Filmul este o artă complexă și poartă cu sine mesaje conceptuale și emoționale care trebuiesc descifrate. A privi cu adevărat un film este atât o experiență unică cât și o artă care trebuie învățată. Vizionarea comentată este un bun instrument pentru dezvoltarea tuturor inteligențelor și a unui mare număr de abilități, precum și un bun mijloc de stimulare a motivației de a învăța. Este o activitate pe care noi, la Fundația MATCA-2000. o folosim în special în activitățile de vacanță – cluburi, tabere – sau în cele non-formale din perioada școlii, dar care poate fi folosită foarte bine și ca activitate în clasă, la diferite materii, cum sunt limba română sau limbi străine, istorie, geografie, științe sociale, alte științe (cu variații specifice).
Varianta pe care v-o prezentăm astăzi este excelentă pentru activitățile de vacanță, fie că sunt organizate în școli, fie în tabere, fie acasă, cu familia și prietenii. De obicei, atunci când lucrăm cu grupuri de copii/ tineri începem această activitate, precum și altele corelate – scriere creativă, scenariu improvizat, teatru improvizat etc. – cu o provocare intitulată ”Vreau să fiu regizor de film!” dialogând cu copiii despre ce știu ei despre modul în care se face un film și povestindu-le despre modul în care se pregătesc studenții la facultatea de teatru și film.
Descrierea activității
Denumire – Vizionarea comentată
Obiectiv – copiii să învețe să observe și analizeze diferitele elemente care compun un film – povestea, acțiunile, personajele și interacțiunile dintre ele, spațiul/spațiile folosite, imaginea, sunetul, costumația și decorul etc.
Scop – conștientizarea mesajelor filmului și a propriilor trăiri în raport cu imaginile, sunetele, modelele umane și situațiile prezentate de filme.
Descriere – copiii vizionează (pe fragmente) un film de lungime scurtă/medie* (maxim 40 de minute), discutând despre elementele prezentate în film după fiecare fragment vizionat.
* pentru vacanțe, vă recomandăm cu căldură filmele de desene animate bazate pe poveștile românești (se găsesc pe YouTube, cu dialogurile rostite în limba română), care sunt pline de povețe și înțelepciune – pentru copiii din clasele 0-7, sau filme de desene animate cu ”eroi” sau aventuri pentru adolescenți (cu subtitrare în limba română) sau filme documentare.
Resursele necesare
– Laptop, videoproiector**, hârtie și creioane sau tablă/ flipchart și carioce
** dacă nu aveți videoproiector și grupul are doar 5-7 copii, se poate viziona și direct pe laptop.
Mărimea grupului
– 5 – 10 copii (poate fi realizat și cu un grup mai mare sau o clasă, caz în care copiii se împart în grupuri și întâi notează individual pe hârtie ce au observat, împărtășesc între ei în grup ce a observat/ notat fiecare – sau discută în grup dacă abilitățile de scriere nu sunt suficient dezvoltate – apoi prezintă concluziile clasei, care sunt apoi scrise pe tablă sau flipchart – această variantă, evident, necesită mai mult timp)
Durata activității
– 30 – 60 minute – în funcție de lungimea filmului și de numărul de copii
Pregătirea anterioară vizionării
Coordonatorii activității vizionează înainte filmul și stabilesc de comun acord momentele în care se oprește vizionarea filmului și care sunt întrebările pe baza cărora se discută acel fragment vizionat. Întrebările sunt stabilite pe baza obiectivelor prioritare ale acestei activității – aceste obiective pot fi: dezvoltarea atenției și inteligențelor multiple (vizual-spațială, auditivă emoțională etc.), dezvoltarea gândirii analitice și critice, dezvoltarea vocabularului, dezvoltarea capacității de a urmări firele unor acțiuni multiple și modul în care contribuie acestea la întreaga poveste etc.
Puteți folosi una-două întrebări pentru fiecare fragment, încurajând fiecare copil/adolescent să participe activ la analiza fragmentului vizionat. Dacă utilizați prea multe întrebări, se pierde firul narațiunii filmului și riscați să apară oboseala și lipsa de atenție, în special la copiii mai mici. Timpul de comentarii nu trebuie să depășească cu mult timpul de vizionare – încercați să mențineți un bun echilibru între acestea.
Este bine să repetați de mai multe ori această acțiune cu același grup de copii, observând progresele pe care le fac în vizualizarea conștientă și analizarea filmelor.
Desfășurare pas cu pas
1. Coordonatorul activității (învățător, profesor, trainer, părinte) face introducerea filmului și activității, explică copiilor procedura activității pas cu pas, exemplificând. (Eventual stabilește grupurile de lucru și modul de lucru în grupuri – în cazul unui număr mai mare de copii / lucrului cu întreaga clasă). Apoi îi invită pe copii să participe cu toții la vizionare.
2. Copiii se așează comod pe scaune, fotolii, pe jos și vizionează primul fragment al filmului – de obicei introducerea personajelor principale și a situației / pretextului pe care se bazează intriga filmului.
3. Coordonatorul întrerupe vizionarea la momentul convenit și pune prima întrebare: de exemplu, Ce s-a întâmplat până acum în film? și invită copiii pe rând să răspundă***. Dacă primii copii au răspuns deja pe larg, îi întreabă pe ceilalți dacă mai au ceva de adăugat și, dacă ei nu mai vor să adauge nimic, poate adăuga o a doua întrebare pe care o adresează următorilor copii – de exemplu, despre locul sau locurile în care se va desfășura acțiunea filmului.
4. După ce toți copiii au răspuns la prima / primele întrebări despre debutul acțiunii filmului și loc, coordonatorul trece la cea de a doua întrebare: Ce personaje ne-au fost prezentate până acum și cum le-ați descrie. Răspunsurile la această întrebare vor fi făcute în stilul brainstroming***, permițând fiecărui copil să adauge o idee, să construiască pe ce a spus cel dinainte, să aibă o altă opinie.
5. Se reia vizionarea filmului până la următorul punct convenit pentru întrerupere și coordonatorul pune următoarea întrebare: Ce s-a întâmplat mai departe? și invită copiii să răspundă pe rând.
6. Învită fiecare copil să descrie ce a văzut el. După ce copiii au izbutit să descrie cât mai amănunțit acțiunea, coordonatorul pune cea de a doua întrebare (care depinde de obiectivul activității). De exemplu: De ce credeți că personajul principal s-a purtat așa? Voi ați fi făcut la fel? – și conduceți un braintorming în jurul acestor întrebări.
7. Se reia din nou vizionarea și sesiunile de comentarii până la finalul filmului,
8. După terminarea vizionării ultimei părți a filmului, coordonatorul va conduce un braintorming de concluzii pe baza unei întrebări, ca de exemplu: Ce v-a plăcut cel mai mult în acest film? sau Care este personajul care v-a plăcut mai mult și de ce? sau, Ce ai simțit tu văzând acest film? (e o întrebare la care copiii vor răspunde deschis doar dacă s-a creat deja o legătură bună cu coordonatorul activității). Se mai pot pune întrebări de genul: Dacă ai fi tu autorul poveștii acestui film, ai spune povestea altfel și cum? sau, Dacă ai fi tu regizorul acestui film, l-ai face altfel și cum? Toate acestea sunt întrebări la care se poate răspunde într-o discuție deschisă sau, individual, în scris.
*** În timpul acestei activități este absolut obligatoriu să aplicați regulile din brainstorming:
1. Evită / amână judecarea răspunsurilor. Nu știi niciodată de unde vine o idee originală, bună, un punct de vedere proaspăt. Cheia este să îi faci pe toți să simtă că ei pot spune ideile care le vin în minte și că este permis ca alții să construiască pe ideea lor.
2. Încurajează ideile trăznite. Din aceste idei pot rezulta salturi creative și conexiuni neașteptate.
3. Construiți pe ideile celorlalți. Fiind pozitivi față de toate ideile și construind pe ideile celorlalți necesită/ favorizează dezvoltarea abilităților cognitive, emoționale și sociale. În conversații, încercați să spuneți ”și” în loc de ”dar, însă”.
4. Rămâi concentrat pe temă, fără să forțezi prea mult. (de exemplu, dacă ți-ai propus în principal să lucrezi pe îmbogățirea vocabularului și utilizarea lui corectă sau pe recapitularea adjectivelor, verbelor etc.). Încearcă să menții discuția pe țintă, altfel ea poate aluneca dincolo de obiectivul / obiectivele pe care încerci să le atingi.
5. Un răspuns, pe rând. Copiii vor învăța mai bine să construiască pe ideile expuse de ceilalți și să facă un salt de gândire, cunoaștere, creativitate, doar dacă toată lumea este pe deplin atentă la oricine este cel care își împărtășește ideile.
6. Nu limita ideile, alege cantitatea, pentru a avea cât mai multe date pe baza cărora să evaluezi nevoile fiecărui copil și rezultatele, mai ales când repeți activitatea.
7. Documentează activitatea – este ideal să ai un ajutor (de preferință un psihopedagog) care să noteze ideile copiilor și nu uita să strângi materialele scrise de ei – tot pentru evaluarea punctuală cât și pentru evaluarea evoluției fiecăruia.
Reflecție (debriefing)
Educatorul/ trainerul întreabă copiii:
– Cum v-ați simțit vizionând și discutând despre acest film? Credeți că acum veți vedea cu alți ochi un alt film și de ce? Ce v-a plăcut cel mai mult în această activitate? Ce nu v-a plăcut?
Copiii vor putea răspunde verbal sau în scris la aceste întrebări.
Evaluarea rezultatelor (cum știu că s-a atins obiectivul)
Evaluarea se poate face prin:
1. Metoda observării directe a răspunsurilor și comportamentului fiecărui copil în timpul exercițiului și a schimbărilor observabile la repetarea exercițiului în zilele următoare
2. Corelarea observațiilor cu micile eseuri care rezultă în urma întrebărilor la care s-a răspuns în scris și cu răspunsurile verbale.
3. Metoda observării copiilor în timpul activităților care urmează exercițiului și a schimbărilor de comportament – atenție, participare, a relațiilor dintre copii pe o perioadă mai lungă după repetarea exercițiului.
Ce inteligențe acoperă această activitate-joc
– Inteligențele – vizual-spațială, logică/matematică, muzicală/ritmică, emoțională, socială, verbal/lingvistică, naturalistă, spirituală, creativă.
Atenție! În ce situație exercițiul poate eșua
– Dacă în grup sunt copii cu dizabilități fizice (de vedere, auz) sau în altă situație care îi împiedică să vadă și să înțeleagă bine ce văd și aud în film.
Variante posibile
Pentru materii din domeniul științelor, poți alege filme documentare și să orientezi comentariile către teme legate de curriculum. În vacanță îți poți permite ”luxul” de a viziona împreună cu copiii filme care abordează teme multidisciplinare, cum ar fi de exemplu seria ”Cosmos”, în care sunt abordate teme extrem de interesante din mai multe domenii.