Întreaga omenire se confruntă cu numeroase probleme și schimbări dramatice – criza climatică, transformările economice și geo-politice, războiul din Ucraina care a dus la criza energiei, migrația, dispariția unor specii esențiale pentru echilibrul naturii etc.

Cu toții trebuie să ne adaptăm și să găsim soluții pentru a ne asigura un viitor cât mai bun pe această planetă – singura pe care o avem deocamdată.

Analiștii macro-economici spun că, deși abia am intrat de câteva decenii în era digitală – și România încă nu a intrat pe deplin în această eră, fenomenele climatice și criza energetică deja au propulsat omenirea în cea de a cincea revoluție industrială, cea a sustenabilității.

Acestea fiind spuse, care este rolul educației în tot acest proces de transformare a economiei și societății?

”În afară de sprijinul pe care trebuie să-l acorde componentei socio-emoționale, rolul profesorului în școală, în orice fel de școală, este acela de a pregăti elevii să lucreze în locuri de muncă care astăzi încă nu există, cu tehnologii care nu au fost încă inventate, pentru a rezolva probleme despre care astăzi încă nu știm că ar fi probleme. O misiune imposibilă… Dinamica tehnologiei, și mai cu seamă a celei digitale este atât de mare, încât nu prea știm astăzi cum va arăta locul de muncă al elevului care tocmai a intrat în clasa I-a.” – spune Prof. Radu Jugureanu, co-chair al Conferinței Naționale de Învățământ Virtual

O misiune imposibilă, și totuși câteva direcții de urmat se pot desprinde din evoluțiile sistemelor de educație de la noi și din alte țări. Despre astfel de evoluții a fost vorba și în evenimentul despre care vreau să vă povestesc.

Conferința eLearning România, ediția a 2-a

La sfârșitul săptămânii trecute am participat (online) la cea de a doua Conferință eLearning România, o conferință despre viitorul educației – inițiale și continue, organizată de ASCENDIA – realizatorii platformei LIVRESQ, și de Microsoft România.

Conferința s-a derulat în format hibrid, vorbitorii și câteva zeci de participanți au fost prezenți în sala de conferințe oferită de Microsoft, alte câteva sute de participanți au urmărit-o online, pe unul din cele trei canale pe care a fost transmisă – Zoom, Facebook și YouTube.

Din start, conferința a fost concepută să se desfășoare în două părți (panel-uri) – prima dedicată eLearning-ului în învățarea continuă din organizații sau companii, iar cea de doua dedicată eLearning-ului în formarea inițială (școli, universități) și în formarea continuă a cadrelor didactice.

La conferință au fost invitați 17 vorbitori (vezi lista la sfârșit), din domenii diferite de activitate – IT, resurse umane, consultanți de business și de carieră, profesori universitari, fondatori ai unor companii care au creat resurse și platforme pentru învățarea online, experți implicați în formarea continuă a personalului didactic.

Iată câteva spicuiri din ideile susținute de vorbitori la această conferință.

Aproape toți vorbitorii au făcut, pe rând și din punctul de vedere al propriei activități, o trecere în revistă a situației modelelor de e-learning din perioada de dinaintea pandemiei, din perioada pandemiei și din prezent.

Unii dintre vorbitori, mai ales invitații din zona de business s-au referit și la perspectivele economiei și la rolul acestei forme de învățare în viitor, precum și la ce ar trebui făcut pentru ca profesorii din școli și universități să poată pregăti tânăra generație pentru o economie în care inteligența artificială și roboții vor deveni la fel de obișnuite ca telefonul mobil pe care-l folosim cu toți în prezent.

eLearning-ul în învățarea continuă în organizații/ companii

Lucrările primei părți au fost deschise de una dintre gazde, Cosmin Mălureanu (CEO Ascendia). Făcând o analiză a situației actuale a educației din România el a subliniat situația existentă cu ajutorul unor date statistice extrase dintr-un studiu recent:

– de 33 de ani educația a fost subfinanțată și efectele acestui lucru se văd – 42% dintre absolvenții de gimnaziu sau liceu sunt analfabeți funcțional și 40% dintre copii se mențin la nivelul cerut sau peste datorită meditațiilor private plătite de părinți și/ sau eforturilor unor profesori foarte buni, din păcate prea puțini.

– a lipsit o viziune unitară și o conducere fluentă la nivelul ministerului, unde s-au perindat 24 de miniștri în 33 de ani!

– avem cea mai mare rată a abandonului școlar din EU, 15% din copii abandonează școala, unii chiar din ciclul primar și tendința este de creștere a acestui procent – doar în 2021 au abandonat școala 35.000 de elevi.

– avem cea mai mică rată a adulților implicați în învățarea continuă (LLL) – referindu-ne doar la învățarea prin lectură, doar 6% dintre adulți citesc frecvent, iar în ultimul an 70% dintre adulți nu au citit nimic, respectiv 80% nu au cumpărat nici o carte.

Cu toate acestea, a mai spus Cosmin Mălureanu, există perspective bune – cu condiția să se aplice prevederile din vechea sau noile legi ale educației – în primul rând despre finanțarea de 6% din PIB și să se investească în educație, cu un plan bine gândit, toate cele 3 miliarde de Euro din PNRR prevăzute pentru acest domeniu. Să nu mai apară situații când ministerul returnează din bani, deși există probleme nerezolvate.

Așa cum arată și datele înregistrate de Livresq, a mai spus Cosmin Mălureanu – anul acesta a crescut cu 50% numărul profesorilor care folosesc lecțiile digitale create de profesori – ceea ce arată deschidere pentru utilizarea instrumentelor digitale și pentru eLearning.

Una din concluzie vorbitorilor a fost că pandemia, cu toate problemele create a făcut și ceva bun – ne-a determinat pe mulți să vedem părțile pozitive ale utilizării instrumentelor digitale și ale formării online și să acceptăm mai repede acest format, în primul rând ca variantă pentru formarea studenților și adulților.

Dacă, în sistemul de educație se realizează dotarea școlilor și universităților cu platforme LMS (learning management system) și echipamente digitale și se continuă pregătirea cadrelor didactice pentru crearea și utilizarea de RED – prin Proiectul CRED sau alte proiecte similare, se poate prevedea o creștere a utilizării lecțiilor digitale de 17-20% anual.

Mulți dintre vorbitorii din ambele paneluri au căutat să răspundă la întrebarea: De ce este nevoie de eLearning? Și iată o sinteză a răspunsurilor pe care le-au dat:

Pentru că, în orice organizație sau companie învățarea trebuie să fie continuă – dacă acea organizație sau companie vrea să rămână eficientă și ancorată în realitatea care se schimbă cu o viteză din ce în ce mai mare. Acele ”winds of change” (vânturi ale schimbării), cum spunea una dintre invitate, bat acum continuu. Caracteristica lumii actuale este schimbarea.

De aceea, după șocul economic (pandemie, criza energetică), organizațiile de top își pun acum întrebarea. ”Cum privesc diferit tehnologia și cum o integrez în învățarea digitală”. Pentru că învățarea trebuie să fie nu numai continuă ci și plăcută. Și pentru asta trebuie cel care programează și creează cursurile de eLearning să cunoască motivațiile oamenilor, ale angajaților și să gestioneze corect volumul de informații.

Este nevoie de eLearning, în special în formarea continuă, și pentru că are mai multe avantaje.

Pentru cursanții adulți în special, această formă de învățarea are mai multe avantaje – accesibilitatea, flexibilitatea, învățarea în ritmul propriu, economia de timp, timp extins de învățare (față de un curs față-în-față).

Pentru companii (dar și pentru profesorii din școli) aceste cursuri digitalizate au și alte avantaje – refolosirea nelimitată (cu adaptări), actualizarea rapidă a informației, implicarea echitabilă în conținut a cursanților, economie de resurse.

Iar din punctul de vedere al protecției mediului, este o formă de învățare mai sustenabilă.

De aceea, pentru companii cursurile de eLearning sunt o formulă avantajoasă, cu condiția ca cei care creează programele de învățare online să le facă atractive și interactive.

Dar, pentru a crea cursuri de calitate și pentru a obține comportamentele dorite ale angajaților este nevoie să aliniezi obiectivele de business cu cele de învățare și nevoile reale ale publicului țintă. Și este nevoie de specialiști în Instructional design și design grafic. De asemenea, pentru a crea un curs bun nu trebuie să sari peste etapele dezvoltării lui – creare, dezvoltare, testare, evaluare, corectare, furnizarea finală.

Și să nu uitați câteva lucruri despre cursanți – ei rețin ce este scurt, inedit, amuzant, repetitiv și ceea ce au ocazia să exerseze fără teama de a greși.

Un alt răspuns la întrebarea De ce avem nevoie de eLearning pentru învățarea continuă? a venit de la o altă invitată:

– Pentru că în România ”avem de îmbrăcat un împărat”, referindu-se la povestea cu Împăratul gol-pușcă și la faptul că trebuie să facem față unui imperativ digital – adaptarea la digital și creșterea capabilității tehnologice a capitalului uman.

Datorită avansului tehnologiei, al inteligenței artificiale și robotizării, 70% dintre job-urile viitorului vor cere abilități digitale peste medie.

Chiar în acest moment în economia României lipsesc peste 10.000 de specialiști, și asta doar în companiile de IT. În întreaga industrie (fără să luăm în considerare IMM-uri și micro-companii), ne lipsesc cam 100.000 de specialiști IT.

Până în anul 2027, dacă luăm în calcul și sectorul public, cel de educație, de sănătate, industria, agricultura, transporturile și IMM-uri (inclusiv patronii) va fi nevoie de peste 650.000 de noi joburi în tehnologia digitală.

Și suntem confruntați și cu o serie de alte probleme cum ar fi.

– creșterea costurilor energiei și teama de recesiunea tehnică

– întârzierile din activitățile organizațiilor sau companiilor și din furnizările pe lanțurile de distribuție apărute când se introduc noi protocoale de lucru digitalizate – e momentul când vântul schimbării devine vântul disrupției.

Este nevoie să pregătim foarte mulți adulți și tineri și, mai ales profesori, la un nivel de competențe digitale peste medie.

Școala are un rol deosebit de important în dezvoltarea competențelor digitale ale tinerei generații. Și, alături de școala clasică, cursurile de eLearning bine gândite pot ajuta inclusiv la dezvoltarea competențelor digitale.

Chiar în acest moment companiile și angajații pot învăța datorită programelor ca Microsoft Learn, Linkedin Learning, GitHub Learning (pentru developeri), Udemy, Cursera etc.

Vorbind despre dificultățile implementării programelor de eLearning în cadrul organizațiilor sau companiilor, vorbitorii au subliniat și faptul că una dintre piedicile în implementarea programelor eficiente de eLearning este lipsa implicării personalului din departamentului IT în deciziile de achiziție a echipamentelor informatice. Cumpărarea unor echipamente și softuri nepotrivite duce la insuccesul multor programe de învățare.

Ca o concluzie a primei părți a conferinței au venit răspunsurile la cea de a doua întrebare importantă:

Ce avem de făcut pentru a stimula învățarea continuă (LLL):

– Să facem învățarea accesibilă

– Să schimbăm felul în care ne uităm la oamenii / angajați, colegi

– Să ridicăm prestigiul educației

eLearning-ul în formarea inițială și în formarea continuă cadrelor didactice

În cea de a doua parte a conferinței au luat cuvântul în primul rând invitații din zone universitară.

Trei din Ideile subliniate de mai mulți vorbitori au fost următoarele:

1. În formarea inițială(școală și universitate), eLearning nu poate fi o formulă generalizată. Pandemia a demonstrat că se pierd prea multe fără învățarea față-în-față, în colectiv. Formula de învățare 100% online trebuie să rămână doar o soluție pentru situații de urgență, cât mai limitate.

2. Profesorul nu va fi înlocuit niciodată de o mașinărie – e o meserie în care empatia, creativitatea și flexibilitatea sunt absolut necesare.

3. ”Tehnologia în exces nu este bună, mai ales când vorbim despre copii. Avem nevoie de ea, ne ajută, dar trebuie să găsim un echilibru” (Ovidiu Pânișoară)

Cum va arăta clasa viitorului?

Învățarea se va desfășura față-în-față, având în centru procesului elevul, pe bază de obiective clare. Materialele suport se vor baza pe tehnologie, vor fi interactive, personalizate, disponibile pe LMS, unde procesul de învățare se poate individualiza, unde monitorizarea progresului este parțial automatizată.

La nivel universitar, ”trebuie să învățăm să iubim învățarea hibridă”, cum spunea unul dintre invitați, dublată de cursuri disponibile în eLearning, deoarece această formulă este mai flexibilă și accesibilă din punctul de vedere al studenților care locuiesc la distanță sau lucrează în paralel cu școala.

Iar la nivelul școlii să folosim instrumente digitale incluse în predare.

Ca format al cursurilor de eLearning, era filmării unui om care furnizează informații și a afișării unor simple PDF-uri a apus – acum e nevoie de cursuri interactive, cu aplicații practice, care să permită colaborarea în grup, consultarea unor resurse externe etc.

Trebuie să trecem de la criza învățării la continuitatea învățării.

Să avem un cadru care să asigure învățarea pentru elevi/ studenți la locul, la ora și în mediul propice.

În învățarea din școli și universități este nevoie de mai multă practică și conexiune cu lumea reală. Nu putem să ne agățăm de formule de predare și materii depășite. Trebuie să facem o alegere – învățăm pentru prezent sau pentru viitor? Pentru că a patra revoluție industrială este în curs și a cincea a început deja – inteligența artificială, internetul lucrurilor, blockchain și quantum computing sunt deja prezente și își vor face loc din ce în ce mai mult în viața noastră.

De aceea e nevoie ca școala să dezvolte toate competențele și abilitățile cerute de noua economie și de cea viitoare.

Pe de altă parte este mult de corectat – 42% dintre elevi sunt analfabeți funcționali și 40% din elevi fac meditații ca să facă față.

Deși sunt multe cadre didactice care au participat la cursurile din cadrul Proiectului CRED, nu toți profesorii și directorii/ administratorii de școli au competențele digitale necesare pentru a crea lecții digitale interactive și pentru a lucra cu platformele existente, dintre care unele au și funcții de management al școlii, management al învățării, comunicare cu elevii și părinții – de exemplu Microsoft, Livresq, Brio, Kinderpedia, Adservio etc. Deci va fi nevoie de alte proiecte care să prevadă și formarea acestora la nivelul cerințelor actuale.

Din fericire, Ascendia în colaborare cu Ministerul Educației și alți parteneri au câștigat recent un proiect de finanțare pentru biblioteca digitală EduLib – care va oferi profesorilor materiale create de designeri instrucționali și graficieni – ca bază pentru a-și construi propriile lecții (RED).

Prin acest proiect se vor mai finanța:

– dotarea cu echipamente informatice a 5.400 de școli

– formarea cadrelor didactice și suport pentru a putea crea cu ajutorul materialelor din bibliotecă 2.900 de noi lecții pentru gimnaziu și 700 de noi lecții pentru clasele primare.

Participanții la conferință și-au exprimat speranța că cei din minister vor achiziționa pentru acest proiect și alte proiecte viitoare echipamente care să susțină cel puțin un software tip Studio UiPad, și că formarea cadrelor didactice va cuprinde și elemente de RBI (robotizare, mini IA). Și că de asemenea, manualele prezente (vechi și depășite) vor fi înlocuite cu manuale digitale interactive, cu informație actualizată.

Ca o concluzie, gazda evenimentului a spus:

Misiunea noastră, ca profesori, este copilul, pregătirea lui pentru economia viitorului!

A consemnat, Rodica Bărbuță

Lista de invitații la Conferință

PANEL I – eLearning-ul în învățarea continuă în organizații/ companii

Cosmin Mălureanu – CEO ASCENDIA – Educația din România și Livresq

Leonard Rizoiu – CEO LeoHR – Între neacceptare, inovație și performanță

Daniel Ruse – Director operațiuni Microsoft România – Winds of change

Cristina Mc Karthy – KPMG – Provocările organizațiilor în eLearning

Csibi Mogor – expert în cultura organizațiilor – Cultura organizațiilor și eLearning

Alexandra Perescu – Corporate instructional design la ASCENDIA – Cum se dezvoltă cursurile de impact

Elena Badea – Marketing Director Valoria – Formula competenței

PANEL II – eLearning-ul în formarea inițială (școli, universități) și în formarea continuă cadrelor didactice

Liviu Constandache – Coord. Proiectului CRED, Institutul de Cercetări al Ministerului Educației

Radu Cătălin – Prof. Univ. la Universitatea Națională de Apărare Carol I

Cătălin Vrabie – Lector la SNSPA

Marilena Ionașcu – Director Microsoft Education

Pânișoară Ovidiu – Director Departament Formare profesori, Universitatea București

Gabi Vartic – CEO Brio

Velina Necula – CEO Kinderpedia

Gabriel Lazăr – Dir. Cercetare-dezvoltare ASCENDIA

Alex Holicov – CEO Adservio

Daniela Muncă Aftenev – Președinta Org. ”Academia de Inovare și Schimbare prin Educație”, Chișinău, Rep, Moldova