În primul rând vreau să vă mărturisesc că mi-a plăcut foarte mult această a cincea ne-Conferință care s-a desfășurat ieri, sub organizarea CROS (Centrul de Resurse pentru Organizațiile Studențești) și a Universității Alternative.

Mi-a plăcut conceptul evenimentului – un eveniment la care conținutul este adus de participanți, de unde și titlul de Ne-Conferință.

Mi-a plăcut că am întâlnit acolo foarte mulți tineri preocupați de calitatea educației – nu numai studenți, ci și cadre didactice tinere din sistemul de educație de stat și privat, oameni din organizații neguvernamentale (ca și mine) implicați în educație, tineri întreprinzători. Alături de tineri, evenimentul a adus și un mare număr de oameni cu experiență din instituțiile de educație și ONG-uri.

Mi-a plăcut spațiul care a găzduit evenimentul – tineresc și neconvențional al Talent Garden Hub – un spațiu situat în centrul Bucureștiului, în care tineri întreprinzători se întâlnesc și creează produse și servicii în domeniul industriilor creative.

Mi-au plăcut atât tema – Valori în educație cât și organizarea asigurată de voluntarii CROS și studenții Universității Alternative.

Și mi-au plăcut afișele desenate ad-hoc de talentatul grafician de la Picturise..

Evenimentul a fost structurat în patru părți – un panel în care invitați din diferite domenii – ONG-iști și profesori cu experiență care au răspuns întrebărilor puse de o expertă de la Institutul de Științe al Educației, Dna Magda Balica, urmată de o sesiune de ateliere cu teme propuse de organizațiile cu tradiție în participarea la aceste evenimente și două sesiuni de Open Space, cu teme propuse de ceilalți participanți.

La început, gazda evenimentului, Andrei Popescu de la Universitatea Alternativă, după ce a făcut o trecere în revistă a ideilor cu care toți participanții au venit la eveniment, ne-a provocat cu o întrebare, la care să reflectăm pe parcurs:

– Dacă valorile sunt o temă actuală, un fel de modă, sau sunt o temă mai veche? Și, dacă sunt o temă mai veche, de ce școala românească nu a ajuns încă la nici o concluzie sau rezultat în căutarea propriilor valori?

Nu am izbutit să-mi notez în amănunt toate intervențiile din timpul evenimentului, deoarece dezbaterile extrem de interesante mi-au captat atenția și nu am izbutit să fiu un ”scrib” conștiincios, dar voi încerca să vă redau câte ceva din idei și atmosferă.

La primul panel, desfășurat pe tema – Cum cultivăm valori sănătoase în educație?, invitații care au răspuns acestei întrebări (scuze, nu mi-am notat numele tuturor, dar promit că îl voi afla și îi voi și nominaliza..) au venit de la Școala Monstessori (ȘM), Coaliția pentru Educație (CE), Organizația Cercetașilor din România (CR), Universitatea Alternativă (UA), Școala de valori (Ștefan Pălărie /ȘV) și Școala Ferdinand (ȘF) București (Doamna Dir. Violeta Dascălu).

Iată care au fost întrebările puse de Doamna Balica (ISE) pentru invitații din primul panel:

1. Care sunt valorile în care credeți și pe care le promovați în organizațiile voastre? Cum s-au schimbat valorile voastre de-a lungul timpului?

Iată și răspunsurile invitaților la acest panel.

Școala Monstessori (ȘM) – Educația în sine, dragostea de a învăța; Colaborarea; Implicarea în societate – o implicare cu sens și determinarea de a face lucrurile mai bine.

Coaliția pentru Educație (CE) – Curaj; Libertate; Respect, Pasiunea de a învăța.

Organizația Cercetașilor din România (CR) – Respect față de propria persoană – care presupune și Responsabilitate și Integritate; respect față de ceilalți; respect față de valorile celorlalți – care presupune și Toleranță.

Universitatea Alternativă (UA) – Libertate – care se traduce în universitate prin trasee de învățare alternative; Colaborare; Complementaritate; Non-Competitivitate.

Școala de valori (ȘV) – Încredere în tine; Echilibru; Curaj

Școala Ferdinand (ȘF) – Responsabilitate; Curaj; Perseverență; Comunitate.

Din sală s-a mai propus ca valoare și Etica – formatorului, deoarece toți profesorii din lume sunt modele – bune sau rele – pentru copii, tineri, adulți.

2. Ce înseamnă valori sănătoase? Cum le diferențiem de valorile nesănătoase?

CE – a propus să ne raportăm la Profilul Profesorului, care a fost creat în România în urma unui proces de consultare publică.

UA – a subliniat faptul că nu putem impune tuturor propriile valori, trebuie să fim deschiși la existența unor valori diferite de ale noastre și a dat exemple din activitatea la clasă. E dificil să promovezi valori proprii și să rămâi deschis la valorile cu care vin copiii din familiile și comunitățile culturale în care cresc și în care cred ceilalți (în primul rând părinții copiilor). Ceea ce avem nevoie este să creăm în școli sisteme de valori deschise la diversitatea culturală.

ȘV – Pentur noi, care lucrăm cu adolescenți, a fost o provocare să fim deschiși la alte vederi. Ca formatori, trebuie să facem diferența între valori și virtuți – ce rămâne în timp sunt virtuțile, și ceea ce trebuie să încurajăm este dezvoltarea acestor virtuți. Pentru că unele valori (cum este Libertatea, de exemplu) pot fi duse la extrem și pot deveni distructive – atât pentru copil cât și pentru comunitate.

SF – Nu putem promova nimic dacă noi nu reprezentăm ca formatori acea valoare. Ceea ce facem noi la Școala Ferdinand este să promovăm în clase colaborarea, să ieșim din clase și să promovăm o colaborare mai largă, între clase, cu părinții, prin organizarea de acțiuni comune și evenimente.

3. Cum faci tu, în mod practic să pui la lucru valorile pe care le promovezi?

CR – prin antrenarea gândirii critice; prin crearea de contexte de învățare în care copiii și adulții se regăsesc ca interese, prin cultivarea armoniei.

CE – cu toții învățăm prin experiență – tu, ca educator, facilitezi negocierea valorilor pe care colectivul vrea să se dezvolte.

UA – este foarte important să discuți despre valori, cum este de exemplu Libertatea – ce înseamnă de fapt, care este gradul de libertate pe care îl are un individ în societate șamd.

Ca exemplu de activități, noi avem Tabăra de vară, în care fiecare zi este dedicată unei valori, despre care discutăm, negociem, o experimentăm în cadrul activităților taberei. În cadrul organizației utilizăm metoda Comunity builder (construirea comunități), prin care, de exemplu, negociem care ne vor fi rolurile în echipă pentru un anumit proiect – e o asumare voluntară de roluri, plecând de la interesele și calitățile cunoscute ale fiecărui membru al echipei.

ȘV – la noi, în România, subiectul cultivării unor valori sănătoase în școală, în formare, este abia la ”nivelul gleznei” – doar pipăim acest subiect, încă. Nu există inițiative de cercetare științifică în acest domeniu. Nu știm încă cum să-i luăm pe cei aflați la un nivel redus (de 15% față de standardul optim, de ex.) – copii sau adulți și să-i ducem la un nivel mai înalt (de ex. la un 50%) de trăire și acțiune bazat pe valori sănătoase.

Noi formăm cadre didactice, le dăm modele moderne de lucru, organizăm sesiuni de debate profesionist și lucrăm direct cu adolescenții. Dar, cum poți modela copilul, când mediul lui înconjurător este profund poluat?

CE – Una din întrebările care se pune aici este și: Câtă presiune poți pune pentru a schimba pe cineva – că e copil și vine de acasă cu propriile valori (uneori nesănătoase, sau pur și simplu diferite de ale tale) sau adult – și aici ne referim și la educatori, profesori?

ȘF – Noi, care lucrăm într-o școală cu o mare proporție de elevi din etnia rroma ne ciocnim deseori cu astfel de situații și dileme.

ȘM – suntem participanți la formarea și mentoratul tinerilor profesori din cadrul programului Teach for Romania și, așa cum poate știți, promovăm prin ei valorile și valoarea în școli. Puteți găsi idei bune și într-o carte pe care o recomand – Inspire for Teachers. Și aș dori să menționez aici și o inițiativă valoroasă a Universității București – Facultatea de Psihologie și Științele Educației – Masteratul PedARTE.

CR – Ar mai trebui să ne punem și alte întrebări – Cât anume acceptăm și/sau suntem deschiși să acceptăm din valorile celorlalți? E bine să promovăm un singur set de valori? Noi credem că ar trebui să acceptăm că există un progres personal al fiecăruia și că un 5% la o persoană cu un anumit set de valori poate fi egal cu un 50% al altei persoane. Cum facem noi să promovăm valorile vă vom demonstra concret în cadrul atelierului de lucru.

4. Cât din ceea ce se întâmplă în școală se evaluează la sfârșitul unui ciclu educativ? NU mi-am notat aici toate intervențiile, dar concluzia a fost:

– Acum evaluăm doar achizițiile de cunoștințe, nu și progresul în celelalte domenii ale formării. Nici măcar nu avem instrumente să evaluăm progresul în domeniul dezvoltării caracterului, moralității, emoțional etc.

ȘV – cred că ar trebui să citim cu toții Raportul celor de la Unknown Binding -Cancerul din mijlocul nostru – Cultura sărăciei (The cancer in our midst: Memphis and Shelby County’s culture of poverty) scris 1987 de William Morris

5. Să ne imaginăm că suntem în anul 2027 și că pe parcurs s-au întâmplat multe. Are la acea dată sistemul de educație din România valori explicite?

ȘM – eu aș propune să avem măcar un curriculum pentru empatie. Ca să avem acele valori în 2027 ar trebui început cu noi adulții, și cu profesorii.

UA – noi sperăm că în 2027 valorile vor fi explicite, dar nu numai în școală, inclusiv în mass-media.

ȘF – Eu cred în generozitate și că aceasta se va manifesta mai mult până atunci.

ȘV – Eu cred în curiozitate și că școala din viitor o va cultiva mai bine. Dar ne-ar trebui până atunci și o Lege a Educației în care să fie trecute și valori. Vă amintesc aici povestea cu împăratul care își întreabă sfetnicii dacă pasărea din mâna lui, ascunsă în spate, e vie sau moartă. Ei bine, noi suntem acel împărat și de noi depinde ca pasărea să fie vie!

CR – În 2027 va fi așa cum vrem noi și eu cred în omenie și echilibru.

CE – Ca să putem avea valori în educație avem nevoie de profesionalismul celor care lucrează în educație. De un sistem social altfel decât cel de acum – acum se cască gropi mari între categoriile de oameni care își aduc aportul în societate – unii câștigă din ce în ce mai mult, alții sărăcesc din ce în ce mai mult. Avem nevoie de oameni solidari și de empatie.

Avem nevoie ca noi toți, oamenii, să învățăm să fim mai cumpătați în consumuri.

Avem nevoie de cursuri de formare făcute responsabil și nu formal.

ȘM – Valorile universale, cum este prietenia, de exemplu – sunt prezente peste tot. Ar trebui să ne concentrăm pe promovarea acestor valori universale, în primul rând.

Ar trebui să învățăm și ce putem lua dintr-o valoare negativă, pe care apoi să construim – cum a fost povestea adolescentei care credea în Tequila ca valoare, ca expresie a culturii de tip ”O singură viață avem – să o trăim la maxim”.

La acest punct au fost invitați și participanții din sală să își exprime opiniile. Iată câteva:

– Institutul Intercultural Timișoara – ne-a împărtășit faptul că desfășoară un proiect pentru profesorii de educație civică și, una din întrebările ridicate a fost: Cum am putea face să nu existe diferențe între conceptul de ”cetățean încadrat în societate” și cel de ”om fericit”?

Un posibil răspuns ar fi valoarea numită Alteritate.* Fiecare copil are un potențial și noi trebuie să-l descoperim și să-l cultivăm.

https://www.scribd.com/doc/126090867/Identitate-Si-Alteritate

– Fundația Volum – am putea să educăm copiii și tinerii invitându-i să se implice în comunitate. Și să le creăm contexte în care să-și descopere umanitatea, empatia și celelalte virtuți pe care dorim să le avem la oamenii din viitor.

Ca finalul acestui panel, doamna Magda Balica de la ISE, a concluzionat că, în ce privește promovarea valorilor în școala din România încă de aflăm la stadiul în care educăm ca să corectăm un trecut și nu ca să construim un viitor.

Revenim cu urmarea povestirii despre acest eveniment…

A consemnat, Rodica Bărbuță – Fundația MATCA-2000