Zilele acestea am discutat cu colegii de la REPER21 și din alte organizații despre Proiectul Școala Durabilă*, despre acele Cluburi Eco din școli prevăzute în proiect și despre ce teme ar putea fi abordate ca să atragă mai mulți actori din comunitate spre acest club și implicarea în procesul de transformare al școlilor în Școli durabile.

* https://reper21.ro/project/eticheta-scoala-durabila/

Și, ca de obicei când mă gândesc la diferite idei, în căsuța mea de mail apar informații interesante legate de temele la care mă gândeam. Nimic nu-i întâmplător, nu-i așa?

Astăzi am primit un mail despre un studiu științific interesant**, realizat la Centrul pentru Dezvoltarea Copilului de la Harvard cu privire la influența mediului asupra dezvoltării sănătoase și învățării copiilor.

** https://developingchild.harvard.edu/place-matters-the-environment-we-create-shapes-the-foundations-of-healthy-development/

Cum școala, de una singură nu poate asigura toate condițiile de mediu benefice copiilor, fără o implicare mai activă a comunității din jurul școlii, iată câteva idei care rezultă din studiul respectiv, idei care conduc spre o implicare a actorilor din jurul școlii, dar și spre o implicare în transformarea mediului mai larg în care trăiesc copiii noștri.

Cercetătorii de la Harvard au creat și un info-grafic*** și un ghid de implicare, pe care îl regăsiți mai jos.

***

Orașe, comunități și școli benefice pentru copii

O largă varietate de condiții din locurile în care cresc, trăiesc, învață și se joacă copiii pot să ajungă să fie ”încrustate în pielea lor” și să le afecteze dezvoltarea creierului și a sistemelor biologice. Începând cu perioada dinaintea nașterii, aceste condiții de mediu modelează felul în care se dezvoltă copilul, ceea ce le modelează apoi sănătatea fizică și mentală pentru toată viața.

Construcția mediului natural care îi înconjoară pe copii este modelată de politici publice adânc înrădăcinate, care influențează locul în care pot trăi oamenii și la ce resurse au acces.

Ca rezultat, nivelurile de expunere la pericole și accesul la oportunități nu sunt distribuite în mod egal.

Una din caracteristicile mediului de locuit modern care influențează dezvoltarea copiilor și sănătatea adulților este suprasolicitarea, caracteristică în special mediului urban – aglomerat, solicitant, intens poluat, inclusiv fonic.

Pe scurt, locul în care trăiesc familiile cu copii contează.

Toate comunitățile au în construcția lor aspecte ale mediului natural care au fost concepute prin diferite decizii luate de-a lungul timpului – inclusiv deciziile luate în prezent – și ele pot fi reproiectate pentru a susține dezvoltarea sănătoasă a copiilor și, evident sănătatea adulților.

Ca părinți, bunici sau simpli cetățeni, prin asociații ale părinților, ONG-uri de mediu, grupuri civice – putem lucra alături de politicieni pe domeniul politicilor publice, dincolo de sectorul politicilor dezvoltării copilului și educației și la politici care să includă planificarea urbană, protecția mediului, anti-sărăcie și anti-discriminare – pentru a remodela mediul în care ne creștem copiii și în care locuim. Argumentele noastre se pot baza pe informațiile pe care ni le furnizează știința actuală.

Cred că orice părinte vrea să-și crească copiii într-o comunitate fără amenințări îndreptate asupra siguranței fizice și sănătății și în care să existe toate oportunitățile pentru dezvoltarea copiilor și o viață împlinită.

Echipa de cercetători de la Harvard pune la dispoziția celor care doresc să se implice în modelarea politicilor publice un Ghid pentru politici publice (#1)

#1

Iată doar câteva domenii în care noi, ca părinți și cetățeni am putea interveni:

Dezvoltarea spațiilor verzi, parcurilor și pădurilor urbane

Știința ne spune că accesul la spații verzi sigure în cadrul unei comunități poate reduce stresul și stimulează nivelul de activități fizice – importante atât pentru dezvoltarea sănătoasă cât și pentru învățare, asigură o mai bună calitate a aerului și poate reduce fenomenele de caniculă extremă, mai ales în zonele urbane cu densitate mare. De asemenea, perdelele de vegetație plantate pe marginea drumurilor asigură umbră, reduc poluarea aerului și zgomotul generat de trafic.

Calitatea aerului

De ce este important, mai ales pentru copii să reducem poluarea aerului?

Calitatea aerului pe care îl respirăm are un impact major asupra dezvoltării plămânilor copiilor și a sistemului lor imunitar. Poluarea aerului poate declanșa boli cronice cum este astmul și anumite boli neurologice, inclusiv autism. De asemenea afectează performanțele creierului, prin urmare și capacitatea de învățare.

Cea mai bună cale de a reduce poluarea este, evident, reducerea emisiilor de gaze și particule nocive. Dar există și alte soluții de care pot beneficia copii: cele mai puțin costisitoare sunt legate de dezvoltarea și protejarea spațiilor verzi, cele mai costisitoare sunt instalarea de sisteme de filtrare a aerului în zone foarte poluate și o mai bună planificare urbanistică în care construcția de instituții de învățământ și locuințe să fie făcută departe de șosele cu trafic intens sau invers, șoselele, zonele cu trafic intens să fie construite / mutate cât mai departe de zonele de locuințe și grădinițe/ școli.

Alimente hrănitoare

O altă componentă care contribuie la dezvoltarea sănătoasă a copiilor este accesul la alimente hrănitoare.

Atunci când copiii trec prin situații de supra-alimentare sau sub-nutriție, inclusiv în perioada de dezvoltare pre-natală, crește riscul de obezitate, hipertensiune și boli cardiovasculare care apar la vârsta adultă. Cu toate acestea, în multe comunități, accesul la alimente hrănitoare este limitat. Decidenții politici pot susține dezvoltarea sănătoasă a tuturor copiilor, asigurând în toate zonele – urbane și rurale, accesul facil al familiilor la alimente sănătoase și hrănitoare, prin politici de susținere a micilor magazine locale în toate localitățile și cartierele – mai ales cele unde populația are venituri reduse – pentru a putea oferi alimente la prețuri accesibile. O altă măsură benefică este și încurajarea creării de grădini comunitare, de unde familiile se pot aproviziona cu legume și fruncte proaspete și ieftine.

Reducerea expunerii la plumb și alte metale grele

Expunerea la plumb, mai ales în perioadele de dezvoltarea timpurie ale copiilor pot conduce la urmări negative în ce privește sănătatea, la capacitatea de învățare și probleme de comportament. De aceea este imperativ necesar să acționăm pentru a elimina plumbul și alte metale grele din apă, din aer, din alimente, din produsele chimice folosite în gospodărie.

Una din cele mai importante acțiuni la nivelul comunităților sau al gospodăriilor este schimbarea conductelor de apă vechi, din plumb, cu conducte noi, realizate din materiale care nu ”îmbogățesc” apa cu metale grele sau compuși chimici cancerigeni.

Se impune și o mai mare atenție a părinților atunci când aleg produsele alimentare din magazine sau piețe agro-alimentare, dublată de o supraveghere mai mare a comercianților din partea instituțiilor abilitate.

În alte țări, o serie de state și orașe și-au stabilit politici clare cu privire la infrastructura pentru distribuția apei, iar sursele de apă din școli și grădinițe sunt testate periodic pentru calitatea apei potabile.

Consumul de apă îmbuteliată în PET-uri a fost interzis în multe orașe, administrațiile orașului asigurând accesul la apă potabilă de calitate în rețeaua de distribuție a orașului – prin politicile publice adoptate încă de acum 10-20 de ani.

Așa cum spuneam, acestea sunt doar câteva domenii de intervenție. Alte domenii de intervenție pot fi identificate din info-graficul de la Harvard.

Dacă vă întrebați cum puteți interveni în deciziile luate la nivelul comunității sau în elaborarea politicilor publice, găsiți aici un Ghid de acțiune civică (#2), realizat în Republica Moldova, precum și un Ghid de bune eco-maniere (#3), pe care-l puteți folosi și în Săptămâna Verde.

#2

#3

A consemnat Rodica Bărbuță