În toate mediile online auzi plângeri din partea părinților și profesorilor despre copiii din ziua de azi care nu mai citesc. Ca părinte am avut și eu această problemă cu băiatul cel mic, acum peste 20 de ani, când am constat că ajunsese în clasa a VI-a și nu se îndemna să pună mâna pe una din cărțile din biblioteca noastră și să citească nu pentru că trebuie ci de plăcere, de curiozitate. Noi am rezolvat problema prezentându-i altfel de cărți decât cele obligatorii de școală – cărțile lui Jules Verne – pe care le discutam pe rând pe măsură ce le citea. Și am avut surpriza plăcută că a dat gata toată colecția în mai puțin de un an, pentru ca după asta să înceapă să citească cu plăcere (și o înțelegere mai profundă) și literatură românească – Sadoveanu, Preda și alți autori din cei studiați la gimnaziu. Iar în vacanțe se delecta și cu cărțile SF, care au fost și sunt pasiunea mea și a fiicei noastre.
E drept că adolescenții de astăzi sunt vrăjiți de facilitățile oferite de lumea digitală, care-i bombardează cu imagini și sunete și că nu se mai apleacă cu plăcere asupra unui text în format tipărit, fără ilustrații atrăgătoare. Dar, la urma urmelor, ce urmărim în formarea lor? Parcurgerea obligatorie a unor texte recomandate, indiferent dacă îi interesează și le înțeleg cu adevărat, sau să le facilităm înțelegerea lumii în care trăiesc, să le dezvoltăm vocabularul, deprinderea de a citi, de a înțelege un text scris, de a-și dezvolta gândirea critică, de a căuta informație și modele de viață în textele literare, indiferent în ce formă sunt prezentate acestea?
Despre această abordare altfel este vorba și în articolul de mai jos, scris de Jason D. DeHart, un pasionat educator, care a predat timp de opt ani limba engleză la gimnaziu și este acum profesor de literatură la Reich College of Education Appalachian State University. Pe lângă asta DeHart face recenzii de carte și ia interviuri autorilor, publicându-le pe site-ul său: Book Love: Dr. J. Reads
Cărțile netradiționale îi pot ajuta pe elevi să facă conexiuni cu conținutul la nivel de cuvânt și să aprofundeze înțelegerea textului prin furnizarea de context vizual.
Haideți să ne uităm cu atenție la munca de alfabetizare care se poate face cu ajutorul benzilor desenate și al romanelor grafice în instruirea pentru literație*, în special cu elevii din clasele elementare și de gimnaziu. În timp ce unele strategii se concentrează în mod util pe munca la nivel de cuvânt, aceste texte vizuale oferă posibilități suplimentare.
*Literaţia este o competență complexă care se compune din identificarea, înțelegerea, exprimarea, crearea și interpretarea conceptelor, sentimentelor, faptelor și opiniilor, atât oral, cât și în scris, folosind materiale vizuale, audio și digitale în diferite discipline și în diferite contexte. Vizează capacitatea de a comunica și de a stabili conexiuni cu alte persoane, în mod eficient, adecvat și creativ.
Literația este, de asemenea, un proces continuu de învățare ce permite individului să-și realizeze obiectivele, învățând și împlinindu-și potențialul, să se implice cu adevărat în comunitățile din care face parte, în viața societății.
La noi, o muncă de acest fel se face în Școlile cu scLipici – https://m.youtube.com/watch?v=UxVKHOuWEG8
Istoria legăturii mele cu benzile desenate a început de la o vârstă fragedă, dar îmi amintesc doar găsirea unui roman grafic (o adaptare a filmului Ciocnirea titanilor) în biblioteca din școala mea din perioada când eram ceva mai mare.
La scurt timp după ce am început să predau engleza la gimnaziu, romanele grafice au început să-și facă loc în sălile de clasă. Îmi amintesc acea primă dată când am văzut lucrările lui Raina Telgemeier** și Doug TenNapel*** la târgurile de carte ale bibliotecii.
Deci, sunt aceste cărți comparabile cu un desert atunci când vine vorba despre alfabetizare și literație, sau sunt texte care pot fi fructificate în scopuri instructive?
Pentru a construi fluența în citire, încurajați recitirea unei cărți la alegere
O parte a limitării de care suferă multe abordări de sprijinire a lecturii este concentrarea pe o zonă singulară de citire – de exemplu, conștientizarea fonemică sau fonetică. Susțin că există mai multe abordări decât munca la nivel de cuvânt care trebuie făcute pentru a dezvolta abilitățile de citire și scriere, pe măsură ce elevii abordează texte mai complexe care fac parte din curriculum-ul de citire și scriere din clasele elementare superioare și mai departe.
Fluența înseamnă mai mult decât cronometrare și viteză – există, de asemenea, ceva de spus pentru expuneri multiple la o gamă largă de texte. Și ce modalitate poate fi mai bună pentru a încuraja recitirea unor texte decât aceea de a îmbrățișa materiale pe care elevii acceptă cu ușurință să le citească și să le revizuiască?
De multe ori am simțit că implicarea elevilor mei în abordarea unui text pentru care interesul lor era scăzut / avea o relevanță scăzută pentru ei a fost ca un cadou pentru mine și o investiție din partea lor. La urma urmei, nici eu nu mă angajez cu ușurință în lectura unor materiale pe care nu-mi place să le citesc ca adult, deși sunt o persoană care iubește cu adevărat să citească.
Mai mult decât atât, fluența poate fi încurajată prin mai multe lecturi diverse din zona de conținut, inclusiv prin benzi desenate. Benzile desenate abordează multe subiecte și zone de conținut, iar natura lor atrăgătoare face ca elevii să fie mai ușor de convins să le recitească.
De exemplu,Science Comics (#1), publicate de First Second, prezintă vizual și verbal concepte și vocabular legat de științe, prin utilizarea unor suporturi de imagini; sau seriale precum Seen (#2), publicate de Studiourile BOOM!, în care găsiți povești despre figuri istorice prezentate prin cuvinte și imagini.
#1 https://firstsecondbooks.com/books/first-second-presents-an-all-new-series-science-comics/
#2 https://www.boom-studios.com/archives/category/series/seen/
Efectul fluturelui: Un adaus la înțelegere
Un exemplu destul de des citat despre modul de a nu folosi suportul de imagine în locul cuvântului este cel de predare a cuvântului fluture, prin care se indică o imagine a unui fluture în loc de cuvântul în sine. Sunt complet de acord că predarea vocabularului și a cuvintelor noi include un accent pe părțile individuale ale cuvântului și pe cuvânt în sine. Dar când vine vorba despre înțelegerea cuvântului într-un text, benzile desenate și romanele grafice sunt utile mai degrabă pentru construirea schemei și localizarea conceptelor în cadrul conceptualizărilor mai largi ale unei game de cuvinte și idei. Una este să întâlnim un cuvânt nou și să învățăm să-l recunoaștem/ scriem, dar întâlnirea cu cuvântul într-un text, împreună cu elementele vizuale cheie pentru a-i întări sensul și a-l situa în viață, este o altă sarcină.
Natura vizuală a benzilor desenate duce atât la dezvoltarea vocabularului verbal/ la nivel de cuvânt, cât și la crearea de sensuri despre lumea ilustrată mai mare, inclusiv la dezvoltarea abilității de deducere a ideilor exprimate de caractere și a acțiunii dintre panouri. Deducerea, o abilitate deosebit de dificil de predat în artele limbii, poate fi stimulată/ subliniată cu întrebări cheie despre acțiunile și motivațiile nevăzute care coexistă în povestire, inclusiv cele legate de trecerea timpului și despre utilizarea flashback-urilor între panourile din benzile desenate.
Elementele de caracter și conceptele literare din benzile desenate apar în mai multe moduri, inclusiv prezentarea vizuală a personajului, expresiile și emoțiile care sunt redate de artiști, precum și starea de spirit și tonul anumitor scene prin modul în care sunt aranjate panourile și modurile în care sunt folosite culorile. În timp ce benzile desenate pot conține sau nu la fel de multe cuvinte ca un text de proză, în funcție de exemplul care este luat în considerare, există caracteristici suplimentare care pot fi utilizate în mod activ în instruire.
Elementele vizuale se adaugă la conștientizarea narativă
La un moment dat, m-am gândit că benzile desenate și romanele grafice sunt doar despre super-eroi, dar sunt mult mai multe tipuri de benzi desenate. Benzile desenate pot fi o oportunitate de a întâlni mai multe tipuri de povești, memorii și caracteristici ale intrigii și ale muncii narative. Ele pot fi spații pentru a explora unele întrebări sociale și emoționale complexe și modalități de a împărtăși o poveste.
Pentru mine, întâlnirea cu aceste elemente servește atât unui scop analitic, cât și unei direcții compoziționale care pot fi abordate împreună cu elevii, invitându-i să-și creeze poveștile cu cuvinte și imagini.
Luați în considerare următoarele exemple despre ceea ce pot face benzile desenate, inclusiv gama de complexitate care poate fi găsită în următoarele lucrări:
- Booked, de Kwame Alexander și Dawud Anyabwile
- This Was Our Pact, de Ryan Andrews
- Class Act, de Jerry Craft
- Invisible, de Christina Diaz Gonzalez și Gabriela Epstein
- Welcome to St. Hell: My Trans Teen Misadventure, de Lewis Hancox
- When Stars Are Scattered, de Victoria Jamieson și Omar Mohamed; ilustrate de Victoria Jamieson și Iman Geddy
- The Cat Kid Comic Club, de Dav Pilkey
- Stargazing, de Jen Wang
Deși eu nu văd benzile desenate ca fiind un panaceu pentru toate nevoile de alfabetizare, sau chiar un tip de material de lectură pe care să-l recomanzi pentru toți elevii, eu le văd ca texte viabile pentru o serie de lecturi suplimentare. Așa cum am menționat într-un articol anterior, aceste cărți oferă posibilități serioase de învățare, care îndeplinesc standardele cerute pentru artele limbajului.
Viziunea mea despre rafturile cu cărți clasei este una compusă dintr-o serie de tipuri de texte, precum și o serie de autori și personaje.
Sursa: https://www.edutopia.org/article/using-comics-and-graphic-novels-support-literacy?
Întrebări pentru cititorii noștri:
1. Ați utilizat în predare benzi desenate sau romane grafice? Dacă da, care anume?
2. Ce tipuri/ titluri de cărți ați recomanda colegilor să folosească pentru a facilita dezvoltarea literației?
P.S. din 9 Oct. – Pentru că tot vorbeam despre cărți altfel, am găsit astăzi pe facebook o postare a Mădălinei Hodorog de la Educație Altfel despre o bibliotecă online gratuită cu cărți pentru copii și adulți, filme, lecții și multe alte lucruri interesante – din păcate toate în limba engleză. Pe când și la noi o bibliotecă online atât de cuprinzătoare și gratuită?
Sunt acolo și cursuri de limbi străine, dacă vă interesează. Iată link-ul mai jos:
Centrul de Resurse pentru Eco-bio Educație, Reziliență și Sustenabilitate 