Traducerea articolului lui Terry Heick din TeachThought

Oriunde am fi, tuturor ne place să credem despre clasele noastre că sunt locuri „active intelectual”. Medii de învățare progresive (cum este Modelul Secolului 21*, publicat de TeachThought, de exemplu).

Cu eficiență înaltă și favorabile învățării centrată pe elev. Dar ce înseamnă asta?

* http://www.teachthought.com/the-future-of-learning/9-characteristics-of-21st-century-learning/

Realitatea este că nu există un singur răspuns la această întrebare deoarece ar fi impropriu să consideri învățarea ca pe un eveniment unic sau format din „lucruri” individuale. Au fost o mulțime de discuții retorice despre asta, până ne-am pus halatele albe și am studiat problema la microscop, până la punctul în care abstracțiuni cum sunt curiozitatea, autenticitatea, auto-cunoașterea și afecțiunea ar fi greu de definit exact.

Așa am pus la un loc o selecție de caracteristici ale unei clase cu eficiență înaltă. Ele pot acționa ca un fel de criterii pentru a vă face propriile comparații – vedeți dacă remarcați un model.

10 Caracteristici ale unui mediu de învățare cu eficiență înaltă

1. Studenții/elevii pun întrebări – întrebări bune

Aceasta nu este un gen de implicare pentru a te simți bine, ci este în realitate crucial pentru ca întregul proces de învățare să funcționeze.

Rolul curiozității a fost studiat** (și probabil insuficient studiat și insuficient apreciat), dar este suficient să spunem că o persoană intră în orice activitate de învățare cu de la puțin până la nici un pic din curiozitatea naturală, iar perspectivele pentru interacțiuni semnificative cu texte, media și sarcini specifice sunt palide. (dacă sunteți interesați de acest subiect, puteți parcurge articolul Cum să omori curiozitatea celui care învață în 12 pași simpli***).

**Curiosity and Self-Directed Learning: The Role of Motivation in Education – http://eric.ed.gov/?id=ED206377

***http://www.teachthought.com/learning/how-to-kill-a-learners-curiosity-in-12-easy-steps/

Mulți profesori forțează studenții/ elevii (cu proverbialul pistol la tâmplă) să pună întrebări la încheierea unei lecții, deseori fără nici un folos. Întrebările clișeu pe care le obțin, care reflectă o înțelegere redusă a conținutului pot descuraja profesorii de la a „le permite” în continuare. Dar adevărul rămâne – dacă studenții nu pot pune întrebări bune – chiar și cei mai mici, din clasele elementare – ceva, undeva este deconectat.

2. Întrebările sunt prețuite mai mult decât răspunsurile

Întrebările sunt mai importante decât răspunsurile (Questions are more important than answers****). Asta are sens – dacă întrebările bune te conduc la învățare, ar trebui să acordăm mai multă valoare acestor întrebări. Și asta înseamnă să acordăm puncte ori de câte ori a posibil – note (întrebările fiind utilizate ca evaluare), credite (dați-le puncte – ei iubesc punctele), să le evidențiem creativ (scriindu-le ca pe un fel de graffiti pe foi mari și afișate pe pereții clasei), sau pur și simplu prin a arăta prețuire și respect onest. Vedeți dacă nu veți remarca o schimbare.

****http://www.teachthought.com/critical-thinking/inquiry/why-questions-are-more-important-than-answers/

3. Ideile vin din surse diferite

Ideile pentru lecții, lecturi, teste și proiecte – fibra învățării formale – ar trebui să vină dintr-o varietate de surse. Dacă ele vin dintr-o bandă îngustă de resurse, riscați să vă îndreptați prea mult într-o direcție (care ar putea să nu fie bună). Alternativa? Luați în considerare mentori profesionali și culturali, comunitatea, experți ai ariei de conținut din afara educației și chiar pe înșiși studenții/ elevii voștri. Va rezulta o imensă schimbare în credibilitate.

Iar când aceste surse nu sunt de acord unele cu altele, utilizați asta ca pe un nesfârșit „moment de învățare”, deoarece ăsta este felul în care arată lumea reală.

4. Sunt utilizate o mare varietate de modele de învățare

Învățarea bazate pe cercetare, învățarea bazată pe proiecte, instruirea directă, învățarea unul de la altul, școală de la școală, învățarea online (eLearning), învățarea în mișcare, “clasa răsturnată” (flipped classroom), și așa mai departe — posibilitățile sunt nelimitate. Șansele sunt că, nici una din ele (singură) nu este atât de incredibilă încât să se potrivească fiecărei bucăți de conținut, curriculum, și diversității celor care învață în clasa ta. Așadar, caracteristica unei clase cu înaltă eficiență este diversitatea în acest domeniu, care are are ca efect secundar și îmbunătățirea pe termen lung a capacității tale ca educator.

5. Învățarea din clasă „se descarcă” într-o comunitate conectată

Într-un mediu de învățare cu eficiență înaltă, învățarea nu este nevoie să fie radical “re-împachetată” pentru a avea sens în lumea reală, dar începe și se sfârșește acolo.

Oricât de măreț ar suna pentru învățăcei să reflectezi asupra lui Shakespeare pentru a-l înțelege mai bine pe Unchiul Eddie – și ar putea fi așa – să depinzi deliberat de un gen de transfer radical care să se întâmple în întregime în mințile celor care învață nu este cea mai bună idee. Planifică acest gen de transfer de la bun început.

Trebuie să ieși din sala de clasă, pentru că ei o fac.

6. Învățarea este personalizată printr-o varietate de criterii

Învățarea personalizată este probabil viitorul, dar în acest moment, sarcina îndrumării studenților/ elevilor cade aproape în întregime pe umerii profesorului Aceasta face personalizarea – și diferențierea, chiar mai consistentă – o provocare. Un răspuns este să personalizezi învățarea – în ce măsură vrei să planifici pentru asta – printr-o varietate de criterii – nu doar să evaluezi rezultatele sau nivelul de pregătire, ci și interesul, pregătirea pentru conținut și altele, de asemenea.

Apoi, pe măsură ce ajustezi ritmul, intrările și rigoarea în funcție de aceste criterii, vei avea o șansă mai bună să acoperi ceea ce învățăceii tăi au cu adevărat nevoie.

7. Evaluarea este persistentă, autentică, transparentă și niciodată represivă

Evaluarea este doar o încercare (câteodată stângace) de a pricepe ceea ce înțeleg învățăceii. Cu cât este mai rar făcută, clinică, de nepătruns sau amenințătoare, cu atât mai mult vei ajunge să separi „studenții buni” de „gânditorii buni”. Ideea de “clinic” are mai puțin de a face cu formatul testului, și mai mult de a face cu tonul și emoția din clasă, în general. De ce sunt studenții testați? Ce este bun acolo pentru ei și pentru viitoarele lor oportunități de a se perfecționa?

Iar feedback-ul este rapid, chiar atunci când notarea ar putea să nu se facă.

8. Criteriile pentru succes sunt echilibrate și trasparente

Studenții/ elevii n-ar trebui să ghicească cum arată succesul într-o clasă cu eficiență înaltă. Nu ar trebui de asemenea să fie cântărit în întregime pe baza participării, rezultatelor evaluării, atitudinii sau altor factori, ci mai curând integrat semnificativ într-o structură coezivă care are sens – nu pentru tine, colegii tăi sau cartea unui expert de pe raftul tău, ci pentru studenți înșiși.

9. Obiceiurile de învățare trebuie demonstrate, modelate constant

„Lucrurile bune”, cognitive, meta-cognitive și de comportament trebuie modelate constant. Curiozitatea, persistența, flexibilitatea, prioritizarea, creativitatea, colaborarea, recapitularea și chiar și clasicele Obiceiuri ale minții (Habits of Mind)# sunt toate locuri grozave de la care să începi. Atât de des studenții / elevii (chiar și noi, n.n.) învață de la cei din jurul lor și mai puțin didactic, mai mult indirect și prin observare.

„Maimuța vede, maimuța face”.

#http://www.teachthought.com/pedagogy/what-are-the-habits-of-mind/

10. Acolo există oportunități continue pentru practică

Gândirea veche este revizuită. Reflectăm asupra vechilor erori. Idei complexe sunt din nou abordate din noi unghiuri. Conceptele divergente sunt puse în contrast. Taxonomia lui Bloom este parcursă constant de sus în jos și de jos în sus, de la simplu la complex în efortul de a maximiza oportunitățile studenților de a învăța – și a demonstra înțelegerea – conținutului.

Puteți citi mai multe materiale legate de aceste teme pe TeachThought.

Terry Heick – este fondator și director al TeachThought, umanist, pasionat de tehnologie, futurist, filosof, și un extraordinar gânditor macro.

Sursa: http://www.teachthought.com/learning/10-characteristics-of-a-highly-effective-learning-environment/

P:S: – Pentru a vă dezvolta profesional și a fi capabili să creați astfel de medii de învățare, vă așteptăm în curând la cursurile noastre. Urmăriți pagina de Facebook a CREER pentru a afla din timp când se vor organiza cursurile și în ce orașe.

Echipa CREER.