sau… Ce pot învăța profesorii de la Elon Musk, fondatorul PayPal
Iată un alt articol plin de inspirație de la prietenul nostru A.J. Juliani, care este descris de revista Medium în care a fost publicat acest articol astfel –
Autor, vorbitor, tatăl a 4 copii nebuni, Director al Facultății de Inovație la PLN Penn Graduate School of Education și ”O dată profesor, profesor pentru totdeauna”.
În acest articol, Juliani vorbește despre experiența prin care a trecut în perioada în care a decis să inoveze în educație, așa cum poate ați văzut deja din articolele precedente despre ideile lui și, totodată despre oamenii care l-au ajutat să depășească frica (firească) cu care se confruntă orice om care vrea să aducă schimbări într-un sistem public destul de rigid, cum este educația.
Mergi înainte, îndrăznește… nu se știe ce vei descoperi de cealaltă parte
În timp ce eu și John Spencer dezvoltam ”Ciclul de lansare” (LAUNCH Cycle), am descoperit câteva arii care erau ca niște pietre de încercare în procesul creativ (inspirat din gândirea proiectivă). Una din cheile către Launch Cycle este să îți acorzi timp să Privești, Asculți și să Înveți de-a lungul întregului proces (Look, Listen, Learn – acesta este acel L din acronimul LAUNCH – lansare).
Vorbind cu George Couros despre Ciclul de Lansare am avut o bună conversație despre momentul în care este potrivit să împărtășești acea învățare.
Răspunsul rapid este: tot timpul!
De la început la sfârșit tu poți învăța și împărtăși de-a lungul procesului.
Fie că elevii fac un Proiect Ora de Geniu, fie că profesorii îți creează propriile Planuri de lecție, fie că liderii de școli implementează o inițiativă – cheia este să fii transparent cu acel proces de învățare.
Dar iată care este problema: Să fii transparent și să-ți împărtășești învățarea înseamnă să te deschizi pe tine către eșecurile în public.
Aceasta este adevărat pentru noi toți. Este una din cele mai mari pietre de încercare în procesul creativ. Și nu este atât eșecul. Este vorba de reziliența de a te întoarce și de a încerca în continuare. Este tenacitatea de a continua să ataci problema și să dezvolți soluții. Este sentimentul că munca ta nu este completă până ce nu vei fi făcut un oarecare progres. Și eu știu ce spuneți voi acum în mintea voastră, pentru că și eu spun același lucru:
Una este să eșuezi și să te ridici înapoi singur sau într-un grup restrâns. Dar este un nivel complet diferit să eșuezi în fața a ceea ce pare o lume întreagă și să încerci să continui în procesul creativ
Dar, dacă vrem să fim grozavi. Dacă vrem ca elevii noștri să fie grozavi. Dacă vrem ca școlile noastre să fie grozave. Eșecul, și împărtășirea acelui eșec, trebuie să fie parte a procesului. Nu poate fi ascuns. Nu poate fi măturat sub covor. Nu poate fi uitat.
Sunt chiar aici, împreună cu tine. Am nevoie să învăț cum să eșuez mai bine și să mă ridic înapoi mai puternic și să nu-mi fie frică să împărtășesc asta cu lumea. Pentru mine, mă inspiră mai mult să-i aud și să-i văd pe alții cum își împărtășesc eșecurile epice cu o audiență.
Să vă prezint pe cel care m-a inspirat: Elon Musk.
Să învățăm să eșuăm de la Elon Musk
Una din cele mai bune idei despre împărtășirea întregului Launch Cycle se petrece chiar acum. Trăim cu toții într-un timp uimitor, unde fiecare pas al programului SpaceX’s este larg difuzat, împărtășit și discutat în timp real. Dacă nu ești sigur că știi despre ce vorbesc, iată aici conexiunea generală* (sau poți citi acest articol despre ceea ce mi-a plăcut). If you aren’t sure what I’m talking about, here’s the general gist (or you can read this 30,000-word article on it that I loved).
* https://waitbutwhy.com/2015/08/how-and-why-spacex-will-colonize-mars.html/3 – Cum (și de ce) SpaceX va coloniza Planeta Marte
Elon Musk a fost co-fondatorul PayPal, unde el a făcut milioane de dolari când compania a fost vândută către eBay. În loc să-și cumpere iahturi și să trăiască în bogăție, Musk a decis să atace trei din cele mai mari probleme la care se putea gândi: dependența de combustibilii fosili, călătoria în spațiu și energia solară.
El a creat trei companii. Tesla este compania auto care face mașini electrice și super-fabrici de baterii. SolarCity este cea mai mică din companiile înființată, care își propune să aducă energia solară la îndemâna maselor. Și mai este SpaceX.
SpaceX a adus Cursa spațială înapoi în secolul 21. Obiectivul lui Musk este să aibă o echipă SpaceX care să călătorească pe planeta Marte. Și el nu glumește despre asta. Ei și-au atins fiecare obiectiv, fiecare jalon de-a lungul drumului. Dar cea mai bună parte a acestei întregi povești este că noi am fost aduși să privim pe viu (live) tot ce se întâmplă. Cu scăderi și cu urcușuri, succese și cu eșecuri. Este un minunat proces de gândire conceptuală (Design Thinking process) care se întâmplă chiar în fața ochilor noștri.
În 2005 când el și-a început călătoria cu SpaceX, Musk a spus următoarele:
Eșecul a fost o parte uriașă a etos-ului SpaceX’s încă de la început. De fapt, ei au eșuat într-atât încât aproape să renunțe la afacere.
2006: Prima lansare – eșec
2007: A doua lansare – eșec
2008: A treia lansare – eșec
Ei au mai avut suficienți bani și resurse rămase pentru încă o singură lansare. Trebuia să fie de succes pentru a mai putea obține orice fel de finanțare. Așa cum este descris în postarea din link-ul de mai sus, iată ce s-a întâmplat:
Un prieten al lui Musk, Adeo Ressi, descrie asta așa: ”Totul atârna de acea lansare… Dacă funcționa, era un succes epic. Dacă eșua – dacă un singur lucru mergea altfel și eșua – era un eșec epic. Nu exista nimic între. Niciun credit parțial. El avusese deja trei eșecuri. Totul s-ar fi terminat. Am fi vorbit la Harvard Business School ca despre un studiu de caz – tipul bogat care s-a băgat într-o afacere cu rachete spațiale și a pierdut tot.”
Dar pe 28 Septembrie 2008, SpaceX a stabilit cea de a patra lansare – și au reușit. Ei au pus pe orbită o sarcină utilă (un satelit geostaționar) fără nici o problemă, devenind doar a doua companie finanțată privat care a făcut vreodată așa ceva.
Falcon 1 a fost de asemenea racheta cea mai eficientă ca preț lansată vreodată – costând doar 7,9 milioane de dolari, costând mai puțin decât cea de a treia cea mai bună alternativă a USA din acel timp.
NASA a remarcat asta. Cea de a patra lansare de succes a fost o dovadă suficientă pentru ei că SpaceX le merită încrederea și, la sfârșitul anului 2008, NASA l-a chemat pe Musk și i-au spus că vor să ofere companiei SpaceX un contract de 1,6 miliarde pentru a face 12 livrări de sateliți ISS pentru ei.
Remarcați că toate aceste eșecuri au fost foarte publice. Transmise live online. S-a scris despre ele în mass-media. S-a vorbit despre ele între colegi și angajații de la SpaceX.
Apoi remarcați altceva. Tu probabil că nu ai știut nimic despre nimic din toate acestea. Una din cele mai mari lecții pe care o putem învăța de la Elon Musk despre eșuare și revenire publică este că, și dacă tu te vei gândi să o împărtășești cu lumea, asta nu trebuie să fie umilitor. Musk și SpaceX au eșuat cu mândrie. Asta a însemnat că ei și-au asumat riscuri. A însemnat că ei s-au străduit mai departe și au încercat să facă lumea mai bună.
Ca profesori și lideri noi putem adesea să ne simțim învinși atunci când încercăm ceva nou, ne asumăm riscuri și sfârșim prin a nu obține rezultatele pe care le-am sperat. Cu toate acestea, dacă noi ne împărtășim periplul îi inspirăm pe alții să treacă și ei la acțiune. Arătăm lumii că nu suntem ”setați” pentru ce avem, ci lucrăm activ pentru ceva mai bun.
Pentru cititorii de limbă engleză, puteți citi restul aici:
Noi vom traduce mai departe și restul articolului și îl vom publica în zilele următoare.
Centrul de Resurse pentru Eco-bio Educație, Reziliență și Sustenabilitate 