Motivele pentru care trișăm: Predarea integrității în educație

Dacă tot vorbim despre presiunea la care sunt supuși copiii pentru a lua note cât mai mari și despre modalitățile de evaluare ale elevilor; și dacă tot ne îndreptăm într-o direcție care, pentru alte țări s-a dovedit a fi greșită – testele standardizate, haideți să vorbim puțin și despre o altă problemă cu care se confruntă societatea românească – plagiatul, înșelăciunea, trișatul. Cum poate școala să ajute, insuflând din timp valori morale în mintea și sufletul copiilor? Cheryl Ramos, contributor la Education World ne vorbește în articolul de astăzi despre integritate.

Nu ne naștem dotați cu integritate, aceasta se învață, dacă adulții din jur sunt modele de pozitive și îi educă pe copii de mici.

Atunci când adulții din jurul lor acționează contra principiilor morale pe care pretind că le urmează, adesea copiii și tinerii îi copiază. Deci, în acest context, cum îi învățăm pe copiii noștri să știe și să procedeze mai bine și să practice o judecată morală mai bună atunci când adulții din jurul lor sunt rătăciți? În sala de clasă, cum pot profesorii să predea o conduită etică atunci când presiunile academice tot mai mari creează un mediu care naște înșelăciunea la examene sau depunerea de lucrări plagiate?

Nu ne naștem dotați cu integritate. Doar atunci când avem ocazia să vedem acele comportamente asociate virtuții, cum ar fi onestitatea, respectul și responsabilitatea, le încorporăm în caracterul nostru. Lumea nu este un loc fără speranță pentru că, la urma urmei, îi putem învăța pe cei mici integritatea celor mici. Totuși, situațiile din jur ne fac să ne întrebăm în primul rând de ce trișăm: înșelăciunea apare în mod natural la copiii noștri?

”Să-l faci pe un copil să dea dovadă de cinste, acesta este începutul educației” – John Ruskin

De ce trișează oamenii?

Știința are o explicație pentru comportamentul necinstit și, potrivit psihologului organizațional Dr. Merete Wedell-Wedellsborg aceasta se reduce la următoarele principii:

  • Omnipotența: Omnipotența este sentimentul de a fi invincibil sau de neatins. Ne dă ideea că suntem scutiți de respectarea regulilor și normelor; credem că avem dreptul să încălcăm regulile.
    • De exemplu, un copil răsfățat poate că nu va ezita să fure jucăria prietenului lor, deoarece el se simte suficient de special pentru a scăpa fără a fi certat sau pedepsit pentru această faptă.
  • Lipsa sensibilității culturale: Când începem să aderăm la un mod de a face lucrurile care de altfel este contrar busolei noastre morale, atunci devenim amorțiți din punct de vedere cultural. S-ar putea să începem să trișăm pentru că toți ceilalți înșală până când nu ne mai simțim vinovați.
    • De exemplu, dacă lipsa de îndrumare parentală a condus un copil spre un grup de prieteni care fură în mod obișnuit, este posibil să înceapă să o facă și el și să nu se mai simtă vinovat.
  • Neglijare justificată: Neglijarea justificată înseamnă angajarea într-un comportament necinstit corelat cu convingerea noastră că am acționat în mod rezonabil în acele circumstanțe (”extraordinare”), în ciuda faptului că știm că nu e adevărat. Când emitem o justificare pentru un comportament lipsit de etică, înseamnă că este în joc o recompensă și considerăm că există șanse mici de a fi expuși.
    • De exemplu, un copil lipsit de hrană acasă poate accepta să fure o jucărie, pentru un prieten care îi promite o masă în schimb, asigurându-l că nu va fi prins.
”Voi face lucrurile corect, chiar dacă nu mă vede nimeni.”

Predarea integrității în școli

Dezvoltarea caracterului începe de acasă, dar în cele din urmă această dezvoltare urmează modelul creat de cultura societății, prin influențele prezente în sfera socială a unui copil/ tânăr. Deoarece tinerii își petrec cea mai mare parte a timpului în școli, educatorii trebuie să promoveze în mod activ un mediu care insuflă trăsături de caracter pozitive, cum ar fi integritatea.

Există multe metode de predare a integrității în școli, dar profesorii trebuie să-și sincronizeze continuu strategiile cu peisajul social, care evoluează rapid cu aceste noi generații. Cu toate acestea, strategiile profesorilor pot începe întotdeauna cu elementele de bază, inclusiv următoarele:

Tehnologia digitală poate facilita copierea, trișarea la un test/ examen.

Articularea integrității prin cuvinte cheie și citate

Potrivit Centrului Internațional pentru Integritate Academică (ICAI), există cinci valori fundamentale care definesc integritatea academică: responsabilitatea, respectul, corectitudinea, încrederea și onestitatea. Profesorii pot detalia aceste cuvinte cheie în subconștientul elevilor, menționându-le frecvent în clasă, fără a face neapărat din ele subiectul central. Pe măsură ce cresc, prin efectul de repetiție, elevii pot dezvolta în mod natural o aversiune față de comportamentele lipsite de etică.

Recompensarea comportamentelor bune în clasă

Problema unui sistem educațional centrat pe note este tendința sa de a împinge elevii dincolo de limitele lor etice, pentru a obține note mari. Dacă profesorii ar putea, de exemplu, să recompenseze elevii și pentru că au dat dovadă de perseverență în muncă, de curaj, respect și alte comportamente similare, elevii vor înțelege că integritatea este întotdeauna pe primul loc.

Un răspuns strategic la trișat / înșelăciune

Studiile au arătat că mediile punitive nu fac decât să încurajeze un comportament mai necinstit la copii, pe măsură ce încearcă să evite mai multe pedepse. Elevii ar trebui să dispună de un moment pentru a reflecta asupra greșelilor lor, iar profesorii trebuie să le asculte motivațiile și să dea dovadă de respect înainte de a întări ferm că nu vor tolera necinstea.

”Plantează cinstea și va crește încrederea”

Dezvoltarea încrederii de sine

Unul din motivele pentru care oamenii sunt necinstiți, este pentru că se simt incapabili să obțină altfel ceea ce își doresc. De exemplu, elevii pot trișa la un test, crezând că nu l-ar putea trece chiar dacă au studiat. Un manager poate fura de la compania lor, gândindu-se că altfel nu poate obține mai mulți bani.

Prin activități care le pun în valoare și le dezvoltă talentele și abilitățile, elevii vor avea ocazia să-și dezvolte încrederea în sine și, în acest proces, să-și piardă nevoia de a se angaja într-un comportament necinstit. Practicarea integrității devine apoi un obicei pe care îl vor păstra bine și la maturitate.

Concluzie

Nu există nici o îndoială că motivațiile din spatele comportamentului necinstit pot fi complicate. Explicațiile pot fi atât de inteligente încât aproape că trec ca fiind acceptabile. Dar, din nou, când integritatea este pierdută, o plătim scump. Dacă începem educația pentru integritate încă de la copiii mici, ei vor avea numai de câștigat. Și noi cu toții, alături de ei.

Sursa articolului: https://www.educationworld.com/teachers/reasons-we-cheat-teaching-integrity-education

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.