Elon Musk despre problema fundamentală a asumării de riscuri

SpaceX a continuat să eșueze după acea lansare de succes. Dar cu fiecare eșec (și cu fiecare succes) ei au crescut mai puternici ca și companie care practică reziliența și promovează asumarea de riscuri. Ultimul lor risc este să facă racheta (care ajunge pe orbită) să aterizeze înapoi pe Pământ, pe o platformă de aterizare din mijlocul oceanului. Ei au reușit să facă o rachetă să aterizeze pe pământ, dar pentru lansări mai mari au nevoie de flexibilitatea de a putea ateriza racheta pe mare, pe o navă automată.

Până acum ei au avut patru încercări. Toate eșuate. Trei au fost apropiate, una din ele deloc. Acum, când se pregătesc de a cincea tentativă, articole ca acesta din Wired Magazine apar peste tot pe internet: “Watch SpaceX Rocket (Probably) Crash Into a Robot Boat (Again).”

– https://www.wired.com/2016/02/watch-spacexs-rocket-probably-crash-robot-boat/

– https://www.youtube.com/watch?v=muDPSyO7-A0

Dar pentru SpaceX acesta este modul în care ei funcționează. Eșecul este parte a procesului. Hai să aruncăm o privire asupra LAUNCH Cycle pentru a vedea cum ei împărtășesc, își asumă riscuri, învață și eșuează pe parcursul procesului. 

L: (Look, Listen, and Learn) – Privește, Ascultă și Învață

În prima fază, SpaceX (inclusiv Musk) s-au uitat la experiențele trecute, i-au ascultat pe experți și au învățat unii de la alții despre misiunile lor viitoare sau lansare. Asta nu este întotdeauna drăguț sau ușor. E multă muncă grea să înveți la un nivel profund și, de-a lungul drumului poți pierde din vedere unele lucruri. 

A: (Ask Tons of Questions) – Pune o tonă de întrebări

Acum, încărcați cu o înțelegere generală, ei pun întrebări și se scufundă mai adânc în misiunea lor. De ce nu a mers asta? De ce a s-a stricat sistemul ăsta? Să pui întrebări te ajută să ajungi la pasul următor.

U: (Understanding the Process and/or Problem) – Să înțelegi procesul și/sau problema

Aceasta conduce la înțelegerea procesului sau a problemei prin experiențe. Aici SpaceX eșuează și învață prin aceste eșecuri. Ei de asemenea împărtășesc ce au învățat cu echipa lor în așa fel încât toată lumea să fie informată și să ajungă la un nivel mai profund al înțelegerii.

N: (Navigate Ideas) – Pilotează idei

Echipa SpaceX aplică acum noua cunoaștere dobândită la soluții potențiale. În această fază, ei pilotează niște idei. Aici ei nu numai că fac brainstorming (furtuna de idei), ei de asemenea analizează idei, combină idei și generează un concept pentru ceea ce vor crea.

C: (Create a Prototype) – Creează un prototip

În această fază următoare, ei creează un prototip. Acestea ar putea fi multe prototipuri. Ar putea fi o rachetă, sau un sistem de aterizare, sau o modalitate de a utiliza mai puțin combustibil. Creația se petrece cu eșecuri de multe ori așteptate, care să fie rezultatul inițial.

H: (Highlight and Fix) – Scoate în evidență și pune la punct

Apoi, ei încep să scoată în evidență ce funcționează și să pună la punct ce eșuează. Obiectivul aici este să revezi procesul ca un experiment plin de recapitulări, în care fiecare greșeală îi aduce mai aproape de succes. Asta se întâmplă chiar acum la SpaceX prin lansarea de patru ori și eșuarea de patru ori. Ei continuă să evidențieze, să regleze și să corecteze.

Asta nu e ușor când tu ești primul care își asumă riscuri. S-ar putea simți ca și cum toată lumea este împotriva ta. S-ar putea simți ca și cum toți cred că tu ești nebun. Ca profesor sau ca lider de școală tu ai putea spune, ”Dacă încerc ceva și eșuez, nu mi se va mai permite niciodată să-mi asum riscuri creative.”

Musk a avut de a face cu sancțiuni și posibilități similare atunci când a început SpaceX și a încercat să-și dea seama cum să procedeze cu regulatorii (cei care stabilesc reglementările într-un anumit domeniu). Regulatorii controlează cât de multe riscuri îți poți asuma și ce abatere a fost atunci când tu ai eșuat și ai dat-o în bară de-a lungul drumului.

Dar în mintea lui Musk, problema nu a fost cu regulatorii în sine, ci cu întregul sistem instalat. El subliniază asta într-un anume citat:

Există o problemă fundamentală cu regulatorii. Dacă un regulator acceptă să schimbe o regulă și se întâmplă ceva rău, ei își pot pierde cu ușurință cariera. Pe când, atunci când ei schimbă o regulă și se întâmplă ceva bun, ei nici măcar nu sunt răsplătiți. Așa că, totul este foarte asimetric. Așa că este foarte ușor să înțelegi de ce regulatorii se opun la schimbarea regulilor. Asta se întâmplă deoarece există o mare pedeapsă pe de o parte și nici o recompensă în cealaltă parte. Cum s-ar purta orice persoană rațională într-un astfel de scenariu?

Situația despre care vorbește el este despre aversiunea de a pierde. Așa cum spune Shane Parrish, “asta nu se oprește la regulatori, se extinde de asemenea și în alte arii. Același principiu se aplică majorității CEO, manageri, lideri și profesori. Dacă vrei să prezici un comportament, privește cu atenție la stimuli.”

Hai să schimbăm cuvintele în acel paragraf pentru scenariul liderilor și al profesorilor:

Există o problemă fundamentală cu profesorii/ liderii. Dacă un profesor/ lider acceptă să schimbe o regulă și se întâmplă ceva rău, ei își pot pierde cu ușurință cariera. Pe când, atunci când ei schimbă o regulă și se întâmplă ceva bun, ei nici măcar nu sunt răsplătiți. Așa că, totul este foarte asimetric. Așa că este foarte ușor să înțelegi de ce profesorii/ liderii se opun la schimbarea regulilor. Asta se întâmplă deoarece există o mare pedeapsă pe de o parte și nici o recompensă în cealaltă parte. Cum s-ar purta orice profesor/ lider rațional într-un astfel de scenariu?

Sună asta straniu de familiar? Nu este în mod necesar vina oricărui profesor sau lider de școală sau a elevului că nu-și asumă riscuri. Deseori asta se bazează pe sistemul care există. Când sistemul pedepsește în mod activ pe cei care își asumă riscuri, există tendința de a fi mai puține asumări din acestea.

Așa că, asta e? Ar trebui să renunțăm, să ne aruncăm mâinile în aer și să spunem, ”Ei bine, cred că noi nu putem face nimic!”

Da, asta este o opțiune. Este o opțiune pe care mulți dintre noi o aleg atunci când ne simțim doborâți și copleșiți de realitatea curentă a unui sistem care pedepsește riscurile și eșecurile. Dar eu cred că există un alt mod de a gândi despre asumarea de riscuri. Unul care furnizează un rezultat mai plin de speranță.

Așa cum spune Musk, “Dacă ceva este destul de important, tu trebuie să încerci, chiar dacă rezultatul probabil va fi un eșec.”

Cum să îți asumi riscuri într-un sistem care nu este construit pentru asta

Primul lucru pe care îl putem învăța de la Musk despre asumarea de riscuri este să nu facem asta singuri. Sigur, Musk și-a pus toți banii lui la bătaie și a început afacerea de unul singur, dar el a construit întotdeauna și s-a consultat cu o Echipă atunci când și-a asumat riscuri. Fie că a vorbit cu fiecare expert în rachete și inginer de la NASA pe care l-a putut găsi, sau s-a consultat cu foști experți din domeniul aero-spațial, Musk a decis să-și asume un risc, apoi a adus o echipă cu care a lucrat împreună pentru a face asta să se întâmple. Echipa asta ar putea să nu fie în propria ta școală sau în spațiul tău, ei pot fi online și de oriunde din lume, dar tu ai nevoie de sprijin ca să scoți la lumină totul.

Al doilea element este să te asiguri că Cercetezi și Planifici la cel mai înalt nivel al abilităților tale. Dacă îți asumi un risc și ”improvizezi”, există șansa ca oamenii să nu te ia pe tine sau munca ta prea în serios. Cu toate acestea, dacă ai un plan bazat pe cercetare și informație, acum riscurile tale par calculate și pot fi apreciate chiar dacă/ atunci când ai putea eșua.

Al treilea, și poate cel mai important este să lași munca ta să fie văzută de ceilalți. Oamenii îl numesc pe Elon Musk omul care muncește cel mai mult în domeniul său. Ei nu pun niciodată la îndoială etica muncii lui. Nici unul din riscurile pe care el sau SpaceX le-au asumat nu sunt văzute ca fiind bazate pe lucruri luate ușurel sau pe scurtături. Ele sunt împărtășite public și afișate ca fiind măsuri ale succesului și spun o poveste. Când auzim de Musk sau de SpaceX noi vedem atunci eșecurile lor ca o parte integrală a poveștii lor și a ceea ce sunt și a motivului pentru care au ajuns atât de departe.

În fine, trebuie să fii cinstit în ce privește consecințele. Dacă eșuezi, iar riscul asumat nu funcționează, vor exista consecințe. Ori de câte ori facem un pas într-o direcție asta ne împiedică să facem pași înapoi pe alte căi. Fii deschis, împreună cu echipa ta, cu colegii și elevii privind consecințele asumării unui risc. Cu toate acestea, eșecul nu aduce întotdeauna consecințe negative. Unele din cele mai bune experiențe de învățare se petrec atunci când eșuăm. Mare parte din învățare vine din proces, nu din rezultatul final.

Margie Warrell, autoarea cărții Stop Playing Safe**, a făcut o listă a acestor întrebări, ca un loc din care să începi atunci când începi să te decizi dacă să sari pe încredere sau să încerci ceva nou:

** https://www.forbes.com/sites/margiewarrell/2013/04/22/is-comfort-holding-you-back/#5e752b6374d4 – Why Getting Comfortable With Discomfort Is Crucial To Success (De ce să ajungi să te simți confortabil cu disconfortul este crucial pentru succes)

• Continui eu să fac ceea ce s-a făcut întotdeauna, sau provoc vechile presupuneri și încerc noi abordări ale problemei?

• Caut eu în mod pro-activ noi provocări sau doar mă descurc cu cele pe care le am deja?

• Îmi asum riscul de a fi expus și vulnerabil, sau acționez pentru a-mi proteja mândria și peticul de putere?

• Cer eu oare ceea ce vreau, sau doar ceea ce alții se gândesc că vor să îmi dea?

• Îmi Sun eu Cornul*** pentru a fi sigur că ceilalți știu de ce sunt capabil, sau doar sper că eforturile mele vor fi remarcate?

  *** https://www.forbes.com/www.youtube.com/watch?v=MV9UmvQwcKo

• Îmi împărtășesc eu gândurile, sau îmi mușc buzele, ca nu cumva să-mi ciufulească cineva penele sau să nu fiu subiectul criticii?

Până la urmă, putem învăța din experiențe (și eșecuri) de la oameni ca Elon Musk. Cu toate acestea, asta vine împreună cu credințele noastre și doar dacă noi credem cu adevărat că ceva este cu adevărat suficient de important pentru a ne asuma riscuri și, posibil, să sfârșim eșuând.

Pentru mine, știu că celebrarea eșecului este greu de făcut. Și poate că nu ar trebui să celebrăm eșecul, ci în schimb să celebrăm actul de a-ți asuma riscuri și de a te redresa, indiferent de rezultat.

Aici este locul pentru a încerca lucruri noi, de a fi pasionat de munca ta și de a-ți asuma riscuri de care în viitor vor beneficia elevii noștri, în prezent și în viitor.

Chemare la acțiune

Mi-ar face plăcere să aud comentariile voastre mai jos și mi-ar place să aveți cu toții Ghidul Epic pentru învățarea centrată pe elev (Epic Guide to Student Ownership), deoarece cu toții avem nevoie de ghidare și inspirație (nu doar de pașii pentru a completă o sarcină). Acest ghid prezintă cinci proiecte diferite pentru a-i pune pe elevi să creeze în timp ce învață pe drum din eșecuri. Enjoy!

A.J.Juliani

Sursa: https://medium.com/@ajjuliani/how-to-take-risks-in-a-system-not-built-for-it-what-teachers-can-learn-from-elon-musk-89303ea763c3