Accentuarea Pozitivului

Da, forța atitudinilor pozitive este bine cunoscută. Mai puțin recunoscut este faptul că aceste atitudini din clasă sau dintr-o școală cu o cultură care încurajează atitudinile pozitive, de incluziune, au o influență directă și benefică asupra rezultatelor la învățătură ale elevilor.

Înainte de a da cuvântul autorilor articolului de mai jos, pentru toți cei caută explicațiile științifice mai profunde ale rezultatelor cercetărilor despre care se vorbește în articol, vă sugerăm să vă găsiți timpul necesar să urmăriți un film extrem de interesant (este subtitrat în română) care vă furnizează aceste explicații.

Filmul durează două ore – dar vă asigurăm că va fi un timp bine folosit!

https://vimeo.com/64461141Bruce Lipton – Natură, educație și puterea iubirii

Și acum, să dăm cuvântul celor doi co-autori ai articolului postat în Decembrie 2016, în revista HarvardEdu – Iman Rastegari și Leah Shafer:

positive-emphaty-5

Puterea transformațională a micilor încurajări și interacțiunilor de întâmpinare

După un an tulburător, mulți educatori sunt din ce în ce mai conștienți de următoarea cursă: Ce impact au relațiile dintre oameni asupra achizițiilor sau cum le obstrucționează. Dar, așa cum noi avem speranța ca noul an să fie mai plin de echitate și bunătate, cercetarea oferă unele viziuni încurajatoare.

Confruntarea cu tensiuni rasiale, polarizări și micro-agresiuni poate avea efecte puternice. Dar și școlile pot beneficia de lupa cu care examinăm acest fenomene. Psihologul behaviorist (comportamental) Todd Pittinsky a descoperit că, atunci când profesorii încurajează și modelează în mod deschis acțiuni pozitive de întâmpinare între elevii de rase, culturi etnice, sexe și abilități diferite, realizările elevilor cresc.

Aceste “micro-afirmații,” cum le denumește Pittinsky, pot fi transformaționale – nu numai pentru munca academică, dar și pentru întregul climat al școlii și chiar pentru rezultatele din viață.

Așa cum mici acțiuni au puterea de a-i face pe oameni să se simtă insultați sau excluși, ele au de asemenea puterea de a face oamenii să se simtă bineveniți și apreciați.

https://www.youtube.com/watch?v=W0Z0LJHHBqoMicroaffirmations

positive-emphaty-4

Cercetarea

Într-un studiu recent*, Pittinsky, care predă la Harvard Graduate School of Education, a testat dacă atitudinile pozitive ale profesorilor care sunt predominant albi pot îmbunătăți rezultatele de învățare ale majorității elevilor care provin din diferite minorități etnice. Rezultatele sugerează că doar prin simplu fapt de a fi bine întâmpinați și incluși îi ajută pe elevi nu numai să se simtă confortabil în școală, dar și să crească din punct de vedere academic.

* http://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1111/josi.12179/abstract

Studiul a examinat peste 1.200 de profesori, în majoritate din școli cu cel mai mare număr de elevi din diferite minorități, din 14 state din SUA. Dintre profesori, 80% erau albi și restul aproape toți erau de etnie latină sau afro-americani.

Au fost examinate două caracteristici ale interacțiunilor de întâmpinare: ceea ce Pittinsky numește bucurie empatică,” sau fericirea care vine din adoptarea perspectivei altei persoane, și allophilia,” un termen pe care l-a inventat** ca antonim pentru prejudiciu, însemnând să-l iubești sau să-l placi pe altul.”

Pentru a determina la profesori nivelul de empatie sau allophilia, cercetătorii le-au cerut să noteze acordul lor cu declarații ca, “Atunci când elevii mei sărbătoresc ceva, mă bucur pentru ei” și “În general, am atitudini pozitive față de elevii mei.” Cercetătorii au măsurat apoi aceste scoruri alături de evaluări ale angajamentelor pozitive ale profesorilor cu elevii lor și le-au comparat cu testele de la finalul anului care măsurau creșterea nivelului academic al elevilor.

** http://harvardmagazine.com/2006/01/the-law-of-dissimilars.html

positive-emphaty-7

Rezultatele? Un lanț de efecte pozitive.

Bucuria empatică a profesorilor a fost asociată cu allophilia. Allophilia, în schimb, a fost asociată cu angajamente pozitive între elevi și profesori, care au fost apoi asociate cu un mai mare grad de învățare a elevilor. Cercetarea sugerează că aceste interacțiuni pozitive îi pot face pe elevi mai optimiști la școală și mai dedicați ideii de a-și continua educația.

positive-emphaty-3

Micro-afirmațiile în clasă

Mulți profesori deja recunosc valoarea și promovează interacțiunile pozitive – micro-afirmațiile – în clasele lor, deși probabil fără să realizeze complet impactul măsurabil al acestora. Într-un articol recent din jurnalul Phi Delta Kappan***, Pittinsky dă cîteva exemple:

  • Aprobând și prinvind elevii în ochi în timp ce ei vorbesc

  • Să te asiguri că numești (pentru răspunsuri sau idei) elevi de diferite rase și gen, în mod egal

  • Referindu-te la fiecare elev cu numele lui sau ei (numele mic)

  • Utilizând limbajul inclusiv – de exemplu, vorbește despre familie, în loc de părinți

  • Să lauzi deschis o mare varietate de acțiuni, de la răspunsul la o întrebare până la aceea de a sta liniștiți în timpul unei lecții

  • Să rămâi entuziast când interacționezi cu elevii

*** http://journals.sagepub.com/doi/abs/10.1177/0031721716671918Backtalk Why overlook microaffirmations?

Concentrându-te pe micro-afirmații poate crea un ciclu virtuos,” scrie Pittinsky. “Pe parcursul timpului, ele pot redefini normele de comportament în clasă – sau în școală – nu numai pentru a evita excluziunea sau insultele, dar de asemenea pentru a accepta incluziunea și afirmarea.”

positive-emphaty-6

Mici obiceiuri de comportament — Un mare impact

Studiul sugerează de asemenea că educația poate beneficia dintr-o mai largă concentrare asupra modului în care modului în comportamentele au impact atât asupra elevilor cât și a școlii. Profesorii, conducătorii școlii și cercetătorii pot vedea cum o largă categorie de micro comportamente au impact asupra elevilor și câte variate aspecte pot îmbrăca aceste mici acțiuni.

positive-emphaty-8jpg

În loc să ne concentrăm pe scăpări și insulte,” scrie Pittinsky, “ar trebui să ne uităm la întregul spectru al micro-comportamentelor și pe găsirea de căi pentru a promova pe acelea care ne ajută să-i educăm cât mai bine pe toți elevii noștri din clasele 0-12.” Și nu este nici un motiv pentru educatori sau cercetători să se oprească la aceste descoperiri recente. Este posibil, spune Pittinsky, să se poată descoperi multe alte lucruri bune despre aceste micro-afirmații, și în general mult mai multe de învățat despre cum micile comportamente (și obiceiuri, n.n.) afectează rezultatele elevilor.

positive-emphaty-1

Re-imaginând empatia

La finalul său, acest studiu re-imaginează empatia, punând-o deliberat într-o nouă lumină. Noi tindem să ne concentrăm pe mâhnirea empatică,” sau pe sentimentele negative care vin împreună cu recunoașterea durerii și nenorocirii / nenorocului unei alte persoane.

Dar lucrarea lui Pittinsky arată că bucuria empatică este de asemenea un instrument puternic pentru alinierea unor grupuri disparate de oameni și pentru crearea unui sentiment al succesului.

Într-un mod interesant,” notează el, “în alte cercetări asupra bucuriei empatice, am observat o tendință importantă: Profesorii care au simțit cel mai mult bucuria empatică au fost aceia care au raportat cele mai scăzute niveluri de epuizare nervoasă și emoțională (burnout).”

Această nouă accentuare a bucuriei empatice face posibil pentru școli să utilizeze empatia nu numai pentru a amplifica realizările elevilor, ci de asemenea și pentru a reformula lecțiile din domeniul istoriei și educației civice, punând accentul pe importanța bunătății și înțelegerii mutuale în stimularea soluțiilor constructive.

Sursa – http://www.gse.harvard.edu/news/uk/16/12/accentuate-positive

positive-emphaty-2

Prof. Dr. Todd Pittinsky, absolvent al Universităților Yale și Harvard, este profesor în domeniul comportamentelor organizaționale la Graduate School of Arts and Sciences și Harvard Business School. Cercetările lui investighează problema bine-cunoscută a potențialului subestimat al comunităților diverse, cu o centrare pe relațiile pozitive inter-grupuri. Această realitate prea puțin studiată este elementul comun al muncii lui recente asupra consecințelor educaționale, cum sunt de exemplu – The Two-Dimensional Model of Intergroup Attitudes, Intergroup Leadership etc.

One thought on “Accentuarea Pozitivului

  1. Pingback: Anatomia hărțuirii în școli | CREER - Centrul de resurse pentru eco-bio educație, reziliență și sustenabilitate

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s