Acum câteva zile mica bibliotecă a Centrului nostru s-a îmbogățit cu o carte pe care o considerăm foarte importantă pentru toți părinții care au copii cu diferite afecțiuni sau probleme de sănătate, de echilibru mental și emoțional, sau care pur și simplu vor să mărească performanțele de învățare și energia copiilor sau pe ale lor proprii.

Cartea despre care vrem să vă vorbim astăzi se numește Food-Mood Connection – Un ghid esențial al alimentelor care luptă cu afecțiuni ca depresia, anxietatea, trauma, OCD, ADHD și multe altele (editura Publica).

Acest ghid a fost realizat de Dr. Uma Naidoo, care este doctor în științe medicale, absolvind Harvard Medical School ca psihiatru, dar nu orice fel de psihiatru, ci psihiatru nutriționist, un doctor care nu se mulțumește să recurgă la tratamentele medicamentoase tradiționale ci privește fiecare pacient prin prisma stilului de viață și alimentație și îl ajută să lupte cu problemele cu care se confruntă în primul rând prin schimbarea alimentației. Și face acest lucru și ca chef profesionist, întrucât a absolvit și Cambridge School of Culinary Arts și un curs de specialist în nutriție la Cornell University.

În prezent este directoarea secției Nutritional and Lifestyle Psichiatry de la Massachussetts Hospital și profesoară la Cambridge School of Culinary Arts.

În cartea sa, Dr. Uma Naidoo ne dezvăluie legăturile ascunse dinte mâncare, starea emoțională și creier și ne spune cum poate fi ameliorată, prin schimbări alimentare, suferința profundă cauzată de unele afecțiuni. Toate argumentele și recomandările ei sunt bazate pe date științifice solide, extrase din sute de studii științifice realizate în ultimii ani în mai multe țări ale lumii.

”Suntem arhitecții creierului nostru în ce privește atât structura cât și funcționarea sa. Și nu există nici o îndoială că mâncarea poate avea cea mai puternică influență asupra destinului creierului nostru.” spune și Dr. David Perlmutter, autorul cărților Grain Brain și Brain Wash.

Pentru cititorii noștri vom extrage în următoarele articole câteva fragmente din această carte, dar vă recomandăm cu căldură să o citiți, pentru a înțelege mai bine argumentația pe care se bazează recomandările făcute de Dr. Uma Naidoo. În ciuda denumirilor științifice ale diferitelor componente ale alimentelor pe care le veți întâlni, cartea nu este greu de citit, conținând poveștile unor pacienți, alături de explicații și recomandări clare și chiar exemple de meniuri și rețete culinare.

Idila dintre intestin și creier. A fost odată ca niciodată…

Să privești diviziunea celulelor unui embrion care se dezvoltă este ca și cum te-ai uita printr-un caleidoscop.

• https://m.youtube.com/watch?v=l1qvUPYDnOY

A fost odată un spermatozoid care și-a croit drumul către ovul. Nu au fost vapoare care să treacă unul pe lângă altul în noapte. S-au conectat. Iar când unirea lor s-a finalizat cu succes, ai fost conceput tu. Instalat cu grijă în uterul mamei tale, tu, ca ou fertilizat (denumit zigot), ai început să te schimbi.

La început, pe suprafața netedă a zigotului au apărut mici denivelări, ca la mure. Odată cu trecerea timpului, oul magic, fermecat de instrucțiunile biologice primite, a început să-și schimbe configurația până a căpătat contur corpul tău de bebeluș. În cele din urmă, după nouă luni lungi, ai fost echipat cu o inimă, plămâni, creier, intestin, membre și alte chestii strașnice, pregătit să-ți faci apariția în viață.

Dar, înainte de toate acestea, înainte să apari ca să cucerești lumea, înainte ca creierul și intestinul tău să devină entități distincte, ele au fost un tot. Au provenit din același ou fertilizat care a dat naștere tuturor organelor din corp.

De fapt, sistemul nervos central, alcătuit din creier și măduva spinării, este format din celule speciale denumite celule de creastă neurală. Aceste celule migrează mult în tot embrionul aflat în dezvoltare, formând și sistemul nervos enteric din intestin. Sistemul nervos enteric conține între 100 și 500 milioane de neuroni, find cea mai mare colecție de celule nervoase din organism. Din această cauză, unii numesc intestinul ”al doilea creier”. Și acesta este și motivul pentru care intestinul și creierul se influențează unul pe altul la un nivel atât de profund. Deși pot părea separate, originile lor sunt aceleași.

Relații la distanță

Deși intestinul și creierul tău sunt așezate în locuri diferite din corp, au o legătură mai mult decât istorică. Ele sunt direct conectate din punct de vedere fizic.

Nervul vag, cunoscut și sub denumirea de ”nervul călător”, pornește din trunchiul central și merge până la intestin, făcând legătura dintre intestin și sistemul nervos central. Când ajunge la intestin se desface pentru a forma fire subțiri care învăluie intestinul într-o husă mototolită care arată ca un pulover tricotat cu un model complicat. Pentru că nervul vag pătrunde prin peretele intestinului, el joacă un rol esențial în digestia alimentelor, dar principala lui funcție este de a se asigura că semnalele nervoase pot călători înainte și înapoi între intestin și creier, purtând informații vitale între cele două. Semnalele dintre intestin și creier călătoresc în ambele direcții, transformând creierul și intestinul în parteneri pe viață. De la asta pornește idila dintre intestin și creier…

Întreaga carte a Dr. Uma Naidoo, cu excepția părții introductive din care am citat un scurt fragment, este împărțită în capitole distincte, fiecare dedicat unei afecțiuni sau stări, conținând explicații, povestiri, recomandări, trimiteri la studii științifice sau la rețete de mâncăruri, precum și un ghid sintetic conținând alimentele, condimentele și vitaminele recomandate, precum și pe cele interzise în afecțiunea respectivă.

Pentru astăzi, vă prezentăm unul din acest ghiduri, dedicat Anxietății. Recomandările privind consumul de alcool și cofeină se adresează, evident, adulților. Sperăm să fie util, chiar și în absența rețetelor speciale ale Dr. Uma, care evită de asemenea unele lactate, înlocuindu-le cu lapte din soia sau diferite nuci (ex. migdale)

Ghid de păcălire a anxietății

Alimente de consumat:

• Alimente bogate în fibre: fasole, orez brun, fructe de pădure, tărâțe, mere, banane, broccoli, varză de Bruxelles, morcovi, anghinare, migdale, nuci, amaranth, ovăz, hrișcă și arpacaș.
• Alimente maturate, fermentate și murate: iaurt (din culturi vii), kombucha, miso, tempeh, oțet de mere și legume murate.
• (pentru) Triptofan: carne de curcan, alte cărnuri și năut, mai ales în combinație cu carbohidrați.
• Vitaminele D, B12, B6, A, C și E.
• Minerale: magneziu, potasiu și seleniu
• Condimente: turmeric
• plante: lavandă, floarea pasiunii și mușețel.

Alimente de evitat:

• Cele care alcătuiesc dieta vestică: alimente bogate în grăsimi ”rele” (carne roșie, alimente prăjite) și carbohidrați cu indice glicemic – IG mare (pâine albă, orez alb, cartofi, paste și orice altceva din făină rafinată).
• Cofeină: nu depășiți un consum de cofeină de 400 mg/zi (4 cești medii)
• Alcool: pentru bărbați, mai puțin de 14 pahare de băuturi alcoolice pe săptămână și nu mai multe de două pe zi; pentru femei, mai puțin de 7 pahare de băuturi alcoolice pe săptămână și nu mai multe unul pe zi. Reducând treptat cantitatea, vei putea controla anxietatea.
• Gluten: dacă suferi de boala celiacă sau de o sensibilitate non-celiacă la gluten, evită toate produsele din grâu, cum sunt pâinea, pastele și multe băuturi alcoolice (ex. berea)
• Îndulcitorii artificiali: Aspartanul este în mod deosebit nociv, dar și zaharina. Folosește sucraloza și stevia în cantități moderate și cu atenție.

A consemnat, Rodica B.