Una din metodele prin care profesorii își pot da seama dacă elevii au înțeles sau nu materia predată este aceea de a le cere să facă o schiță care să ilustreze ceea ce au învățat – o metodă care se poate folosi la clasele de gimnaziu și de liceu.

Metoda este prezentată pe larg de doamna Shveta Miller,autoare a cărții Hacking Graphic Novels: 8 Ways to Teach Higher-Level Thinking With Comics and Visual Storytelling*, într-un articol recent din Edutopia

Shveta Miller a predat timp de 15 ani limba engleză în școli publice din SUA și din alte țări și apoi a fost câțiva ani consultant pentru tehnologia educațională și pentru creatorii de curriculum. În prezent, în calitate de lider educațional ea susține profesorii și elevii dintr-un district școlar din statul Oregon, fiind șiDirector pentru curriculum la o organizație internațională nonprofit – Reading With Pictures. Deși lăcrimează la fiecare scrisoare de mulțumire pe care o primește de la foștii ei elevi, consideră că primește o răsplată mult mai mare din munca de coach pe care o face cu profesorii, aceasta având și un impact pe scară mai largă asupra elevilor din Oregon.

* https://www.10publications.com/hacking-graphic-novels – Introducere în povestirile grafice: 8 moduri de a preda gândirea de nivel înalt cu ajutorul desenelor animate și povestirilor vizuale

Atunci când sunt făcute cu regularitate, în puncte cheie ale procesului de învățare, evaluările formative pot fi ferestre către ceea ce elevii înțeleg sau către înțelegerile greșite sau către întrebări despre un concept sau temă. Invitându-i pe elevi să proceseze și să-și exprime înțelegerea cu ajutorul desenelor, este o metodă care oferă profesorilor perspective incredibile despre ce acțiuni și modificări în instruire pot face în continuare.

Cereți elevilor să deseneze pe măsură ce învață

Când desenăm în timp ce învățăm, asta ne permite să surprindem esența unui concept, a unei imagini, a unui eveniment sau obiect și eliberează spațiu cognitiv (din memoria de scurtă durată, ”de lucru”, n.n.) pentru ca noi să începem să gândim critic. Dacă, de exemplu facem o schiță rapidă cu câteva personaje dintr-un roman, cu puține detalii, dar dintre cele cheie care să-i distingă pe unii de alții, împreună cu săgeți care să ilustreze relațiile dintre ei de-a lungul generațiilor, putem acum să gândim critic despre modul în care personajele se influențează unul pe celălalt și cum se dezvoltă ele pe parcursul povestirii. În mod similar, când schițezi în mare elementele unui proces științific, poți începe să te gândești la funcțiile acestor elemente și cum sunt ele integrate.

Să desenezi pe parcursul învățării cere o gândire metaforică și abstractă despre conținut, ceea ce ajută la reținerea informației și la înțelegerea ei în moduri mai sofisticate. Un elev care desenează pe parcursul procesului de învățare se gândește la următoarele:

• Cum ar trebui să reprezint relațiile dintre aceste elemente/ părți?
• Cât de mari/ mici trebuie să desenez aceste elemente/ părți?
• Ce formă ar trebui să aibă?
• Unde să poziționez fiecare element/ parte?

Deoarece elevii trebuie să ia multe decizii atunci când transpun conținutul în reprezentare vizuală, profesorul le poate descoperi ideile preconcepute, înțelegerile greșite, adâncimea înțelegerii lor și ceea ce-i interesează din/ despre conținut.

Cum să le construiești încrederea de a desena – ca unealtă de învățare

Desenatul are beneficii semnificative pentru învățare și este important să îl integrăm într-o experiență școlară deplină. Pentru a le permite să devină încrezători în desenul lor, îi putem echipa pe elevi cu câteva unelte de bază și îi putem învăța să utilizeze metode variate prin care să proceseze informația și să-și exprime gândirea. Le putem aprinde interesul pentru o temă oferindu-le o varietate de moduri de învățare. De asemenea mobilizarea gândirii intuitive face apel la diverse abilități.

Elevii nu au nevoie să-și dezvolte abilități de desen artistic pentru a experimenta beneficiile cognitive ale desenatului în timp ce învață. Dar este de asemenea important să-i eliberăm de orice fel de anxietate și să înlăturăm miturile despre munca vizuală.

1. Printre opțiunile oferite elevilor pentru a procesa informația și a-și demonstra învățarea oferiți-le și pe acea de a desena.

2. Demonstrați cum se poate folosi opțiunea de a desena pe care le-o oferiți. Înlocuiți limbajul mentalității fixiste, cum ar fi ”Eu nu pot să desenez” cu o povestire care să descrie procesul pe care-l folosiți voi: ”Vreau să arăt că elementele se construiesc unul pe baza celuilalt, așa că desenez niște cutii una peste cealaltă.”

Seria intitulată #DrawLikeAKid** (Desenează ca un copil) a lui Dan Santat demonstrează cum să desenezi o mulțime de lucruri folosind doar câteva forme și literele alfabetului.

** https://www.instagram.com/p/CS91RBpv8KO/?hl=en

3. Îndeamnă elevii să reflecteze la experiențele lor de a desena astfel încât ei să înțeleagă că desenul este o unealtă de învățare utilă.

• Cât de bine mi-am reamintit un material/ o informație după ce l-am reprezentat într-un desen?
• Când ar fi util desenul pe parcursul învățării? Când nu este util?

Cum să utilizezi desenele elevilor pentru o instruire informată

Feedback-ul pe care îl oferim elevilor pe baza desenelor lor și alegerile de instruire pe care le facem după evaluare sunt la fel de importante ca și desenul în sine.

Elevii imită jargonul sau vocabularul pe care îl citesc sau îl aud, ceea ce poate masca de fapt ceea ce ei nu înțeleg. Ca evaluare formativă, comunicarea verbală poate fi problematică deoarece poate fi dificil pentru profesor să prindă ceea ce elevii înțeleg cu adevărat. Când elevii și desenează pe măsură ce explică, este aproape imposibil să ascundă nivelul de cunoaștere. Neînțelegerile evidente, împreună cu greșelile mai subtile ies la suprafață în modul în care elevii desenează.

Iată câteva moduri de a integra desenul ca evaluare formativă:

• Linie-simbol-culoare: Desenați o linie, alegeți o culoare sau selectați un simbol care reprezintă înțelegerea din acest moment al conceptului pe care îl învățați. Fiți pregătiți să explicați de ce ați făcut această alegere.
• Desenați o imagine care reprezintă ceea ce predați (ex. gravitația, cum este structurat un eseu argumentativ, relația dintr personajul principal și rivalul acestuia, sistemul limbic etc.)
• Utilizând doar forme simple (cercuri, pătrate, triunghiuri), reprezentați relațiile dintre: personaje, sau principii, sau evenimente, legi, concepte matematice etc.
• Creați un desen animat/ secvențial pentru a reprezenta un sistem, pentru a distila elementele cheie ale unei povestiri sau unui eveniment sau pentru a pune în ordine pașii unui proces și pentru a reprezenta relațiile cauză-efect.

Pentru a utiliza în mod eficient desenele elevilor, ca date pentru evaluarea formativă atunci când examinați elementele vizuale, gândiți-vă la următoarele:

• Ce fapte, relații, secvențe etc. înțelege elevul?
• Ce elemente cheie au fost omise?
• Ce factori au fost într-un fel oarecare reprezentați greșit?
• Cum au fost reprezentați anumiți factori, detalii, anumite relații etc.?
• Cum se pot compara desenele elevilor? Ce modele/ similarități vedeți? Ce este distinctiv pentru unele dintre ele?
• Ce informații/ perspective oferă aceste desene despre conținut?

În timp ce treceam în revistă vizualizările unui elev din ciclul gimnazial despre procesul de panificație (cum se face pâinea), am remarcat că el înțelegea o parte din conceptele cheie: Știa că există două proteine care se leagă pentru a forma glutenul, iar desenul lui demonstra de ce doar cu fiecare singur nu ar fi rezultat o pâine pufoasă. Dar m-am întrebat dacă el înțelegea rolul aminoacizilor, al apei, al amestecării și al frământării în această ecuație.

În feedback-ul pe care i l-am oferit i-am recunoscut elementele pe care le ilustrase corect. Apoi, pentru a determina dacă el înțelege complexitatea acestui proces l-am întrebat: Sunt acestea singurele elemente necesare pentru ca din cele două proteine să rezulte glutenul? Ce ar putea lipsi? Unde ai putea desena asta?

Atunci când vedem gândirea reprezentată în forme vizuale, noi – elevi și profesori – căpătăm înțelegeri valoroase despre conceptele implicate. Învățăm din ceea ce văd alții, din alegerile pe care le fac ei pentru a reprezenta o idee sau chiar din înțelegerile greșite pe care le-ar putea avea.

Thinking is messy *** (Gândirea este complicată) – în general noi nu urmăm o procedură rigidă și consecventă pentru a ne gândi cum să rezolvăm o problemă, deși deseori la rezolvarea unei probleme de matematică, pentru a formula o ipoteză sau pentru a scrie o argumentare se utilizează de obicei un proces pas-cu-pas, constant.

*** https://www.edutopia.org/article/thinking-mess-we-should-talk-about – Ar trebui să vorbim despre cât de complicată este gândirea

Oferindu-le elevilor oportunități structurate de a-și reprezenta gândirea le permite să-și demonstreze modul lor unic de a gândi despre concepte și probleme complexe și despre modul în care ajung la soluții creative.

Marile minți nu gândesc la fel – de aceea elevii trebuie să fie martori la exemple de gândire pe de-a-ntregul autentice, în toată gloria și complexitatea individuală.

Atunci când vedem modul în care gândesc elevii, descoperim subtilitățile a ceea ce fac și ceea ce nu înțeleg încă, așa că și noi ne putem pregăti mai bine pentru a le consolida înțelegerea și a construi pe aceasta în lecția următoare.

Sursa: https://www.edutopia.org/article/using-drawings-formative-assessment?