7 Greșeli de management al clasei – și cercetările care ne arată cum să le corectăm

Indiferent dacă emoțiile scot tot ce e mai bun din noi, sau cădem mereu pradă unor obiceiuri familiare, dar neproductive, e bine să fiți conștienți de cele mai comune șapte greșeli de management al clasei și să știți ce spun cercetările că ar trebui să faceți în aceste situațiispune Youki Terada, editor Edutopia specializat în urmărirea cercetărilor din domeniul educației și cele corelate cu aceasta.

     Youki Terada este absolvent de sociologie și are un master în educație, cu specializarea lingvistică, literatură și cultură și a lucrat anterior în cercetare la Lawrence Hall of Science de la U.C. Berkeley, unde a studiat conexiunile dintre știința învățării în medii formale și informale pentru elevii școlilor elementare. O altă cercetare pe care a coordonat-o s-a axat pe bibliotecile digitale și alte programe de tehnologie digitală.

1-7-Greseli-managementul-clasei-5

Atunci când Steve Jobs a fost elev în clasa a treia, a fost un copil care crea atât de multe probleme încât a fost eliminat din școală. Făcea tot timpul farse colegilor – ba chiar și profesorului lui – și încercările de a-i corecta comportamentul înrăutățeau situația, ducând la sfidare și mai multe comportamente proaste.

Eram destul de plictisit în școală,” spune Steve Jobs în cartea lui*. ”Și m-am transformat într-o mică teroare”.

*https://books.google.ro/books?id=Ci23BwAAQBAJ&pg=PA53&redir_esc=y#v=onepage&q&f=falseSteve Jobs și Filozofia. Pentru cei care gândesc diferit.

Răspunsul lui Jobs la tentativele de disciplinare sugerează că e o greșeală să gândim că un comportament urât vine întotdeauna din dorința de a încălca regulile – sau că măsurile disciplinare vor rezolva cu eficiență motivele care împing elevii să acționeze astfel. Pentru unii elevi, abuzul sau neglijarea de acasă** pot duce la niveluri mai mari de agresiune la școală. Aproximativ 1 din 6 copii suferă de o tulburare de opunere sfidătoare (oppositional defiant disorder)*** sau altă tulburare de comportament. Și, ca și Jobs, elevii pot fi agitați în clasă**** , așa că izbucnesc, joacă farse sau îi distrag pe ceilalți elevi.

** https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0145213415000356Trauma schimbă totul: Examinarea relațiilor dintre experiențele negative din copilărie și tulburările serioase, violente sau cronice ale delicvenților juvenili

*** https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK332874/Prevalența tulburării de opoziție sfidătoare sau de comportament

**** https://www.tandfonline.com/doi/abs/10.1080/17408980701712148 Atribuirile pentru și consecințele comportamentelor inadecvate ale elevilor

Managementul eficient al clasei este o abilitate decisivă și o preocupare cheie pentru educatori. Prin urmare, a fost obiectivul multor cercetări și, ca rezultat educatorii știu multe despre ce se întâmplă în varianta fizică a educației în clasă și despre ce fel de acțiuni întreprind profesorii pentru a face față comportamentelor elevilor. Cu toate acestea, în mod surprinzător, nu știm prea multe despre care cred pradolescent-development-explained-downloadofesorii că sunt cauzele ce provoacă purtarea proastă a elevilor, nici despre ce spun elevii despre aceeași problemă. Aceasta pare să fie o omisiune critică pentru modul în care cineva explică comportamentul altuia și reacțiile individuale la acel comportament.”

Comportamentele inadecvate pot fi de asemenea o parte sănătoasă a dezvoltării sociale și emoționale a copilului. Atunci când copilul ajunge la vârsta adolescenței, loialitatea lui se schimbă, dinspre la adulți spre colegi, prieteni; iar abilitățile lor de gândire abstractă (#1) se ascut dramatic, conducându-i spre punerea sub semnul întrebării – uneori spre provocarea – structurilor de autoritate acceptate. Ceea ce poate să apară ca o încălcare a regulilor este în realitate un mod în care copilul testează limitele și își afirmă independența.

#1 adolescent-development-explained-download

În timp ce asta poate să pară evident pentru profesorii cu experiență, cercetările (#2) arată că programele de formare pentru profesori încă au tendința să se concentreze pe stabilirea de reguli stricte și impunerea de consecințe/ pedepse pentru comportament inadecvat. Asta ar putea să funcționeze pe termen scurt, dar nu poate produce schimbări pe termen lung.

#2 NCTQ_Classroom_Management

Indiferent dacă emoțiile scot tot ce e mai bun din noi, sau cădem mereu pradă unor obiceiuri familiare, dar neproductive, e bine să fiți conștienți de cele șapte greșeli de management al clasei și să știți ce spun cercetările că ar trebui să faceți în aceste situații.

1-7-Greseli-managementul-clasei-1

Greșeala #1: Să răspunzi unor comportamente de suprafață (și nu motivelor ce duc la acel comportament)

Dacă doi dintre elevi se comportă inadecvat – de exemplu dacă ei tulbură clasa – ar putea să existe motive diferite. O strategie care ar elimina comportamentul de neexecutare a sarcinii la unul din elevi, ar putea înrăutăți comportamentul celuilalt,” explică cercetătorii într-un studiu din 2010 (#3) În loc să reacționeze din reflex, profesorii ar trebui să caute cauzele care stau la baza acelui comportament inadecvat. Dacă unul dintre elevi se confruntă cu o nouă condiție acasă, de exemplu, asta va cere o abordare diferită față de situația în care un alt elev caută atenția colegilor.

#3 https://www.tandfonline.com/doi/abs/10.3200/PSFL.49.3.11-19Managementul comportamentului în clasă: douăsprezece greșeli și ce să faci în schimb

Definirea unui comportament inadecvat după modul în care se vede nu ne spune nimic despre motivul pentru care a apărut și deseori nu ne este de ajutor în eforturile de a-l schimba,” explică cercetătorii.

Pentru Nina Parrish, o profesoară de educație specială din Virginia, rezolvarea unui comportament inadecvat implică de obicei căutarea unor modele. Ce se întâmplă înainte și după manifestarea acelui comportament? Din cine este compusă audiența în acel moment? Când apare acel comportament? Comportamentele ajută elevii să abțină ceva ce-și doresc sau să scape de ceva indezirabil,” scrie ea (#4). Dacă profesorii își pot da seama care sunt obiectivele elevilor, ei pot rezolva comportamentele indezirabile într-un mod mai productiv.

#4 https://www.edutopia.org/article/addressing-persistent-defianceOrice elev poate refuza să coopereze la un moment dat, dar profesorul trebuie să aibă un plan pentru a putea gestiona situația unui elev cu o tulburare de opoziție sfidătoare (oppositional defiant disorder)

Greșeala #2: Să presupui că nu este o problemă legată de școală

E ușor să critici comportamentul inadecvat al unul elev, dar acesta izvorăște mult mai des decât vă puteți imagina din frământările bine-intenționate legate de școală. Într-un studiu din 2018 (#5), cercetătorii au comparat diferitele motive ale cauzelor pentru care elevii se comportă inadecvat, cum ar fi lipsa de disciplină, lipsa de motivație sau dorința de a-și impresiona colegii. În mod surprinzător, au descoperit că, în 20% dintre cazuri, acele comportamente pot fi atribuite deficiențelor legate de școală: fie elevii nu înțeleseseră însărcinarea fie aceasta fusese prea dificilă – iar comportamentul era o manifestare a frustrării lor.

#5 https://www.tandfonline.com/doi/abs/10.1080/01463373.2018.1483958?journalCode=rcqu20De ce se comportă elevii inadecvat? O examinare inițială a antecedentelor comportamentale ale elevilor.

1-7-Greseli-managementul-clasei-3

Greșeala #3: Confruntarea fiecărei infracțiuni minore

Profesorii fără experiență simt și gândesc că trebuie să surprindă și să corecteze toate comportamentele inadecvate din clasă, dar încercând să corectezi toate micile perturbări poate duce, de-a lungul timpului la creșterea acestora.

Un studiu din 2016 (#6) a descoperit că atenția negativă – subliniind momentele când elevii nu sunt atenți sau cele în care vorbesc puțin în clasă, de exemplu – deseori îi fac pe elevi să se simtă mai puțin conectați cu clasa, ducând mai târziu la mai multe probleme de comportament. Cercetătorii subliniază că ”profesorii se pot angaja, involuntar, într-o întărire negativă a acelui model/ obicei”, o spirală descendentă care ”amplifică de fapt comportamentele inadecvate”. Rezultatul final? Un elev care este certat pentru că nu este atent este mai probabil să se deconecteze și să fiarbă de furie, în loc să-și reorienteze atenția către propria învățare.

#6 https://journals.sagepub.com/stoken/default+domain/10.1177/1534508416641605/fullObservarea scurtelor interacțiuni elev-profesor în clasă: Utilizarea indicatorilor de dinamică a comportamentului în clasă pentru a prezice rezultatele și a informa practica

În loc să-i strige pe elevii neatenți, profesorii ar trebui să sublinieze comportamentele pozitive, cum ar fi terminarea la timp a unei teme/ însărcinări sau trecerea eficientă între activități. Răspunsurile non-verbale cum ar fi ”privirea” (the look – #7) sau semnalele din mână (#8) sunt de asemenea moduri eficiente de a-i încuraja subtil pe elevi să fie atenți.

#7 https://www.youtube.com/watch?v=JI4y_VeJSmQ&feature=youtu.beBehavior Management Lesson 1

#8 Ashley_Academy-_Hand_Signals

1-7-Greseli-managementul-clasei-6

Greșeala #4: Utilizarea colțurilor de pedeapsă

Un studiu din 2019 (#9) arată că, atunci când este utilizată ca formă de pedeapsă, trimiterea elevilor la colț poate produce sentimente de rușine și stinghereală, subminând relația ta cu ei și periclitând încrederea de care ai nevoie pentru o învățare productivă.

#9 https://journals.sagepub.com/doi/10.1177/1477878518817377Rușinarea copiilor la școală: O violare a drepturilor fundamentale?

La școală, copiii se străduiesc să-și mențină stima de sine în toiul luptei pentru popularitate, note și rang social” scrie cercetătorul care a realizat acest studiu. ”Atunci când un adult induce ideea că cineva este nevrednic… atunci sunt subminate stima de sine și siguranța de sine, ingredientele centrale ale autonomiei de gândire.”

La școala elementară Fall-Hamilton din Nashville, fiecare clasă are un ”colț al păcii” (#10) – o alternativă a trimisului la colț, care dă elevilor oportunitatea să se calmeze, să reflecteze asupra propriilor gânduri și sentimente și să practice abilitățile de auto-control. Directorul Mathew Portell o descrie ca pe o cale prin care elevii își construiesc capacitatea ”să fie în stare să știe ce să facă atunci când sunt frustrați sau supărați/ furioși.”

#10 https://www.edutopia.org/video/creating-dedicated-space-reflection

Spre deosebire de trimisul la colț, care este de obicei perceput ca o pedeapsă, colțurile păcii sunt utilizate de toți elevii – ei pot merge acolo din proprie inițiativă, în cadrul ideii – ”nu este un loc al stigmatizării”. Decisiv este faptul că, pentru a-i ajuta pe elevi să învețe abilitățile de auto-control, activitățile sunt risipite pe o arie mai mare, de la exerciții de respirație, la o hartă care-i ajută să reflecteze asupra alegerilor pe care le fac și alegerilor mai bune pe care le-ar putea face în viitor.

1-7-Greseli-managementul-clasei-9

Greșeala #5: folosești/ scrii porecle și alte forme de rușinare în public

O strategie comună – dar distructivă – este să identifici public elevii care deranjează sau se prostesc. Studiul din 2019 (#9) scoate la lumină câteva exemple: La una din școli, pe holuri sunt aliniate liste cu elevii care au fost trimiși în detenție. La o altă școală, profesorii scriu pe tablă numele elevilor pentru a urmări comportamentele necorespunzătoare sau utilizează stickere colorate pentru a ține evidența ”scorului” în sistemul de urmărire – roșu pentru comportamente rele, albastru pentru cele bune. Întârzierea sau absențele elevilor sunt de asemenea urmărite pe table de date, ceea ce poate face și mai mult rău elevilor prin publicarea notelor mici la teste sau la clasă.

#9 https://journals.sagepub.com/doi/10.1177/1477878518817377Rușinarea copiilor la școală: O violare a drepturilor fundamentale?

Aceste practici de rușinare ”nu inhibă acte viitoare greșite și fac ca ele să conteze mai rău”, concluzionează cercetătorii. În loc să-i cheme în mod public, profesorii ar trebui să-i abordeze în mod privat și să-i încurajeze să reflecteze asupra greșelilor, să se gândească la sursa problemelor și să-și asume responsabilitatea de a se ocupa de acea cauză-sursă.

1-7-Greseli-managementul-clasei-4

Greșeala #6: Să te aștepți la conformare

Este o bătălie pierdută să te aștepți doar la conformare de la elevi, fără să investești în dezvoltarea lor emoțională. Dacă doar o ceri, mulți elevi vor deveni rebeli, vor testa limitele sau se vor angaja în bătălii de putere. Un bun management al clasei cere ca tu să construiești cu elevii o relație solidă, bazată pe încredere și empatie: “Managementul clasei nu înseamnă controlul elevilor sau comportament perfect,” explică cercetătorii într-un studiu din 2014 (#11) În schimb, managementul eficient este cel care-i susține pe elevi să se controleze singuri de-a lungul activităților de învățare ale zilei.”

#11 https://journals.sagepub.com/doi/10.1177/0031721714553405Învățarea socio-emoțională este esențială pentru managementul clasei

Profesorii ar trebui să se concentreze pe strategii proactive (#12), cum sunt saluturile pozitive de la ușă, construirea intenționată și munca pentru menținerea relațiilor (#13), co-creerea împreună cu elevii a regulilor/ normelor clasei și dezvoltarea unei prezențe fizice active, care să ajute elevii să dezvolte abilitățile sociale și emoționale de care au nevoie pentru a-și controla propriul comportament.

#12 https://www.edutopia.org/article/8-proactive-classroom-management-tips8 Sfaturi pentru un management proactiv al clasei

#13 https://www.edutopia.org/article/key-effective-classroom-managementCheia managementului eficient al clasei

1-7-Greseli-managementul-clasei-2
Greșeala #7: Să nu-ți controlezi propriile prejudecăți

Rezultatele studiilor arată că profesorii, din neatenție/ greșeală, îi percep pe elevii de culoare (la noi, rromi) ca fiind mai puțin capabili (#14) și mai agresivi (#15) decât elevii albi și că pot aplica regulile inegal, ceea ce erodează încrederea și relațiile. De exemplu, un studiu din 2019 (#16) a descoperit că, în comparație cu comportamentul față de elevii albi, deseori profesorii dau elevilor de culoare mai puține avertismente pentru a-și corecta comportamentul înainte de a-i trimite la biroul directorului.

#14 https://www.nber.org/papers/w25255Așteptările profesorului contează

#15 emo-emo0000756

#16 https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0190740918311095?via%3DihubExamining racial/ethnic disparities in school discipline in the context of student-reported behavior infractions

1-7-Greseli-managementul-clasei-7

Asemenea nedreptăți percepute pot contribui la o ”breșă de încredere” între elevii de culoare și profesor/ școală. ”Elevii afro-americani au fost mai conștienți de prejudecățile rasiale din deciziile disciplinare ale școlii și, deoarece această conștientizare a crescut, ea prezice o pierdere a încrederii în instituția școlii (#17), conducând la o mare breșă de încredere la clasele a VII-a” scriu cercetătorii din acest studiu. Acest fapt conduce nu numai la mai multe probleme de disciplină, dar și la un interes mai scăzut pentru a trimite aplicații la facultate.

#17 https://srcd.onlinelibrary.wiley.com/doi/abs/10.1111/cdev.12697Pierderea încrederii în instituția școlii din rândul adolescenților de culoare și alte minorități: O consecință a injustiției procedurale și o cauză a rezultatelor pentru întreaga viață.

Profesorii pot face câțiva pași pentru a înlătura prejudecățile manifestate disciplinar, devenind mai conștienți de propriile prejudecați implicite (#18) – le avem cu toții – și făcând o practică curentă din revizuirea măsurilor disciplinare pe care le iau, pentru a vedea ce arii de îmbunătățire pot găsi.

#18 https://www.edutopia.org/article/look-implicit-bias-and-microaggressions

Dar asta nu depinde doar de profesori. În urma protestelor pentru justiție rasială de la nivel național, este imperativ ca școlile să facă pași ”pentru a se uita cu mai mare atenție la propriile procese și să identifice politicile care contribuie la rasismul sistemic – apoi să le reformeze,” scrie Andrew Ford, analist de date la New York City Department of Education.

https://www.edutopia.org/article/using-data-advance-racial-equity

El propune ca școlile să adopte o abordare de ”echitate a datelor” și să examineze modul în care ”oportunitățile, rezultatele și mediile diferă în funcție de liniile rasiale”. Sunt anumite grupuri țintite în mod disproporționat de politicile disciplinare? Măsurile disciplinare produc rezultatele dorite? Dacă nu, de ce?

Sursa articolului: https://www.edutopia.org/article/7-classroom-management-mistakes-and-research-how-fix-them?

Mulțumim Pinterest pentru imagini 🙂

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.