Atunci când vorbim despre învățarea prin cercetare nu ar trebui să-l uităm pe cel care poate fi un prețios aliat al profesorului de la clasă – bibliotecarul, cel care gestionează resursele de învățare ale școlii sau ale comunității (atunci când vorbim despre o comunitate mai mică unde școala nu are o bibliotecă proprie semnificativă și suficientă). De multe ori rolul acestui expert este neglijat sau minimalizat pe nedrept, deoarece el poate juca un rol de mare importanță în dezvoltarea academică și emoțională a copiilor.
În Australia, Canada, SUA și multe state din vestul Europei, de exemplu, pregătirea bibliotecarilor include studii universitare într-un anumit domeniu (inclusiv pregătire pedagogică), la care se adaugă masterate în biblioteconomie și în științele informației. Pentru că profesionistul din bibliotecă nu este un simplu angajat care difuzează cartea sau informația în format tipărit sau digital. În cadrul școlii el este un facilitator al învățării. Rolul lui este să învețe elevii să gândească critic și câteodată social, să evalueze sursele de informații, să rezolve probleme.. și să-i ajute cu tehnologia. În plus, el furnizează instruire și alfabetizare în utilizarea informației. În orice context, în școală sau comunitate, bibliotecarul caută să înțeleagă interlocutorul, psihologia şi personalitatea fiecărui beneficiar al bibliotecii. El este un agent cultural şi educațional, care utilizează oportunitățile pentru îmbogățirea cunoștințelor celor care utilizează serviciile bibliotecii. În multe comunități, bibliotecarii sunt implicați în proiecte de integrare socială a copiilor din medii dezavantajate, contribuind la creșterea șanselor de succes în viață ale acestor copii (ca exemplul ilustrat într-un articol precedent – Cel mai bun cadou, cărțile*). Din păcate, asemenea educatorilor din școli, profesia de bibliotecar nu se bucură de recunoașterea pe care o merită în societate.
* https://creeracord.com/2016/12/19/cel-mai-bun-cadou-cartile/
Despre rolul bibliotecarului într-o școală și o clasă în care se aplică învățarea prin cercetare vorbește mai jos Trevor McKenzie – un profesor premiat de limba engleză care predă la Liceul Oak Bay din Victoria, Canada. Trevor, care este autorul cărții ”Plonjează în cercetare. Amplifică învățarea și întărește vocea elevului” (Inquiry Mindset: Nurturing the Dreams, Wonders and Curiosities of our Youngest Learners) – crede că acum este un timp magic să fii educator.
Articolul lui, pe care vi-l propunem mai jos, a fost publicat de organizația Canadian School Libraries, dedicată cercetării rolului bibliotecilor școlare în învățare, dezvoltării profesioniștilor din domeniu și a programelor de colaborare dintre bibliotecari și profesori.
http://journal.canadianschoollibraries.ca/classroom-inquirys-secret-weapon-the-teacher-librarian/
Cum poate fi profesorul-bibliotecar aliatul tău atunci când predai cu ajutorul cercetării
Noi, profesorii reflectăm constant asupra practicii noastre și a dezvoltării profesionale. Vrem să ne asigurăm că facem tot ce e mai bine pentru elevii noștri în ciuda cererilor constante de evaluare, schimbărilor neașteptate de curriculum și de continua schimbare a nevoilor elevilor și a datelor demografice. Combinate cu propria noastră dorință pentru excelență, este copleșitor. Am participat la sesiuni de dezvoltare profesională cu adevărat inspiratoare, doar pentru a-mi da seama că materialele de predare, formarea specializată și tehnologia adițională sunt inaccesibile pentru bugetul majorității școlilor. Unde se pot adresa profesioniștii în predare pentru a obține suport și a încerca să se îmbunătățească?
Am descoperit un suport bogat și învățare în propria mea curte atunci când am colaborat cu bibliotecarul meu. Acest profesionist în educație** este deseori insuficient utilizat în mediul școlii. Mulți profesori îl văd pe bibliotecar interacțiionând doar cu elevii, dar ei sunt resurse neprețuite și pentru profesori.
** https://www.kqed.org/mindshift/38735/how-can-your-librarian-help-bolster-brain-based-teaching-practices – Cum poate bibliotecarul vostru să ajute la consolidarea practicilor de predare bazate pe științele creierului
Colaborarea cu un profesor-bibliotecar creează o bogată practică de cercetare pentru profesorii din clase care poate fi ușor implementată cu elevii. Dacă dezvoltăm obiceiul de a accesa această resursă extraordinară ca pe o rutină regulată a clasei de-a lungul anului, vom vedea acel gen de progres și de succes pe care îl căutăm.
Profesorii-bibliotecari au orare mai flexibile
Orarul bibliotecarilor și ziua lor de lucru furnizează mai multă flexibilitate, în așa fel încât ei pot fi disponibili să ajute profesorii. Ușa este deschisă, de ce să nu intrăm? De asemenea, din experiența mea știu că bibliotecarilor le plac discuțiile cu colegii profesori – ei ajung să joace un rol activ în progresul și succesul elevului. M-am oprit deseori la bibliotecă neanunțat, cu intenția de a pune doar o scurtă întrebare. Ceea ce a însemnat o cercetare de două minute s-a sfârșit cu un discurs bogat, plin de inspirație care a mers mult dincolo de ”o scurtă întrebare”.
Câteodată am câte o idee nedezvoltată despre un proiect de cercetare și am nevoie de un comitet de sondare. Cum îmi imaginez un punct de plecare? Care ar fi obiectivul? Ce pași ar trebui să urmez ca să ajung acolo? Cum să păstrez lucrurile centrate pe elevi? În timpul conversației noastre, bibliotecarul este dornic să mă asculte, evaluează nevoile elevilor mei, reflectează asupra unei serii de resurse și materiale de învățare care să ne susțină și apoi ni le furnizează la timp și într-o manieră facilă. El îmi pune întrebări la care eu nu m-am gândit încă și mă direcționează către obiective pe care înainte nu le luasem în considerare. El vrea să facă realizarea obiectivelor lecției mele să fie cât mai ușoară posibil.
Acest tip de ajutor personalizat mă face să mă simt susținut atunci când, câteodată simt că predau ”pe o insulă”. Pregătirea unică a profesorilor-bibliotecar le dă o cale de a mă asista în obiectivele mele de predare și să mă ajute în moduri pe care nu le prevăzusem înainte. Și flexibilitatea continuă. Pe măsură ce munca noastră de cercetare progresează, profesorul-bibliotecar ne urmărește, vizitându-ne în clasă pentru a vedea cum se desfășoară munca, punând întrebări, făcând observații și oferind următorul pas de suport. Elevii încep să-l vadă pe bibliotecar ca pe un ”partener de învățare” – un suport mai autentic pentru ceea ce se petrece în clasă.
Bibliotecarii întăresc suportul
Pe cât sunt de dedicat metodei de învățare prin cercetare și deși am publicat lucrări care să-i ajute pe profesori în practica lor***, încă am arii de slăbiciune. A mea în mod special este componenta de cercetare. Aici este locul în care bibliotecarul devine un partener grozav. Ei dezvoltă o alianță colaborativă cu mine și descoperă care sunt forțele și slăbiciunile mele în predare în mod obiectiv și fără să mă judece. Din cauza pregătirii lor, ei au un talent de a oferi exact atâta suport potrivit, în moduri în care ridică sau relansează practica mea de predare. Ei completează instruirea mea cu cea a lor atunci când lucrează cu elevii pentru a-i asista la faza de cercetare a temei investigate.
*** https://www.kqed.org/mindshift/50620/how-to-ease-students-into-independent-inquiry-projects – Cum să facilitezi implicarea elevilor în proiecte de cercetare independentă
Bibliotecarii folosesc expertiza lor unică pe măsură ce-i însoțesc pe elevi prin biblioteca cu materiale de învățare și le demonstrează cum să navigheze prin bazele de date ca să localizeze resursele. Ei le ascut de asemenea abilitățile de cercetare ajutând elevii să înțeleagă validitatea informației (#1) și să o evalueze, recunoscând erorile și discursurile persuasive din variatele resurse. Acestea sunt dificil de stăpânit atât pentru profesor cât și pentru elevi. Am fost atât de recunoscător să am un bibliotecar care a oferit ajutor în acest domeniu pe care eu îl găsesc extrem de provocator. A echilibrat experiența de cercetare pentru elevii mei și le-a furnizat lor (și mie) suportul necesar pentru a urmări marile noastre idei și a ne îndeplini obiectivele de învățare.
#1 https://www.kqed.org/mindshift/53123/how-to-teach-students-historical-inquiry-through-media-literacy-and-critical-thinking – Cum să-i înveți pe elevi cercetare istorică prin alfabetizare media și gândire critică
Un adevărat partener de predare
Bibliotecarul este cu adevărat un al doilea profesor în cercetare, un suport suplimentar pentru toți elevii mei pe măsură ce ne îmbarcăm în structuri și pentru obiective mai personalizate de învățare. Cu cât îl includ mai mult pe bibliotecarul nostru, cu atât mai mult descopăr că ei sunt capabili să ajute elevii cu cercetarea: colaborarea devine un puternic ciclu de susținere care câștigă momentum și aduce beneficii elevilor, profesorului și învățării din școală.
Elevii pot vizita de asemenea biblioteca pentru a căuta suport din partea bibliotecarului în timpul lor din afara clasei, deoarece ei văd acum acea persoană ca pe ”cineva din interiorul învățării” și cineva care înțelege cercetarea și poate furniza suport și ajutor. Profesorul-bibliotecar cunoaște resursele bibliotecii, cum să le localizeze și cum să-i împuternicească pe elevi în proces. Elevii devin atunci cercetători mai competenți și independenți și persoane care învață singure.
Tot așa cum în mod intenționat hrănesc o cultură a cercetării care, gradual, eliberează controlul elevului asupra învățării (#2), la fel face și partenerul bibliotecar cu profesorul, în suportul lor pentru elevi. Acum este acolo o echipă colaborativă dedicată să împlinească nevoile elevului. Fiecare învățăcel are acces la învățare și la materiale bazate pe provocările capacităților lui de învățare. Bibliotecarul ajunge de asemenea să cunoască fiecare temă a învățăcelului și poate ajuta la personalizarea cercetării mult mai bine decât aș fi putut face eu lucrând singur. Rezultatul final este o echipă colaborativă care întărește învățarea independentă.
#2 https://www.kqed.org/mindshift/50620/how-to-ease-students-into-independent-inquiry-projects
Profesorii de peste tot se chinuie să îndeplinească nevoile elevilor, chiar și atunci când au puține resurse. De asemenea ne chinuim cu întinderea propriei învățări și practici. Trebuie să devenim creativi (#3). Dar ce ar fi dacă cea mai grozavă resursă ar fi chiar în școala noastră, chiar sub nasul nostru? Un profesor-bibliotecar este un partener ideal pentru cercetare – ei sunt flexibili și își pot face timp pentru noi și pentru elevii noștri. Ei sunt un grozav comitet de sondare care să ajute proiectele de cercetare să prindă formă, să facă un progres autentic și să îndeplinească obiective semnificative. Ei construiesc relații semnificative cu elevii și îi ajută să-și perfecționeze abilitățile de cercetare în timp ce își asumă responsabilitatea propriei învățări.
#3 https://www.kqed.org/mindshift/40217/sir-ken-robinson-creativity-is-in-everything-especially-teaching – Creativitatea e în totul în special în predare – Sir Ken Robinson
Profesorii nu au nevoie să predea ”pe o insulă”, cu prea puțin suport, atunci când există o resursă atât de bogată în bibliotecă – nu doar pentru noi ci și pentru elevi. Profesorii de asemenea nu trebuie să știe totul din start despre o practică: ei pot învăța pe parcurs, alături de elevii lor. Asta îi va face profesori mai buni. Elevii se descurcă mai bine atunci când știu că în ”campus” există mai mulți adulți pe care îi știu și care sunt preocupați de soarta lor. Bibliotecarul poate deveni un valoros suport pentru practica profesorului și creșterea academică a elevilor, ca și pentru sănătatea lor emoțională.
De ce nu am folosi această uimitoare valoare a școlii?
Centrul de Resurse pentru Eco-bio Educație, Reziliență și Sustenabilitate 