De ce ne amintim mai bine atunci când citim ceva tipărit vs. citim / urmărim ceva pe ecran?

Înaintea acestui început de an am văzut multe articole în care se discutau beneficiile și ”costurile” utilizării telefoanelor mobile în școli și argumente pro și contra utilizării tehnologiei digitale, în general. Majoritatea articolelor pledau pentru utilizarea instrumentelor digitale și includerea lor în predarea tip Flipped learning… dar, cu alegerea înțeleaptă a modului în care aceste instrumente sunt integrate în predare și învățare. Așa cum spun majoritatea autorilor, nu putem să păstrăm școala ancorată în secolele trecute, dar trebuie să știm când și cum folosim noile tehnologii.

Din acest motiv vă propunem astăzi un articol bine argumentat științific, scris de un profesor emerit de lingvistică de la American University, Naomi S. Baron autorul cărții ”Cum citim astăzi”, care a studiat comparativ eficiența lecturii unui text scris versus lectura unui text digital, urmărirea unui text înregistrat audio sau a unui video.

Photo by Mikhail Nilov on Pexels.com

În timpul pandemiei, mulți profesori de facultate au renunțat la temele din manualele tipărite și au apelat în schimb la texte digitale sau cursuri multimedia.

Ca profesor de lingvistică, am studiat modul în care comunicarea electronică se compară cu textul tipărit tradițional atunci când vine vorba de învățare.

Înțelegerea este aceeași dacă o persoană citește un text pe ecran sau un text tipărit pe hârtie? Ascultarea și vizualizarea conținutului sunt la fel de eficiente ca citirea cuvântului scris atunci când acoperă același material?

Așa cum am arătat în cartea mea “Cum citim acum” (Martie, 2021), răspunsurile la ambele întrebări sunt adesea “nu“. Motivele se referă la o varietate de factori, inclusiv diminuarea concentrării, activarea unei mentalități de divertisment și o tendință de a face mai multe lucruri (multitasking) în timp ce parcurgeți un conținut digital.

Lectura în format tipărit versus cel digital

Atunci când citim texte de câteva sute de cuvinte sau mai mult, învățarea are în general mai mult succes atunci când textul este tipărit pe hârtie față de cel de pe ecran. O cascadă de cercetări* confirmă această constatare.

* https://global.oup.com/academic/product/how-we-read-now-9780190084097?cc=us&lang=en&Cum citim acum. Alegeri strategice pentru tipar, ecran sau audio

Beneficiile lecturii unui text tipărit strălucesc în special atunci când experimentatorii trec de la a prezenta sarcini simple – cum ar fi identificarea ideii principale într-un pasaj de lectură – la cele care necesită abstractizare mentală** – cum ar fi extragerea deducțiilor dintr-un text. Lectura tipărită îmbunătățește de asemenea probabilitatea de a ne reaminti detalii – cum ar fi “Care a fost culoarea părului personajului?” – și de a ne aminti când sau unde s-au petrecut evenimentele dintr-o poveste*** – “S-a întâmplat accidentul înainte sau după lovitura de stat politică?”

** https://dl.acm.org/doi/10.1145/2858036.2858550Desparte maximum de minim: niveluri cognitive de interpretare divergente declanșate de platformele digitale și non-digitale

*** https://www.frontiersin.org/articles/10.3389/fpsyg.2019.00038/fullComparândînțelegerea unui text lung citit în cartea tipărită și pe Kindle: Unde în text și când în poveste?

Studiile arată că atât elevii de nivel preuniversitar, cât și studenții de colegiu presupun că vor obține scoruri mai mari la un test de înțelegere dacă au făcut lectura într-un mediu digital. Și totuși, au un scor mai mare doar atunci când au citit materialul în format tipărit înainte de a fi testați.

Rezultatele la testele pe hârtie sunt mai bune decât cele de la teste digitale. Photo by RODNAE Productions on Pexels.com

Educatorii trebuie să fie conștienți și de faptul că metoda utilizată pentru testarea standardizată poate afecta rezultatele. Studiile realizate pe elevi norvegieni de clasa a X-a (#1) și pe elevii din clasele a III-a până la a VIII-a din SUA (#2) raportează scoruri mai mari atunci când testele standardizate au fost administrate cu ajutorul hârtiei. În studiul american, efectele negative ale testării digitale au fost cele mai puternice în rândul elevilor cu note scăzute la citire, al cursanților care abia învață limba engleză (emigranți) și al elevilor din învățământul special.

#1 https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0883035512001127?via%3DihubCitirea textelor liniare pe hârtie versus pe ecranul computerului: Efectele asupra înțelegerii lecturii

#2 https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0272775718305119?via%3DihubStiloul este mai puternic decât tastatura? Efectul testării online asupra rezultatelor măsurate ale elevilor

Propria mea cercetare (#3) și cea a colegilor mei *#4) au abordat întrebarea în mod diferit. În loc să-i determinăm pe elevi să citească și apoi să susțină un test, i-am întrebat cum au perceput învățarea lor generală atunci când au folosit materiale de lectură tipărite sau digitale. Atât liceenii, cât și studenții au considerat că cititul pe hârtie este mai bun pentru concentrare, învățare și amintire decât cititul într-un format digital.

#3 https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0736585316305378?via%3DihubPersistența materialelor tipărite în rândul studenților: Un studiu exploratoriu

#$ https://journals.plos.org/plosone/article?id=10.1371/journal.pone.0197444Preferințe și comportamente privind formatul de citire al textelor academice în rândul studenților din întreaga lume: O analiză comparativă a sondajului

Discrepanțele dintre rezultatele lecturii unor texte tipărite și cele digitale sunt parțial legate de proprietățile fizice ale hârtiei. Lectura pe hârtie, presupune și o așezare literală a mâinilor, combinată cu o percepție geografică vizuală a paginilor distincte (#5). Oamenii de multe ori creează în memoria lor conexiuni între ceea ce citesc cu elemente cum ar fi cât de departe a apărut în carte un eveniment sau pe care din pagini (cea din dreapta sau din stânga).

#5 https://global.oup.com/academic/product/words-onscreen-9780199315765?cc=us&lang=en&Soarta lecturii în lumea digitală – Naomi S. Baron

Dar la fel de importantă este perspectiva mentală (#6) și ceea ce cercetătorii din domeniul lecturii numesc o “ipoteză superficială” (#7). Conform acestei teorii, oamenii abordează textele digitale cu o mentalitate similară cu cea utilizată pentru social media și dedică mai puțin efort mental decât atunci când citesc în formatul tipărit.

#6 https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1747938X18300101?via%3DihubNu aruncați cărțile tipărite: O meta-analiză a efectelor lecturii în media socială / mass-media asupra înțelegerii lecturii

#7 https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0191886916300988?via%3DihubSocial media, mesajele text, și personalitatea: O testarea a ipotezei superficiale

Sursele de informare online sunt o resursă valoroasă pentru învățare. Photo by fauxels on Pexels.com

Podcast-urile și filmele video online

Având în vedere utilizarea sporită în clase a metodei flipped classroom (clasa răsturnată) – unde elevii ascultă sau vizualizează conținutul lecției/ prelegerii înainte de a veni la clasă – împreună cu alte materiale disponibile public – podcasturi, filme video – multe sarcini școlare care au implicat anterior citirea au fost înlocuite cu ascultarea sau vizualizarea. Aceste substituții s-au accelerat în timpul pandemiei când școlile au trecut la învățarea virtuală.

https://www.powerschool.com/resources/?filter_resource_types=post

Studiind încă din 2019 modul în care învață studenții de la facultăți americane și norvegiene, profesoara Anne Mangen de la Universitatea din Stavanger împreună cu mine am constatat că 32% dintre facultățile din SUA înlocuiau acum textele cu materiale video, iar 15% au raportat că fac acest lucru cu materiale audio. Cifrele au fost ceva mai mici în Norvegia. Dar în ambele țări, 40% dintre profesorii respondenți care și-au schimbat cerințele de curs în ultimii cinci până la 10 ani au raportat că astăzi alocă mai puțină lectură a textelor tipărite.

https://global.oup.com/academic/product/how-we-read-now-9780190084097?cc=us&lang=en&How We Read Now

Un motiv principal pentru trecerea la materiale audio și video este refuzul elevilor/ studenților de a citi textele tipărite atribuite (#8). În timp ce problema este departe de a fi nouă, un studiu din 2015 la care au participat mai mult de 18.000 de absolvenți de colegiu a găsit că de obicei doar 21% dintre ei au completat lectura tuturor materialelor atribuite la curs (#9).

#8 https://psycnet.apa.org/record/2000-07173-017Conformareala sarcinile de citire necesare

#9 https://scholarworks.iu.edu/dspace/handle/2022/24302A citi sau a nu citi? Investigarea motivației pentru citire a elevilor

Prin comparație cu textul tipărit, materialele audio și video se pot simți ca fiind mai antrenante, și astfel facultatea recurge din ce în ce mai mult la aceste tehnologii – să zicem, atribuind o discurs TED în loc de un articol scris de către aceeași persoană.

https://m.youtube.com/watch?v=RKK7wGAYP6kCum modelează limbajul modul în care gândim | Lera Boroditsky

https://www.scientificamerican.com/article/how-language-shapes-thought/Cum ne modelează limbajul gândirea. Limbajul pe care îl folosim ne afectează percepțiile asupra lumii – Lera Boroditsky

E mai greu să-ți menții concentrarea când citești, ascuți sau vizionezi online. Photo by Andrea Piacquadio on Pexels.com

Maximizarea concentrării mentale

Psihologii au demonstrat că, atunci când adulții citesc știri sau scrieri de ficțiune tipărite, își amintesc mai mult din conținut decât dacă ascultă texte/ piese identice.

https://journals.sagepub.com/doi/10.2466/pr0.2001.89.3.483Reamintirea povestirilor în funcție de mediul de prezentare

Cercetătorii au găsit rezultate similare într-un studiu cu studenți (#10) care citesc un articol față de ascultarea unui podcast al textului. Un studiu conex (#11) confirmă faptul că elevii își lasă mintea să hoinărească mai mult atunci când ascultă audio decât atunci când citesc un text pe hârtie.

#10 https://journals.sagepub.com/doi/10.1080/00986283.2010.488542Ei aud, dar nu ascultă: retenția materiale prezentate în format audio (podcast) în contextul sălii de clasă

#11 https://www.frontiersin.org/articles/10.3389/fpsyg.2013.00892/fullModul în care interacționăm cu materialul de lectură influențează cât de des ne rătăcește mintea

Rezultatele cu elevii mai tineri sunt similare, dar cu o deosebire. Un studiu din Cipru a concluzionat că relația dintre abilitățile de ascultare și citire se răstoarnă pe măsură ce copiii devin cititori mai fluenți. În timp ce elevii de clasa a II-a au înțeles mai bine un material ascultat, elevii de clasa a VIII-a au arătat o mai bună înțelegere atunci când au citit.

Cercetările privind învățarea din materiale video versus cele text reflectă ceea ce am văzut la studiile despre materialele audio. De exemplu, cercetătorii din Spania (#12) au descoperit că elevii de clasa a IV-a până la a VI-a care au citit texte au arătat mult mai multă integrare mentală a materialului decât cei care au vizionat videoclipuri. Autorii suspectează că elevii “citesc” videoclipurile mai superficial pentru că asociază formatul video cu divertismentul, nu cu învățarea.

#12 https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S036013151930346X?via%3DihubUtilizarea videoclipurilor de pe Internet naște controverse: Evaluarea și integrarea documentelor multiple și multi-modale de către elevii din învățământul primar

Cercetarea colectivă arată că mass-media digitală are caracteristici comune și practici comune ale utilizatorilor care pot constrânge învățarea bazată pe utilizarea formatelor digitale. Aceste caracteristici comune includ o concentrare diminuată, o mentalitate de divertisment, o înclinație spre multitasking, lipsa unui punct de referință fizic fix, utilizarea redusă a adnotării și revizuirea mai puțin frecventă a ceea ce a fost citit, auzit sau vizualizat.

Textele digitale, materialele audio și video au toate roluri educaționale, în special atunci când oferă resurse care nu sunt disponibile în format tipărit. Cu toate acestea, pentru maximizarea învățării în cazul în care concentrarea mentală și reflecția sunt necesare, educatorii – și părinții – nu ar trebui să presupună că toate mass-media sunt aceleași, chiar și atunci când conțin cuvinte identice.

Sursa: https://bigthink.com/neuropsych/reading-memory/#Echobox=1663002712

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.