Lecțiile integrative au întotdeauna o componentă de interogare, chestionare a aspectelor unui subiect, unei teme și de cercetare a unor resurse de cunoaștere, iar obiectivul unei abordări integrative este nu numai transmiterea unei anumite cunoașteri ci și dezvoltarea abilităților elevilor de a învăța să găsească singuri informație, să o evalueze, să o examineze în profunzime, să experimenteze cu ea și să o conecteze cu cunoașterea lor anterioară – din orele de clasă, din viața și lumea reală. Orele bazate pe chestionare/ cercetare au unele caracteristici similare, dar sunt bazate pe o singură materie.

În articolul trecut v-am propus să încercați să transformați un plan de lecție simplu într-un plan de lecție integrativă. Dar, ca la orice alt lucru nou, în mintea profesorului care încearcă să abordeze o nouă metodă de lucru cu elevii apar o mulțime de întrebări, cum ar fi:

– Cât de mult să comunic eu din cunoștințele necesare, cât să le explic eu și cât de mult să-i las pe elevi să găsească informație sau răspunsuri, să exploreze singuri?

Pentru a răspunde acestor întrebări, am apelat la expertiza și experiența lui Tiffanee Brown, care este Senior Master în educația specială, membru în Comitetul național al profesorilor pentru artele limbajului, dezvoltatoare de Curriculum bazat pe concepte* și formator pentru cadre didactice. Ea facilitează învățarea profesională a profesorilor și colaborările dintre aceștia la nivel regional, național și internațional și lucrează în calitate de consultant direct (similar inspectorului de specialitate la noi, n.n.) al profesorilor de limba engleză din districtul Burlington-Edison din statul Washington.

* Un curriculum bazat pe concepte este destinat să ajute elevii să descopere înțelegeri importante, transferabile despre ce înseamnă să fii un cititor, scriitor, vorbitor, privitor, ascultător și gânditor capabil.

– Pot eu să predau explicit cunoaștere și abilități în clasa/ ora mea bazată pe cercetare? Am nevoie să aplic eu anticipat totul înainte ca elevii mei să aibă succes în cercetarea noastră?

Știind că învățarea prin cercetare este baza unei ore tridimensionale de literatură bazată pe concepte (Concept-Based Literacy classroom)**, profesorii se întreabă adesea despre rolul explicit al instruirii vizând abilitățile. Dacă te lupți cu felul în care instruirea explicită și cea bazată pe cercetare funcționează împreună pentru a dezvolta înțelegerea conceptuală a elevilor, iată aici o idee de a încerca ceva care se rezumă la trei cuvinte simple: Contextualizează, Oprește-te și Focalizează (Zoom-in).

** https://us.corwin.com/en-us/nam/concept-based-literacy-lessons/book260338 – The guide for designing and implementing Concept-Based literacy lessons

Pasul 1: Stabilește contextul

În primul rând, scufundă-ți elevii într-un context angajant. Cheia este să te conectezi cu inimile și mintea elevilor în așa fel încât să nu fie nevoie ca ei să-și pună întrebarea, ”De ce învățăm asta?” Contextul poziționează lecția în așa fel încât valoarea și relevanța învățării sunt clare și motivante. În cartea Designing a Concept-Based Curriculum for English Language Arts: Meeting the Common Core with Intellectual Integrity (Conceperea unui Curriculum bazat pe concepte pentru artele limbajului: Atingerea obiectivelor din trunchiul comun cu integritate intelectuală – 2012), Dr. Lanning oferă următoarele criterii care să ne ajute să gândim despre contextul învățării:

• Reprezintă contextul dileme ale lumii reale, idei și genuri ale unei gândiri provocatoare care vor capta atenția și curiozitatea copiilor?

• Oare contextul construiește pe cunoașterea existentă a elevilor și o provoacă, mai curând decât să reprezinte un conținut prin care ”trebuie să treacă”?

• Contextul provoacă la cercetare și noi perspective?

Utilizând un subiect al materiei care invită, ca vehicul pentru învățarea literaturii, ajută elevii să găsească conexiuni semnificative cu conținutul și aduce relevanță cunoașterii, abilităților cheie și înțelegerii a ceea ce ei vor învăța (Lanning, 2012). Motivația elevilor crește atunci când ei simt că învățarea merită timpul și atenția lor.

Pasul 2:  Concepe acea experiență de învățare care să reflecte cercetarea inductivă

Apoi, concepe o experiență de învățare utilizând o abordare bazată pe cercetarea inductivă.

NB – Cercetarea sau raționamentul inductiv începe cu observațiile, iar teoriile sunt propuse spre încheierea procesului de cercetare, ca rezultat al observațiilor.

Aceasta promovează alegerea elevului și permite elevilor să fie angajați activ în construcția înțelesului și explorarea unor exemple de text bogate, selectate din mai multe genuri literare. Când lucrează cu o concentrare pe concepte, elevii nu au nevoie să citească cu toții același text sau exemplu! Ceea ce desparte Curriculum-ul și Instruirea bazate pe concepte (CBCI) de alte abordări este că profesorii utilizează înțelegeri conceptuale clare, importante, transferabile (generalizări) ca ținte specifice ale instruirii și, prin utilizarea chestionărilor strategice, ghidează elevii să construiască singuri înțelegeri. Generalizările dau relevanță abilităților și susțin memorarea, stăpânirea și transferul învățării.

Într-o experiență de învățare bazată pe cercetare, elevii:

1. Investighează exemple multiple cu un scop specific, ghidat de o concentrare pe concepte.

2. Extrag sau identifică concepte din exemple

3. Colectează dovezi și remarcă modele identice printre exemple (care vor servi ca suport pentru generalizare)

4. Construiesc o înțelegere transferabilă care se poate transfera fie în interiorul aceleiași discipline, fie dincolo de ea.

5. Își declară înțelegerea în propriile cuvinte, completând fraza, ”Ca rezultat al acestui studiu, am înțeles că……”

Puterea cercetării inductive într-o clasă de literatură nu ar trebui să fie subestimată. Nu numai că îi face pe elevi să gândească critic, conceptual și reflectiv, dar din cauza faptului că sunt angajați emoțional și cognitiv în învățarea lor, elevii capătă și acel sentiment de ”am nevoie să știu”. Acest sentiment al urgenței ajută elevii să vadă valoarea și relevanța abilităților care sunt dezvoltate pe parcursul unității de instruire.

Pasul 3: Bazează-te pe forța Oprește și focalizează ( Zoom-in)

În fine, o dată ce contextul este stabilit într-o experiență de învățare bazată pe cercetarea inductivă, este timpul să ne bazăm pe abordarea Oprește și Zoom-in. Literatura bazată pe concepte este aliniată cu cele mai bune practici asociate cu balanced literacy, care include oportunități de instruire explicită, înainte, în cadrul și de-a lungul procesului de cercetare.

– Balanced literacy – Componentele abordării ‘alfabetizării echilibrate‘ sunt următoarele: citirea cu voce tare, citirea ghidată, lectura împărtășită, scrierea interactivă, scrierea împărtășită, workshop-uri de lectură, workshop-uri de scriere și studierea cuvintelor.

Există momente când procesele, strategiile și abilitățile cer instruire separată, secvențială și directă (explicită). Cu alte cuvinte, chiar și un singur plan de lecție poate include cercetare și instruire explicită. Pentru a furniza instruirea explicită, profesorii ar putea temporar Opri procesul de cercetare și Focaliza (Zoom-in) pe o cunoaștere, abilitate, strategie sau proces specific, critic pentru învățarea elevilor (la literatură sau altei materii).

Există multe motive pentru care un profesor ar putea face o astfel de Pauză, dar mai jos sunt trei practici care predomină.

• O pauză planificată pentru instruirea zilnică a unui mic grup: Câteodată, instruirea explicită se petrece în grupuri mici, care se întâlnesc cu regularitate pentru scurte lecții strategice. Acești elevi fac o pauză și ies scurt timp din procesul de cercetare pentru instruirea care are ținte deliberate, sau focalizează pe dezvoltarea abilităților. Apoi elevii re-intră în comunitatea mai largă a clasei de literatură, pentru a participa activ la o cercetare legată de un curriculum bazat pe concepte.

• O pauză planificată în carul unei lecții bazată pe cercetare (cu întreaga clasă): Profesorii pot de asemenea să planifice dinadins părți ale unei lecții bazate pe cercetare, în care instruirea este oprită și focalizată pentru întreaga clasă, deoarece există acolo abilități cheie sau cunoaștere (ținte de învățare) care sunt fundamentale pentru cercetare și cer instruire explicită. Cheia aici este să știi când, de-a lungul procesului de cercetare, concentrarea instruirii cere o schimbare către o anume abilitate, fără să lași elevii să piardă cursivitatea procesului de cercetare.

• O pauză spontană pentru întreaga clasă sau un anumit grup de elevi: În alt caz, o oprire/ pauză într-un proces de cercetare poate fi spontană, deoarece o învățare ne-anticipată trebuie scoasă la suprafață. Cu alte cuvinte, în timp ce elevii sunt în mijlocul rezolvării unei probleme sau răspund la o întrebare de cercetare, profesorul remarcă că sunt câțiva elevi care se chinuie cu o anumită abilitate sau cărora le lipsește fundamentul de cunoaștere potrivit, important pentru cercetare. El își focalizează repede predarea și adresează explicit nevoia de învățare identificată.

În fiecare dintre situațiile descrise mai sus, o Pauză este doar atât, o oprire temporară. Cuvântul “pauză” implică ideea că se întâmplă în clasă ceva mai important decât procesul care a fost temporar oprit pentru a ne focaliza și a adresa o abilitatea sau o cunoaștere specifică care are nevoie să fie dezvoltată mai mult.

În clasa tridimensională, bazată pe concepte, instruirea explicită este vie și bine obiectivată, dar învățarea elevilor merge dincolo de fapte și abilități. În fiecare situație, elevii dezvoltă abilități care sunt semnificative, relevante și aplicabile imediat în învățarea lor pentru literatură (sau altă materie, n.n.) , Cu toate acestea, înțelegerea conceptuală nu este niciodată pentru mult timp pierdută din vedere. Profesorul pur și simplu Oprește & Focalizează, apoi permite elevilor să continue cu cercetarea lor mai largă. Această dezvoltare de abilități contextualizată promovează o înțelegere mai profundă a conceptelor literaturii și abilitatea de a transfera abilitățile nou învățate spre contexte diferite. Este atât de ușor! Atunci când furnizezi instruire explicită într-o oră bazată pe cercetare, amintește-ți doar aceste trei cuvinte simple: Contextualizează, oprește și focalizează.

Ești interesat/ă să înveți mai multe? În cartea la care sunt co-autor, împreună cu Dr. Lois A. Lanning – ”Lecții de literatură bazate pe concepte: Concepe o învățare care aprinde înțelegerea și trasnferul” (Concept-Based Literacy Lessons: Designing Learning to Ignite Understanding and Transfer – 2019), furnizăm un Ghid pas-cu-pas care să susțină profesorii în procesul de concepere al unor lecții care susțin sistematic transferul înțelegerii conceptuale a elevilor. Ghidul include o privire aprofundată a strategiei Pause & Zoom-in, sfaturi pentru învățarea inductivă, planuri de lecție model pentru literatură, exemple de unități de instruire și 16 filme video făcute în ore de literatură bazate pe concepte.

Sursa: http://corwin-connect.com/2019/01/3-words-to-guide-explicit-instruction-in-an-inquiry-classroom/