Vrei să ai mai mult timp de predare? Scurtează tranzițiile… și iată cum

Noi știm că ați vrea cu toții să fiți cei mai buni profesori și oameni și să vă fie apreciată dedicarea și munca de fiecare zi. Vă străduiți în fiecare zi să-i educați pe elevii voștri și v-ați dori câteodată ca ei să fie mai cooperanți, mai cuminți și să nu piardă prea mult din timpul de predare sau activități cu tot felul de fleacuri, să puteți reduce dezordinea și gălăgia de la începutul orelor, care vă pune nervii la încercare și le afectează și lor capacitatea de atenție și învățare. Educatori de pretutindeni au constatat că se pierde mult timp și energie în tranziții – tranzițiile dintre pauze și ore sau dintre o materie și următoarea. Și au găsit tot felul de soluții pe care ne-am propus să vi le prezentăm și noi, în speranța că și voi veți câștiga mai mult timp în care să puteți lucra cu elevii voștri la lucrurile importante.

De aceea vă propunem astăzi un articol scris de Melanie Meehan, o profesoară care predă scrierea și este totodată coordonator de instruire pentru alte cadre didactice.

1-1-tranzitii-2

Cam prin această perioadă a anului, majoritatea profesorilor au experimentat senzația că joacă Whack-A-Mole*: Tot cheamă și recheamă unii elevi care nu sunt fie la locul lor, fie atunci când trebuie și apoi, atunci când primii sunt la locurile lor, alți elevi au început să se agite.

* https://www.youtube.com/watch?v=VoP1E9J4jpg

Aceste interacțiuni diminuează din timpul de instruire și îi distrag pe profesori de la cel mai bun mod de a gândi și presta (o muncă și așa complexă). În plus, tranzițiile prea lungi care-i afectează pe toți elevii, micșorează șansa elevilor cu dificultăți de a beneficia de mai mult timp de instruire și lucru independent. Paradoxal, tocmai învățăceii cu dificultăți de atenție sau învățare pare că sunt cel mai des aceia care creează distracție sau sunt distrași – dacă profesorii nu stabilesc rutine clare pentru aceste tranziții.

Am făcut recent, împreună cu un coleg câteva calcule despre tranziții, teoretizând că, în anumite cazuri este nevoie de cel puțin cinci minute pentru a-i face pe copii să stea la locurile lor de instruire și considerând că în clasele primare (de ex.) sunt în medie patru tranziții pe zi (aș paria că sunt mai multe de atât, dar aceste calcule sunt doar de dragul argumentării). Asta înseamnă cam 20 de minute pe zi din timpul de instruire, cheltuite doar pe tranziții. De-a lungul unui întreg an înseamnă 3.600 de minute – sau zece zile întregi de școală.

Timpul de instruire este un element prețios, așa că merită să te gândești la modalitățile prin care să faci aceste tranziții cât mai eficiente posibil. Atunci când noi predăm profesorilor strategii explicite pentru a face aceste tranziții line și eficiente, nu numai că obținem mai mult timp de instruire, dar evităm de asemenea și probleme de comportament care îi distrag pe toți învățăceii de la sarcinile pe care le au.

1-1-tranzitii-1

Iată trei idei despre cum să minimizezi timpul petrecut în tranziții:

1. Stabilește așteptări clare despre unde ar trebui să fie elevii și cum ar trebui să arate (ca pregătire) atunci când tu predai. Ai putea să le spui să fie deja la pupitrele lor dar, în acest caz, ei trebuie să știe ce materiale să pregătească, că te aștepți ca piciorele lor să fie pe podea (și nu pe banca colegului, n.n.), capetele sus și să arate ca niște învățăcei. Dacă vrei ca ei să fie așezați pe covor, ar avea nevoie de locuri semi-permanent stabilite, cum ar fi să trasezi în avans un X sau un cerc, ca să nu existe o dezbatere rituală despre locul în care vor sta. Indiferent de rutina pe care o stabilești, petrece ceva timp discutând aceste așteptări și practicând cu ei comportamentele la care te aștepți. Cel mai bun timp pentru asta este în preajma începerii anului, dar niciodată nu e prea târziu!

2. Dezvoltă o povestire pentru a începe fiecare lecție. În loc să cântați sau să numărați ca rutină de tranziție, gândește-te să ai pregătită o poveste cu care să începi lecția și pe care să începi să o spui în timp ce elevii fac tranziția în modul de învățare. Una din profesoarele mele preferate de la grădiniță, Caroline, îi învăța pe elevii ei să facă tranziția la locurile de instruire utilizând puterea unei povești. În timp ce-i aștepta pe zăpăciți (iar aceștia există cu siguranță la grădiniță.. ca și în alte clase mai mari!), ea spunea o poveste. În fiecare zi, ea adăuga o nouă aventură sau scenă și își spunea povestea cu o voce joasă, dar antrenantă. Elevii care erau deja la locurile lor ajungeau să audă povestea care se desfășura și, pe măsură ce între copii se răspândea vestea că e o poveste bună, din ce în ce mai mulți copii se grăbeau să fie la locurile lor și să asculte în tăcere. Deși Caroline simțea un pic de presiune pentru că trebuia să compună capitolul următor, beneficiul obținut era foarte mare! Elevii nu numai că soseau la locurile lor de instruire rapid și în tăcere, dar ei de asemenea experimentau ascultarea activă și internalizau o poveste pe care știau că cineva o crease pentru ei. Mai mult, cei care făceau tranziția mai lent nu pierdeau o parte de lecție; ei pierdeau doar o parte din poveste.

1-1-tranzitii-3

3. Utilizează puterea vizualizării. Cerându-le elevilor să se imagineze pe ei făcând ceea ce se așteaptă de la ei conduce la un comportament mai mult orientat spre succes. Atunci când o tranziție ia mai mult timp decât ar trebui, le-am cerut elevilor de clasa a treia să se așeze la loc pe scaunele lor înainte ca profesorul să spună următorul cuvânt de instruire. ”Imaginați-vă pe voi”, am început, fiind puțin mai teatrală, ”stând în zigzag, uitându-vă le profesor, aproape de colegii voștri, dar fără să atingeți pe cineva. Imaginați-vă gândind cum în lecția ei profesoara va lucra cu voi scrierea. Sunteți gata?” am întrebat. Le-am acordat chiar un moment ca să închidă ochii și să vizualizez realmente asta. Atunci când i-am invitat înapoi în cercul de instruire iar ei au fost mult mai atenți de-a lungul restului lecției.

Moduri în care poți rezolva probleme specifice ale elevilor sau tranzițiilor

Este posibil ca și după implementarea celor trei sfaturi de mai sus să ai totuși elevi care întârzie în tranziții – acei elevi care pur și simplu nu se pot pregăti – iar aceștia sunt deseori cei care se chinuie la scris (sau luat notițe, n.n.). Odată ce ai stabilit sisteme și rutine pentru tranziții și nu mai joci Whac-A-Mole, poți preda alte lucruri pentru a rezolva probleme specifice. Asta se poate întâmpla într—o conferință unu-la-unu sau într-un mic grup, concentrat pe o anumită problemă. Unul din tabelele pe care le păstrez în caietul meu de notițe este flexibil și poate fi personalizat în funcție de problema pe care o constat. Unii dintre elevii mei o numesc Forma verde a măreției. Probabil că o iubesc pentru simplitatea ei – ea doar întreabă ce nu e prea grozav și ce pot să fac ca să fie grozav!

Minutele de instruire sunt atât de valoroase încât noi nu vrem să le petrecem așteptându-i pe elevi să se așeze, să se astâmpere și adresându-ne elevilor care nu o fac. Când le predăm rutine și așteptări explicite, pregătim scena succesului pentru toți învățăceii din clasă. Tranzițiile sunt aspect important al acestor rutine și merită să cheltuim timp pentru a le face mai eficiente și poate chiar mai distractive!

Sursa articolului: https://corwin-connect.com/2019/10/want-more-teaching-time-shorten-transitions-heres-how/

PS. Discutând acest subiect, vă rugăm să vă aduceți aminte și de rutinele denumite ”spărgătoare de gheață”, care ajută și ele la scurtarea tranzițiilor.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.