Introduceți această strategie mai puțin presantă pentru a crește angajarea și a scădea anxietatea.

Un articol publicat de Rebecca Alber în 2 Noiembrie, în Edutopia

Le dați voi voie elevilor să „se prindă la scris” (să scrie ca nebunii)? Dacă există prea multă presiune pentru a scrie bine de la prima schiță, asta îi poate îngheța (bloca) pe cei care scriu – nu numai pe tinerii scriitori, pe fiecare dintre noi. Împarte cu ei regula de aur a scrisului:

– Nu te opri ca să ștergi, doar continuă să scrii. Împrăștie cuvintele astea pe pagină!

De asemenea, gândește-te la modalitățile prin care poți să creezi un spațiu care îi invită la scris pe tinerii scriitori. Asta ar putea însemna să le pui o muzică, cu volumul mic (preferabil instrumentală, clasică, în ritm calm – sugestia noastră) în timp ce ei scriu, sau să-i duci afară, să stea la umbra copacilor cu caietele lor de notițe. Meditează la toate căile prin care poți să stârnești o stare de transpunere, Hei, noi doar scriem.

Scrisul fără presiuni

Temele puternic angajante sunt una din căile prin care îi poți ajuta pe elevi să-și construiască fluența și rezistența la scriere. Găsește sau creează teme care permit elevilor să-și împărtășească viețile, opiniile și cunoștințele anterioare. Ia în considerare includerea unei imagini pentru a da o semnificație mai adâncă temei.

O dată ce elevii tăi au terminat de scris, nu-i pune doar să-și închidă caietele de notițe sau notebook-urile. Lasă-i să împărtășească în perechi sau în triade. Pune-i să citească sau să vorbească despre ce au scris. Spune-le că este opțional să dea (sau nu) celorlalți să citească ceea ce au scris. Asta le permite să împărtășească într-un mediu sigur. Rutina de a împărtăși scoate scrierile lor din izolare și îi poate încuraja să scrie din ce în ce mai profund, știind că ei își vor împărtăși gândurile și ideile cu colegii.

Creând un spațiu pentru elevii tăi în care să scrie deseori și de obicei într-un mod lipsit de presiune, permite descoperirea într-un mod creativ a ceea ce ei ar putea să vrea să spună – și să vezi despre ce ei nu vor să scrie. Tot așa cum spunem elevilor că nu este nici o problemă dacă abandonează o carte pe care o citesc și aleg alta, îi putem invita să facă la fel cu scrierile lor – să înceapă din nou, cu o nouă temă sau o structură diferită.

În termenii notării, acordă-le credite, dar nu corecta. Elevii ar putea alege o însărcinare de scriere liberă pentru a o dezvolta mai târziu (pentru însărcinări de scriere mai formale), și aici este momentul în care le cerem acuratețe. Lăsați-i să renunțe și mai târziu să-și facă griji despre cum o vor face mai bine mai târziu. Le-aș arăta elevilor mei de clasa a XI-a o copie a cărții de poezie a lui Tupac – Trandafirul care a crescut din ciment (The Rose That Grew from Concrete). În carte, pe partea stângă a fiecărui poem tipărit, este o schiță scrisă de mână a poemului, cu cuvinte tăiate, câteva greșeli de ortografie și linii care redirecționează rândurile. “Vedeți, aș spune, scrierea începe prin a pune cuvintele pe hârtie.“

Alegerea este esențială

Vorbind de însărcinările de scriere formale, doar pentru că noi măsurăm formal însărcinările scris,e cu o hartă cu rubrici și criterii, nu înseamnă că însărcinarea nu ar trebui să includă și alegeri. Îi angajăm și îi motivăm mai mult pe tinerii scriitori când concepem însărcinări care permit alegeri. Asta înseamnă, de exemplu, alegeri în structură – o povestire scurtă, un reportaj, o schiță, un poem sau o cuvântare.

Când este posibil, dă-le de asemenea spațiu să aibă ceva alegeri în privința temei. Dacă ei învață scrierea argumentativă/ persuasivă, lasă-i să decidă asupra temei de care sunt cel mai interesați – socială, de mediu, politică, locală sau globală – pe care le-ar place să o abordeze în scrierea lor.

În timp ce concepi acele sarcini mai formale, ia în considerare utilizarea unei strategii de planificare numită GRASPS* (Goal, Role, Audience, Structure, Product, Standards, and Criteria – Scop, Rol, Audiență, Structură, Produs, Standarde și Criterii). Tu decizi asupra scopului, standardelor și criteriilor și îi lași pe elevi să aleagă rolul, audiența, structura și produsul.

*https://www.georgiastandards.org/learning/Documents/gps_redelivery_4_5_gencurr_grasp.pdf

* http://writing-toolkit.wiki.inghamisd.org/4+Summarizing+(GRASP)

* http://practitioner.teengagement.com/wp-content/uploads/2014/08/G.R.A.S.P.-Summarizing-Strategy-Using-Pay-for-Play.pdf

O altă audiență în afara profesorului

Scrierea din școli înseamnă deseori, istoric vorbind, audiența unui singur om – profesorul.

Ia câteva din aceste însărcinări de scriere (compuneri) dincolo de cei patru pereți ai clasei, în casele și comunitatea din care vin elevii tăi. Să aibă o audiență mai largă, în afara profesorului, îi va îmbia pe elevi (în special pe cei dezinteresați și cei care au dificultăți la scriere).

Scrisorile sunt o cale grozavă de a-i angaja în scrierea pentru o audiență reală. Pot ei scrie o scrisoare persuasivă unui părinte sau celui care are grijă de ei? Dar o scrisoare informativă unui membru mai tânăr al familiei, împărtășind sfaturi despre ceea ce au învățat în viață până acum? Dar o scrisoare către un membru ales oficial despre o problemă a comunității? Sunt și alte câteva produse scrise pe care elevii le pot crea și împărți în afara clasei: pamflete informaționale, postări pe blog, articole și editoriale pentru ziarul sau site-ul școlii.

Care sunt modurile în care tu îți angajezi elevii în scrierea fără presiunea notării? În însărcinările cu miză înaltă (notate), cum utilizezi alegerile pentru a-ți motiva elevii? Te rugăm să împărtășești ideile pe aceste teme cu colegii tăi, în secțiunea comentarii.

Sursa: https://www.edutopia.org/blog/new-teachers-inspiring-your-students-write-write-write-rebecca-alber

Rebecca Alber – este instructor la UCLA’s Graduate School of Education, specialist în literatură și editor consultant la Edutopia. Promovează dreptatea și accesul egal al tuturor elevilor. Este pasionată de învățarea relevantă, angajantă și revoluționară.