De ce profesorii ar trebui să-și ajute elevii să învețe strategii eficiente de studiu

Am văzut o mulțime de comentarii privind rezultatele (slabe, ale..) evaluărilor naționale și credem că, în loc să ”aruncăm pisica” de la unii la alții, ar trebui să căutăm cele mai bune soluții pentru a rezolva problema, acum și în viitor. De aceea, ne-am propus astăzi să ne întoarcem la strategiile de studiu ale elevilor, acele strategii care pot asigura o fixare mai bună a cunoștințelor pe termen mediu și lung, propunându-vă un articol scris de Katrina Schwartz, editor for KQED în Mind Shift.

0-learning-strategies-3

Pentru profesori, condițiile grijuliul controlate ale cercetărilor în educație pot părea ridicole, știind că realitatea clasei implică întreruperi regulate, absențe și haos general. Profesorul John Dunlosky este cel care încearcă să creeze o punte între aceste două lumi*, studiind intenționat eficiența strategiilor pe care studiile de laborator le indică a fi promițătoare, dar care nu cer o tehnologie specială și resurse suplimentare. El încearcă să-și dea seama care sunt acele câteva strategii care ar putea face o mare diferență pentru învățăcei și care dintre acestea sunt doar o pierdere de timp.

* https://www.aft.org/sites/default/files/periodicals/dunlosky.pdfÎntărind cutia de unelte cu strategii de studiu a elevului pentru a crește învățarea

Cel mai dificil aspect al acestui întreg proiect a fost să decidem care sunt strategiile pe care ar trebui să le evaluăm,” a spus Dunlosky în timpul prezentării de la organizația ”Învățarea și Creierul” (Learning and the Brain)** din San Francisco. Există sute de strategii de predare, majoritatea putând fi eficiente în anumite situații.

** https://www.learningandthebrain.com/Education Conference

Dar Dunlosky căuta strategii care sunt larg aplicabile*** și care nu sunt doar un sprijin al memorării. El voia să găsească abordări care adâncesc înțelegerea și ajută elevii să transfere învățarea atunci când se confruntă cu noi situații.

***https://journals.sagepub.com/stoken/rbtfl/Z10jaVH/60XQM/fullÎmbunătățind învățarea elevilor cu tehnici eficiente de învățare: Direcții promițătoare din psihologia cognitivă și educațională

0-learning-strategies-1

PRACTICA REGĂSIRII

Unele din cele mai bune strategii de învățare nu sunt deseori larg utilizate de profesori sau de elevi din cauza presiunii timpului în clasă. Chestionarele frecvente cu mize mici care forțează elevul să-și recheme informația din memorie, combinate cu practica eșalonată arată unele din cele mai clare rezultate.

Majoritatea oamenilor nu realizează că parcurgerea unui chestionar/test poate avea un impact direct asupra reținerii ulterioare”, a spus Dunlosky. În cursurile lui de la facultate el le dă studenților cu regularitate chestionare, utilizând cuvinte ancoră, în așa fel încât ei trebuie să-și reamintească informația în mod repetat în notele lor din memorie. Multe formate de chestionare pot funcționa pentru practica regăsirii, inclusiv cele cu alegeri multiple, completarea spațiilor goale sau întrebările eseu. Lucrul cel mai important este ca ele să aibă o miză redusă, în așa fel încât să nu producă elevilor anxietate sau să le afecteze nota.

Atunci când elevii tăi rezolvă mai multe teste cu miză redusă ei devin mai familiari cu ceea ce le este mai dificil, și tu la fel, așa că tu te poți concentra mai mult în predare și în temele pentru acasă pe acel conținut care constituie o provocare”, a spus Dunlosky. În multe moduri, el descrie evaluarea formativă, o practică pe care profesorii au utilizat-o întotdeauna, dar chestionarea nu este doar pentru ca profesorii să ia pulsul clasei, este bună și pentru creierul elevilor.

Un studiu (#1) condus de Andrew Butler în 2010, a comparat cât de bine au evoluat elevii într-o varietate de teste atunci când fie au re-studiat materialul sau au parcurs teste practice și au re-studiat. El a descoperit nu numai că elevii care au studiat și au parcurs teste practice și-au amintit mai bine informația specifică decât aceia care doar au re-studiat, ei au avut performanțe de aproape două ori mai bune la întrebările care le cereau să facă deducții.

Elevii câștigă o creștere puternică în învățare și abilitatea de a utiliza acea cunoaștere în alte contexte,” a spus Dunlosky. Studiul lui Andrei Butler este deseori citat ca un exemplu că practicarea reamintirii poate conduce la transferul cunoașterii în același domeniu și în domenii noi. “Testând conținutul, doar regăsirea conținutului din memorie le permite să utilizeze acel conținut în mod flexibil mai târziu,” a spus Dunlosky.

Blake Harvard (#2) predă psihologie aplicată elevilor de liceu de la James Clemens High School de lângă Huntsville, Alabama. Elevii lui au în majoritate note foarte bune și sunt orientați spre universitate, dar încă nu știu prea multe despre strategiile eficiente de învățare. El le dă cu regularitate chestionare cu miză redusă despre materialul pe care l-a predat cu câteva zile mai devreme, atât pentru a-i forța să-și reamintească informația (#3) cât și pentru a le arăta lipsurile din învățare.

(#2) https://theeffortfuleducator.com/

(#3) https://theeffortfuleducator.com/2017/01/30/retrieval-practice-in-the-high-school-classroom/

Aflu deseori că, cu elevii de liceu are sens, deoarece atunci când ei aud ceva și cred că au înțeles dar, dacă îi întrebi câteva zile mai târziu ei nu știu ce credeau că știu,” a spus Harvard. El la spune meru în mod clar elevilor că aceste chestionare sunt o unealtă de învățare, ceva ce ei pot utiliza la toate orele și nu reprezintă o altă notă în catalog.

Dacă ei știu că nota nu este trecută în catalog, nu mai există stres,” a spus Harvard. Și, paradoxal, atunci când testul nu le afectează notele, elevii sunt mai dornici să îl treacă și depun efort în asta. Harvard încearcă atunci să pună sarcina umplerii golurilor înapoi pe umerii elevilor (#4), îndreptându-i spre seturi de întrebări practice despre aplicații, de exemplu. Dacă toți elevii nu au înțeles un concept, el îi reia.

#4 https://theeffortfuleducator.com/2017/04/03/promoting-metacognition-with-retrieval-practice-in-five-steps/ Promovând meta-cogniția cu practici de reamintire în cinci pași.

El este destul de sigur că aceste practici îi ajută pe elevi, deoarece s-a concentrat mai mult în acest semestru pe strategiile de reamintire a informației și, în medie, notele elevilor lui la teste au crescut cu șase procente. “Există o mulțime de variabile acolo, dar știu un singur lucru care mi-a schimbat concentrarea asupra acestor strategii – funcționează,” a spus el. El a auzit de asemenea de la elevi că ei găsesc chestionările frecvente destul de eficiente pentru a utiliza strategia și la alte materii.

0-learning-strategies-4
PRACTICA EȘALONATĂ

Dacă practica regăsirii informației este ”ce-ul”, atunci practica eșalonată este ”când” în studierea inteligentă. Răspândirea practicii de-a lungul timpului este eficientă în multe contexte. Deseori cursurile se mișcă linear și profesorii explică un concept, atribuie (multe!) teme pentru acasă care le cer elevilor să practice acel concept, apoi trec mai departe. Aceasta se numește practică în masă și este mai puțin eficientă decât răspândirea exercițiilor practice, în cantități mici, de-a lungul timpului.

Practica eșalonată are cu adevărat un impact major asupra memorării pe termen lung,” a spus Dunlosky. “Asta este ceva pe care am vrea ca elevii să îl facă pentru cele mai importante concepte.” Deseori, elevii știu intuitiv că ar trebui să-și eșaloneze studiul de-a lungul timpului, dar când coarda ajunge la par, sfârșesc prin a toci. Profesorii îi pot ajuta să-și stabilească obiceiuri mai bune prin felul în care le distribuie munca și vorbindu-le despre beneficiile acestei practici.

Într-un studiu asupra elevilor de clasa a șaptea la matematică (#5), Doug Rohrer și colegii lui s-au concentrat pe unele din cele mai dificile concepte ca panta, ecuațiile grafice și problemele exprimate prin cuvinte exprimând proporții. În timpul celor nouă săptămâni de studiu, un grup de elevi a primit sarcina de a rezolva un grup de probleme, în timp ce un alt grup a rezolvat aceste probleme risipite de-a lungul celor nouă săptămâni. Două săptămâni după terminarea perioadei de încercare, toți elevii au participat la un test surpriză. Cei care au avut practica risipită au răspuns corect la 72% dintre problemele din teste, în timp ce cei cărora li s-a dat o practică grupată, au răspuns corect l probleme doar în proporție de 38%. Practica eșalonată este cea mai eficientă atunci când elevii repetă tipurile de probleme de-a lungul orelor de clasă și în temele de acasă de-a lungul mai multor săptămâni.

#5 http://uweb.cas.usf.edu/~drohrer/pdfs/Rohrer_et_al_2014PB&R.pdfBeneficiile exercițiilor matematice intercalate nu sunt limitate la problemele similareDoug Rohrer & Robert F. Dedrick & Kaleena Burgess

Profesorul de clasa a patra, Tony Zobeck încearcă să utilizeze atât chestionarele cu miză scăzută cât și practica eșalonată regulat, în clasa lui din Școala Elementară Kendell View din Morrison, Colorado. El utilizează o unealtă numită ClassFlow in math pentru a include întrebări în activități care îi forțează pe elevi atât să-și recheme în memorie informațiile vechi cât și îi ajută să vadă unde mai au de lucru. Dacă ei au cu toții roșu la un”tichet de ieșire”, Zobeck își va revizui strategiile pe care le utilizează pentru a re-învăța informația care le lipsește.

El găsește că intercalarea sau practica eșalonată este mai greu de obținut în orarul pe care se presupune că trebuie să-l urmeze. Curriculum-ul lui avansează în mod linear, dar el face tot ce poate mai bine pentru a integra și cunoașterea anterioară în mintea elevilor săi și pentru a le reaminti cum noile concepte se conectează cu cele noi.

În afara situației în care nu acoperi toată materia în acel an, tot ce poți face mai bine este să le dai aceste conexiuni cu cunoștințele anterioare și să continui să mergi înainte,a spus Zobeck. El este membru al Societății Internaționale Minte, Creier și Educație (International Mind, Brain and Education Society), așa că știe că mărșăluirea constantă prin conținut nu este întotdeauna cea mai bună pentru elevi. El a spus că încearcă întotdeauna să pășească pe linia dintre ceea ce cere structura educației publice de la el și ceea ce el știe că este mai bine pentru ca elevii lui să învețe.

https://imbes.org/

El este de asemenea surprins constant că majoritatea elevilor lui de clasa a patra nu-și pot aminti nimic din ceea ce au învățat anterior. Mulți nu pot identifica un adjectiv sau un verb până nu este recapitulat; ei uită chiar conținutul pe care l-au învățat doar cu o lună înainte. ”Este cu adevărat șocant”, spune Zobeck.

De aceea el se concentrează pe ceea ce numește ”modele de gândire”, strategii de învățare elementare, pe care încearcă să le introducă în tot ceea ce face. Elevii lui primesc o mulțime de teme practice de regăsire a informației asupra unor lucruri cum sunt, cum să abordezi un text și cum să rămâi organizat. El speră că, dacă aceste lucruri sunt înrădăcinate, atunci elevii lui vor avea măcar uneltele pentru a reînvăța conținutul mai repede dacă îl uită.

0-learning-strategies-2
REÎNVĂȚAREA SUCCESIVĂ

Pentru a supra-încărca atât regăsirea informației cât și practica eșalonată, Dunlosky și alții au construit pe munca lui Harry Bahrick, un pionier înaintaș al cercetării a modului de utilizare împreună a celor două strategii. Când elevii practică până când pot obține fiecare răspuns corect și apoi repetă acel proces la fiecare câteva zile, ei codifică informația mult mai bine.

În toate aceste strategii de regăsire și reînvățare este important ca ”răspunsurile să fie eventual corecte”, a spus Dunlosky. “Elevii primesc mai multă valoare pentru strădania lor atunci când obțin răspunsul corect”.

Dunlosky subliniază de asemenea că practica succesivă (repetiția) este norma pentru multe activități de care elevii sunt pasionați, cum sunt sportul sau muzica. “majoritatea elevilor voștri practică reînvățarea pentru aproape tot ceea ce le place să facă în afara lecțiilor din clasă,” a spus el. De exemplu, un elev care învață să cânte la un instrument va repeta cu regularitate o piesă până sună bine și apoi va repeta din nou câteva zile mai târziu. După prima sesiune de repetiții, câteva note sau fraze muzicale sunt uitate, dar când sunt reînvățate în timpul următoarei sesiuni de practică, ele sunt înregistrate chiar mai puternic.

Katherine Rawson, John Dunlosky și Sharon M. Sciartelli au condus în 2013 un studiu (#6) , pentru a vedea cât de bine funcționează reînvățarea succesivă în contextul unie clase reale de colegiu. Pentru anumite capitole, studenții au învățat termeni din psihologie, corespunzători cu ceea ce studiau în clasă și au avut de scris definițiile. Au primit apoi feedback privind răspunsurile lor și au continuat să practice până u înțeles corect toți termenii. Ei au continuat să facă asta de-a lungul a trei sesiuni de reînvățare. Pentru altă lecție ei au fost lăsați să studieze așa cum o făceau de obicei.

#6 https://www.jstor.org/stable/43546826?seq=1#page_scan_tab_contentsPuterea reînvățării succesive: Îmbunătățirea performanței la examenele de curs și le reținerea pe terme lung

0-learning-strategies-5

La sfârșitul semestrului, studenții au participat la examenul final, cu teste cu opțiuni multiple, care cerea studenților să-și utilizeze cunoașterea definițiilor în noi situații. Studenții au avut rezultate cu 25% mai bune la definițiile reînvățate succesiv, prin comparație cu cele la care învățaseră folosindu-și propriile tactici.

Chiar mai grăitor, cercetătorii au dat studenților un alt test trei zile mai târziu și un al treilea teste 24 de zile mai târziu. Aceste examene ulterioare au fost numite examene de !rememorare!, unde termenii conceptelor au fost listați, iar studenții trebuiau să scrie care este înțelesul lor. Rawson și colegii lui au găsit o ”devastatoare pierdere a memoriei” în grupul de control, de la 72% răspunsuri corecte la primul examen la 24% răspunsuri corecte după trei zile. Aceeași studenți au găsit doar 17% din răspunsurile corecte după 24 de zile. Studenții care au reînvățat succesiv termenii au avut pierderi foarte reduse.

Cercetătorii au fost de asemenea interesați dacă ar fi avut îmbunătățiri similare în condițiile în care programul de studiu nu ar fi fost strict controlat, așa că au desfășurat o extindere ulterioară a studiului. Ei au dat studenților aflați în condiții de probă, un program (flash drive) cu o schemă de studiu sugerată. De asemenea, studenții au primit email-uri de reamintire pentru a utiliza programul. Atât în condiții de supervizare cât și în condiții ne-supravegheate, studenții au demonstrat o învățare durabilă.

0-learning-strategies-6

ELEVII AU NEVOIE DE ANTRENAMENT

În timp ce aceste practici funcționează bine pentru ceea ce am putea denumi ”învățare superficială” pentru un teste/ examen, ele par de asemenea să-i ajute pe elevi să facă deducții și conexiuni în interiorul domeniului și între domenii. Ele sunt strategiile de învățare cel mai bine și mai mult studiate și, cu toate acestea, majoritatea elevilor nu le folosesc.

Când elevii raportează (#7) care le sunt strategiile de învățare pe care le utilizează, cel mai adesea ei spun că recitesc manualul sau notițele, subliniază sau scot în evidență textul. Nici una din aceste abordări nu este atât de bună și eficientă ca altele pe care ei le-ar putea utiliza. Rezumarea, o altă strategie populară, este în general bună pentru memorare, dar nu creează abilitatea de transfer. Dar deseori elevii nu au fost niciodată învățați strategii de studiu eficiente și experimentează o profundă frustrare atunci când petrec ore de lucru studiind și nu văd nici un rezultate al acestora în performanțele lor.

#7 http://learninglab.psych.purdue.edu/downloads/2009_Karpicke_Butler_Roediger.pdfStrategiile meta-cognitive în învățarea elevilor

Aici este locul în care profesorii pot avea un impact extraordinar prin structurarea timpului în clasă și a temelor de acasă, pentru a include strategii cum sunt regăsirea informației, practica eșalonată și reînvățarea succesivă. Nu numai că elevii se vor descurca mai bine chiar în clasă, ei ar putea învăța strategii de care să se folosească de-a lungul întregii lor cariere academice. Profesori ca Blake Harvard duc această practică cu un pas mai departe, asigurându-se că elevii înțeleg de ce aceste strategii se potrivesc cu modul în care învață creierul lor și subliniind faptul că elevii pot folosi aceleași strategii și dincolo de clasa lui.

Ei ar putea fi buni la memorizare acum, dar când profesorul stă acum în clasă cu tine o oră și jumătate și nu testează informația timp de o lună, ei bine, tu nu o poți ține minte atât de mult,” a spus Harvard.

Sursa: https://www.kqed.org/mindshift/48139/why-teachers-should-help-students-learn-effective-study-strategies

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.