Mai lăsăm deoparte grelele probleme ale sistemului de educație, prea puțin pregătit pentru provocările din viitorul an școlar, pentru a ne adresa părinților care încearcă să facă vacanța copiilor mai interesantă și relaxantă – bieții copii au nevoie de cât mai mult suport în această perioadă de insecuritate și tulburare socială.

Prietena noastră de la Science Sparks – Emma Vanstone ne propune pentru această vară o colecție întreagă de idei, din care vă redăm mai jos câteva, în speranța că le veți pune în practică, împreună cu copiii voștri. Astfel, ei se pot distra și își pot menține interesul pentru învățarea unor lucruri noi.

Aceste provocări STEM de vară sunt foarte amuzante și se pot face indiferent de vremea de afară; și toate utilizează materiale pe care probabil le aveți prin casă.

Am făcut echipă cu minunata Mrs Mactivity pentru a crea carduri printabile cu mai multe provocări STEM – le puteți descărca în propriul computer de aici:

Structuri din cuburi de zahăr

Puteți face turnuri din cuburi de zahăr și puteți plasa diferite materiale între ele – cum ar fi hârtie de copt, folie transparentă, folie de aluminiu etc., pentru a vedea care material împiedică mai bine apa să treacă.

Puneți într-o farfurie adâncă puțină apă colorată cu colorant alimentar și începeți să construiți turnulețe punând un cub, peste care plasați o bucată mică din unul din materialele de test de mai sus, apoi alt cub, altă bucată de material, alt cub etc. Observați și cronometrați în cât timp apa este absorbită de cub și trece de folia de material în cubul de deasupra și, eventual trece și la al treilea cub sau mai departe. Cronometrați și cât timp ia primului cub să se dizolve în apă. Un experiment bun pentru prima etapă de cercetare științifică – cercetarea materialelor, porozitate, absorbția lichidelor, topirea zahărului în apă

https://www.science-sparks.com/fun-with-sugar-cubes/

Hărți ale comorilor

Utilizați cafea rece pentru a face hârtia albă să arate ca veche, apoi desenați pe ea harta grădinii sau casei voastre, sau chiar o hartă pentru o povestire! Pentru casă și grădină, cu cei mai răsăriți puteți folosi și instrumente de măsură (chiar dacă e vorba doar de o bucată de sfoară măsurată cu brațele) și îi puteți pune pe copii să exerseze puțină matematică cu reducerea la scară.

(Noi făceam asta când eram adolescenți și adăugam mici detalii – margini neregulate realizate prin încălzire controlată deasupra unei lumânări, sigilii din ceară colorată – pentru a realiza hărți pentru povești, piese de teatru, sau felicitări și scrisori mai deosebite, n.n.)

https://www.science-sparks.com/treasure-maps-concentrations/

Mesaje secrete

Învățați să faceți ”cerneală invizibilă” din zeamă de lămâie sau lămâie verde, pentru a putea scrie ”mesaje secrete”!

E simplu – stoarceți zeama de la lămâie într-un castronel, amestecați puțin și apoi muiați o pensulă în ea și scrieți mesajul cu pensula pe o bucată de hârtie. Uscați hârtia și, iată, mesajul vostru a dispărut, este invizibil. Pentru a-l putea vedea, trebuie să încălziți hârtia timp de câteva minute, eventual în cuptor sau la microunde – rugați părinții să vă ajute. Se poate și deasupra unei lumânări aprinse, dar riscați să ia hârtia foc – noi am pățit-o. Noroc că ne jucam afară, în curte..:)

https://www.redtedart.com/valentines-day-cards-science-secret-messages/

Poțiuni efervescente

Nu este nimic mai distractiv decât să faci o poțiune efervescentă, afară, într-o zi însorită. Ca să obții o super-erupție, adaugă într-o sticlă sau borcan cu apă: praf de copt, oțet și săpun lichid sau detergent de vase lichid. Buum, ai obținut un adevărat vulcan de balonașe!

Ca să faci asta să fie și mai amuzant, poți pune zeamă de varză roșie în loc de apă (se fierbe puțină varză roșie tocată în apă, până se colorează apa în roșu – cere ajutorul unui părinte) – care va face ca vulcanul tău să se coloreze diferit, în funcție de cantitatea de oțet sau praf de copt pe care o adaugi!

Gheață pictată

Îngheață o caserolă pentru cuburi de gheață și colorează diferit fiecare cub de gheață rezultat, după un model de combinare a culorilor dorit de tine. Poți schimba modelul de mai multe ori, ștergând cu un șervet de hârtie primul strat de gheață și colorând din nou cuburile, cu alte culori și combinații. Poți face asta de mai multe ori, până se topește gheața de tot.

Disecția florilor

Cel mai bun mod de a învăța despre diferitele părți ale unei flori este să o desfaci în părțile ei componente. Poți identifica fiecare parte? Ajută-te cu un atlas botanic. Poți apoi să desenezi părțile componente ale florii pe o foaie de hârtie, notând lângă fiecare parte numele ei specific și ce rol are. Caută aceleași flori în diferite stadii de evoluție și, eventual identifică semințele sau fructele rezultate după polenizare. Ai observat ce insecte vin să polenizeze floarea ta atunci când este în grădină sau în parc? Le poți desena și pe ele pe foaia ta, alături de semințe sau fruct.

https://www.science-sparks.com/dissecting-flowers-and-more-plant-experiments/

Disecarea uni flori pentru a învăța despre structura acesteia este o activitate foarte simplă, dar eficientă, la fel ca și alte experimente cu plante pentru copii.

Ce ai nevoie pentru această activitate?

Orice tip de floare cu părți destul de mari, cum ar fi crini, iriși, narcise, lalele etc.

Bucăți de carton sau farfurii de hârtie

Lupă (opțional)

Pensetă

Foarfece

Cum se face disecția unei flori

Lungiți floarea peste o bucată sau farfurie de carton alb. Îi puteți identifica părțile diferite?
Notați pe carton, alături de floare, diferitele părți ale ei și apoi plasați în paralel părțile disecate în dreptul numelui corect.

Încercați să identificați următoarele părți ale unei flori:

Rădăcina – duce apa și nutrienții din sol către plantă și o menține ancorată în pământ.

Tulpina – duce apa și nutrienții de la rădăcină către frunze și flori și le susține deasupra pământului; câteodată, atunci când tulpina este prea fragilă, cum este la fasole sau vița de vie, iederă și alte plante, ea se prinde prin răsucire sau cârcei de un suport (trunchi de copac, perete, gard, arac) pentru a duce frunzele și florile cât mai sus, spre lumină

Frunzele – utilizează energia soarelui pentru procesul de fotosinteză, creând oxigen și zaharurile pe care planta le utilizează ca energie.

Peduncul – nodul și ramificația prin care floarea sau frunzele se prind de tulpina plantei – duce apa și nutrienții de la tulpină către frunze și/ sau flori și le susține.

Receptacul – teaca în care sunt prinse toate petalele, staminele și pistilul florilor.

Petalele – (sau sepale) sunt deseori aprins colorate pentru a atrage insectele

Polenul – înăuntrul florii observăm 6 firișoare care au niște gămălii mici, galbene în vârf; acestea sunt staminele. Două dintre ele sunt mai scurte și patru mai lungi. O stamină este formată dintr-o codiță subțire ca un fir, numit filament, iar gămălia din vârf se numește anteră. Antera este plină cu o pulbere galbenă numită polen. Staminele reprezintă partea bărbătească a florii, iar grăunciorul de polen conține celula bărbătească.

Pistilul – un organ verde, în formă de butelie, numit și gineceu. Partea umflată se numește ovar și în interiorul lui se găsesc niște bobițe albicioase numite ovule. Ovarul se continuă în sus cu un tub subțire, stilul, în vârful căruia se află o parte lățită și lipicioasă, stigmatul, de care se prind grăuncioarele de polen aduse de piciorușele insectelor. Gineceul este partea femeiască a florii, iar ovulele conțin celula femeiască.

Poți găsi la Twinkl o excelentă diagramă a florilor (gratuită), care să-ți consolideze cunoașterea.

https://www.twinkl.ro/resource/T-T-036-Parts-of-a-plant-and-flower

Provocarea disecției florilor

Puteți găsi la floarea vostră pistilul și anterele, un ovar și un ovul?

Ce este polenizarea?

Polenizarea unei flori are loc atunci când polenul de la o altă floare sau de la aceeași floare aterizează pe stigmatul pistilului, de care se prinde deoarece acesta este lipicios.

Polenul poate fi purtat de vânt sau de insecte (cel mai mare procent de polenizări este făcut de acestea din urmă); odată ce polenul s-a prins de stigmat, el călătorește apoi în josul tubului și fertilizează ovulele, care apoi devin semințe.

Ce este fertilizarea?

Fertilizarea are loc atunci când celulele masculine din polen vin în contact cu celulele feminine din ovule.

Ce este germinarea?

Germinarea este procesul în care o sămânță începe să încolțească și din ea începe să crească o plantă nouă – poți încerca să vezi acest proces punând o boabă de fasole într-un borcan, pe un strat de vată pe care o menții umedă. Poți experimenta cu mai multe semințe, mai multe suporturi (vată, hârtie, pământ etc.) în borcane diferite, pentru a vedea care sunt cele mai bune condiții pentru ca boabele de fasole să germineze.

Sursa: https://www.science-sparks.com/summer-stem-challenges-for-kids/