Howard Gardner, inteligențele multiple și educația – 2

Chemarea inteligențelor multiple pentru educatori

Howard-Gardner-Multiple-Intelligences-Theory-photoTeoria Inteligențelor Multiple (MI) a lui Howard Gardner nu a fost acceptată încă de psihologia academică. Cu toate acestea a cunoscut un puternic răspuns pozitiv din partea multor educatori. A fost îmbrățișată de o serie de teoreticieni ai educației și, în mod semnificativ, aplicată de profesori și specialiștii în politici educaționale la problemele școlarizării. Un număr de școli din SUA au examinat structura curriculum-ului și designul orelor în funcție de inteligențe, și chiar structura întregii școli pentru a reflecta înțelegerile pe care le dezvoltă Howard Gardner. Teoria lui poate fi de asemenea întâlnită în cadrul grădinițelor și inițiativelor de educație superioară, vocațională și educației adulților.

Această atracție nu a fost la început evidentă.

La prima vedere, această diagnosticare ar putea să pară că vestește moartea educației formale. Este greu să predai pentru o singură inteligență; dar ce se întâmplă când ai șapte? Este destul de greu să predai chiar și atunci când orice poate fi învățat, dar ce e de făcut când sunt limite distincte și constrângeri puternice ale cunoașterii și învățării umane? (Howard Gardner 1993: xxiii)

Howard Gardner a răspuns acestor întrebări subliniind întâi faptul că psihologia nu dictează direct educației, ea doar îl ajută pe cineva să înțeleagă condițiile în care are loc educația. Dar este vorba de mai mult:

Șapte feluri de inteligență vor permite șapte feluri de a preda, în loc de unul singur. Iar constrângerile puternice existente în minte pot fi mobilizate pentru a introduce un anume concept (sau un întreg sistem de gândire) într-un mod în care este de așteptat/ mai probabil ca copiii să învețe și mai puțin probabil să îl distorsioneze. Paradoxal, constrângerile pot fi sugestive și la urma urmelor să ne elibereze. (op. cit.)

mi_award

Mindy L. Kornhaber (2001: 276), o cercetătoare implicată în Project Zero, a identificat un număr de motive pentru care profesorii și specialiștii în politicile educative din America de Nord au răspuns pozitiv la prezentarea inteligențelor multiple ale lui Howard Gardner.

Printre acestea sunt:

teoria validează experiența zilnică a educatorilor: studenții gândesc și învață în multe moduri diferite. Ea furnizează de asemenea educatorilor un cadru conceptual pentru a organiza și a reflecta asupra evaluării curriculum-ului și practicilor pedagogice. La rândul lor, aceste reflecții au condus mulți educatori spre dezvoltarea unor noi abordări care ar putea să corespundă nevoilor unor categorii de învățăceii din clasele lor.

Răspunsul dat teoriei lui este legat de cel al adoptării modelului lui Kolb, al învățării experențiale în educația adulților și în cea informală. Deși se pot aduce critici semnificative formulării, ea furnizează un set de întrebări și „metode empirice” care să ajute educatorii să gândească despre practicile lor. Modurile în care teoria lui Howard Gardner despre inteligențele multiple a fost transformată în politici și practică au fost foarte variate.

Inițial, Howard Gardner nu a vorbit despre implicațiile în detaliu ale teoriei lui pentru educatori. Ulterior, el a privit cu mai mare atenție la ceea ce ar însemna teoria lui pentru practica școlară. (de ex. în The Unschooled Mind, Intelligence Reframed, și The Disciplined Mind). Din aceste lucrări trei aspecte particulare ale gândirii lui Gardner trebuie remarcate aici, pentru că ele dau loc speranței și unui mod alternativ de gândire, pentru acei educatori care se simt în afara curentului actual, produs dominant al orientării politicilor educaționale spre curriculum.

mi-5

Abordarea necesită:

O viziune mai largă asupra educației.. Avem nevoie de toate cele șapte inteligențe pentru a trăi bine. De aceea, profesorii trebuie să atingă toate inteligențele, nu doar pe primele două care au fost preocuparea lor tradițională (verbală și logică, n.n.) Așa cum a remarcat Kornhaber (2001: 276) implică educatori care optează „pentru profunzime și nu suprafață” (cantitate). Înțelegerea presupune să iei cunoașterea câștigată într-un cadru și să o utilizezi în alt cadru. „Studenții trebuie să aibă oportunități extinse de a lucra asupra unei teme” (op. cit.).

Să dezvolți programe locale flexibile. Interesul luui Howard Gardner în „înțelegerea profundă”, performanță, explorare și creativitate nu sunt ușor de conciliat în cadrul unei orientări spre „furnizare” a unui curriculum planificat detaliat în afara contextului educațional imediat. „Un cadru pentru MI (inteligențele multiple) nu poate fi organizat dacă curriculum-ul este prea rigid sau dacă există o singură formă de evaluare.” (Gardner 1999: 147). Din această prismă, implicațiile educaționale ale muncii lui Howard Gardner se așează în linie directă față de munca lui John Dewey (care a acordat atenție rolului în educație al experienței practice, reflecției, democrației și comunității, precum și mediilor de învățare, n.n.)

Să acordăm atenție moralității. ‘Trebuie să ne dăm seama despre felul în care inteligența și moralitatea pot lucra împreună, argumentează Howard Gardner, ‘pentru a crea o lume în care o mare varietate de oameni să vrea să trăiască’ (Gardner 1999: 4). Deși există beneficii considerabile ale dezvoltării înțelegerii în relație cu disciplinele, este nevoie de ceva mai mult.

mi-naturalis-kids

Mai sunt și alte inteligențe?

De când Howard Gardner a realizat lista originală a inteligențelor în Frames of Mind (1983) au existat foarte multe discuții despre alte posibile candidate care să fie incluse în listă (sau excluse). Cercetările ulterioare și reflecțiile făcute de Howard Gardner și colegii săi au examinat trei posibilități particulare: inteligența naturalistă, inteligența spirituală și inteligența existențială. El a tras concluzia că prima dintre acestea „merită să fie adăugată la lista originală a celor șapte inteligențe” (Gardner 1999: 52).

Inteligența naturalistă permite ființelor umane să recunoască, categorisească și să învețe din anumite trăsături ale mediului natural. Ea combină „descrierea abilității cheie cu caracterizarea rolului pe care îl prețuiesc multe culturi” (ibid.: 48).

mi-rainforesttreesDacă în cazul includerii inteligenței naturaliste lucrurile par să fie simple, pozițiile în ceea ce privește inteligența spirituală sunt mult mai complexe. Conform celor spuse de Howard Gardner (1999: 59) există probleme, de exemplu, în jurul „conținutului” inteligenței spirituale, în ce privește pretențiile ei privilegiate dar ne-susținute privind valorile adevărate, „și nevoia de a fi parțial identificară prin efectul asupra altor oameni”. Ca rezultat:

Pare mai responsabil să croim acea arie a spiritualității mai apropiată „în spirit” de alte inteligențe și apoi, într-o manieră similară să o aplicăm la inteligența naturalistă, constatând cât cântărește această inteligență candidată. Făcând asta, cred că e mai bine să punem deoparte termenul de spiritual, cu conotațiile lui manifeste și problematice, și să vorbim în schimb de o inteligență care explorează natura existenței și aspectele ei variate. Astfel, o preocupare explicită asupra problemelor spirituale și religioase va fi o varietate – adesea cea mai importantă varietate – a unei inteligențe existențiale.

mi-existentialist

Inteligența existențială, o preocupare cu “probleme transcedentale”, este deci, următoarea posibilitate pe care o ia în considerare Howard Gardner – și el argumentează că aceasta „a obținut scoruri rezonabile la criterii” (ibid.: 64). Cu toate acestea, dovezile empirice sunt sărace – și deși o a noua inteligență ar putea fi atractivă, Howard Gardner nu este dispus să o adauge pe listă. „Găsesc că fenomenul este destul de complicat și distanța față de celelalte inteligențe este suficient de vastă pentru a dicta prudența – cel puțin pentru acum” (ibid.: 66).

Candidatul final și evident pentru includerea pe lista lui Howard Gardner este inteligența morală. În explorarea acesteia, el a început prin a întreba dacă este posibil să delimităm „domeniul moral”. El sugerează că este dificil să ajungi la o definiție consensuală, dar argumentează că este posibil să ajungi la o înțelegere care duce explorarea mai departe. Pentru un domeniu moral, sugerează Howard Gardner, este centrală „preocuparea față de acele reguli, comportamente și atitudini care guvernează sanctitatea vieții – în particular, sanctitatea vieții umane și, în multe cazuri, sanctitatea oricăror alte creaturi și a lumii pe care o locuiesc” (ibid.: 70). Dacă acceptăm existența unui domeniu moral este atunci posibil să vorbim despre o inteligență morală? Dacă asta înseamnă acceptarea oricărui cod moral, atunci Howard Gardner nu găsește termenul de inteligență morală acceptabil (ibid.: 75). Mai mult, argumentează el, „cercetătorii și scriitorii încă nu au surprins esența domeniului moral ca pe o dovadă a inteligenței umane” (ibid.: 76).

Așa cum am construit-o, componenta centrală a sferei sau domeniului moral este un sens personal al acțiunii și mizei personale, o realizare a faptului că cineva are un rol ireductibil în raport cu alți oameni și că purtarea cuiva față de ceilalți trebuie să reflecte rezultatele unei analize contextualizate și exercițiul de voință al persoanei… Îndeplinirea rolurilor cheie cere cu siguranță câteva inteligențe umane – incluzând pe cea personală, lingvistică, logică și poate existențială – dar este în mod fundamental o mărturie despre genul de persoană care s-a dezvoltat pentru a fi. Nu este, în sine, o inteligență. „Moralitatea” este atunci, în sensul strict al cuvântului, o mărturie despre personalitate, individualitate, voință, caracter – și, în cele mai fericite cazuri, despre cele mai înalte realizări ale naturii umane. (ibid.: 77)

mi-education

Așa stând lucrurile, Howard Gardner a adăugat o a opta inteligență – inteligența naturalistă – la lista sa. El a deschis de asemenea ușa și altor posibilități – în mod special inteligenței existențialiste – dar curtea încă „dezbate” asupra acesteia.

Sursa: http://infed.org/mobi/howard-gardner-multiple-intelligences-and-education/

VIDEO: Cele 8 inteligențe – https://www.youtube.com/watch?v=s2EdujrM0vA

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s