Mărturisesc că una din marile mele dorințe, atunci când mă gândesc la trecut și, în special la perioada în care mi-am crescut copiii (care, de altfel, au succes în viață, dar au avut și ei ”de tras”, ca și noi/ generația noastră) – este ca în acea perioadă să fi știut cel puțin pe jumătate din câte știm acum despre educație, dezvoltare personală, psihologie, neuro-științe, cuantică, factorii care influențează sănătatea șamd. Pe parcursul activității noastre am întâlnit și foarte mulți copii sau tineri cu potențial înalt (chiar printre cei așa-zis cu dizabilități) ai căror părinți nu știau cum să-i ajute să-și atingă potențialul. De aceea dedic/ dedicăm acum atât de mult timp acestor subiecte și încercăm să împărtășim tot ce aflăm cu cât mai mulți părinți și profesori. Petru noi, începutul de an este întotdeauna perioada în care dedicăm cât mai mult timp acestor subiecte și vă invităm și pe voi să faceți la fel – deoarece este foarte important cu ce gândire, decizii de schimbare și noi obiceiuri ”iei startul” în anul care începe.

Probabil că nu suntem singurii care trecem prin acest proces, de aceea ne ies în cale articole cum sunt cel anterior și cum este cel de mai jos, recomandat de Joe Martino – redactor-șef Collective Evolution, care spune așa:

Titlul de astăzi m-a inspirat din două motive:

1. M-a făcut să reflectez cât de puternic este obiceiul de a ne plânge despre viața noastră personală,
2. Și cât de puternic este obiceiul de a ne plânge despre starea în care se află lumea noastră

În ambele cazuri, aceste acțiuni ne setează creierul pentru a vedea (percepe) experiențele într-un anume fel. Putem să facem asta atât de mult (să ne plângem) încât, văzând lucrurile prin aceste percepții specifice, cum ar fi să fii pesimist, ajungi să vezi totul astfel.

Articolul de mai jos va explica asta mai în detaliu, dar ceea ce vreau să reamintesc rapid tuturor este despre puterea de a deveni conștient de tendințele și tentațiile de a colora fiecare experiență pe care o avem/ o vedem ca fiind una pozitivă sau negativă.

O experiență în sine nu este nici pozitivă nici negativă, doar simpla noastră percepție o colorează astfel. De aceea, fii conștient de modul în care percepțiile tale pot colora o experiență și întreabă-te în fiecare caz cum te slujește asta pe tine, sau chiar colectivul.

În multe cazuri, o experiență ”negativă” este de fapt una care furnizează o mare oportunitate de creștere/ dezvoltare și reflecție. Ne ajută să evoluăm și să mergem înainte. Schimbă felul în care interacționăm cu lumea noastră. Iar, adevărul este că nu trebuie să păstrez o anume percepție a acelei experiențe pentru a face o schimbare. Când ne încăpățânăm să colorăm în anume fel o experiență nu facem decât să deschidem ușa pentru suferință, starea de frică sau îngrijorare. (și asta, spun cercetătorii, duce cu siguranță la boală, n.n.)

Dacă rămânem blocați în modul de percepție polarizată (negativ în special), putem chiar deveni orbi la lecțiile variate pe care ni le oferă viața/ activitatea noastră. – Joe Martino

Ce se întâmplă cu creierul cuiva atunci când se plânge prea mult

Pe scurt

Faptele:

– Cu cât ne plângem mai mult (cu voce tare sau în gând, n.n.), cu atât ne setăm mai puternic creierul să se concentreze pe aspectele ”negative” ale vieții noastre. Din fericire, asta e o ”stradă cu două sensuri”, și putem modifica această setare și să începem să pășim spre o mentalitate și o perspectivă mai neutră.

Reflectează la:

– Cât de mult te plângi? Primul pas pentru a schimba acest obicei este să devii conștient de el. Fii cinstit cu tine însuți și notează-ți gândurile și lucrurile despre care alegi să vorbești.

Cunoaștem cu toții acel gen de oameni care găsesc întotdeauna ceva de care să se plângă, poate chiar noi suntem/ am devenit pe nesimțite unul dintre ei! Cât de mult ne afectează creierul aceste plângeri și ce putem face în legătură cu asta? Noi cercetări arată exact cum, faptul că te plângi de ceva în fiecare zi îți afectează creierul și că, deoarece creierul este un organ uimitor de rezilient, putem chiar să inversăm aceste efecte.

Primul pas este să devii conștient de problemă.

Care este primul tău gând atunci când te școli de dimineață? Te îngrozește deja ziua care te așteaptă? Este cumva înnorat și de aceea, imediat ce te dai jos din pat ai o dispoziție morocănoasă? Ei bine, dacă te recunoști, află că nu este prea târziu să faci o schimbare. A te plânge poate deveni un obicei și, cu cât o facem mai mult, cu atât mai mult vom continua să o facem. Dacă alegem să acționăm, cu un oarecare efort putem rupe acest obicei și să începem să vedem lumea într-o lumină mai neutră.

PS 1 – Pentru cei care se întreabă și cum, vă invit să vedeți mai jos sfaturile venite din partea Dr. Joe Dispenza – expert și cercetător în neuro-științe, formator, autorul unor cărți larg apreciate (filmele vor fi disponibile până vineri):

https://www.drjoedispenzaromania.com/plc-1/ – Cum să aplici noile cunoștințe

https://www.drjoedispenzaromania.com/plc-2/ – De la trecut la viitor

https://www.drjoedispenzaromania.com/plc-3/ – Semnalul meu de trezire

https://www.drjoedispenzaromania.com/plc-4/ – Cunoașterea te împuternicește

PS 2 – Noi nu promovăm cursul online al Dr. Joe Dispenza, doar vă facem cunoscute ideile pe care se bazează.

Dacă tu nu-ți poți controla propria minte, toți și totul o vor face – Dr. Joe Dispenza

Neuro–plasticitatea

În decursul ultimelor câteva decade, datorită dezvoltării echipamentelor de imagistică (ce ne-au permis să surprindem activitatea creierului) și a neuro-științelor, putem vedea acum cu claritate cum creierul este capabil să se re-cableze (modifice). Neuro-plasticitatea înseamnă abilitatea creierului de a schimba și forma noi circuite neuronale și sinapse, iar aceasta ne permite nouă să modificăm vechile obiceiuri, să formăm obiceiuri noi, să învățăm noi abilități, să creștem, să ne schimbăm și, în esență, să evoluăm.

Din cauza acestei neuro-plasticități avem posibilitatea să:

• Ne creștem inteligența

• Învățăm abilități noi, care ne pot schimba viața

• Ne recuperăm după unele tipuri de leziuni ale creierului

• Devenim mai inteligenți emoțional

• Ne modificăm / dezvățăm credințe, obiceiuri și comportamente dăunătoare.

‘Neuronii care ‘se aprind’ împreună, se conectează împreună.”

Este important să știm că există două fețe ale monedei și că putem într-adevăr să ne modificăm circuitele neuronale din creier pentru mai rău, dacă alegem obiceiuri și comportamente care sunt în detrimentul stării noastre de bine – așa cum este obiceiul de a te plânge.

Așa cum spune* Prof. Dr. Alex Korb, autorul cărții ”Spirala ascendentă: Utilizând neuro-știința pentru a inversa cursul depresiei, câte o mică schimbare, pe rând” (The Upward Spiral: Using Neuroscience to Reverse the Course of Depression, One Small Change At A Time):

“În depresie nu există nimic fundamental greșit în legătură cu creierul. Este pur și simplu vorba că o anumită setare a circuitelor neuronale creează o tendință către un model al depresiei. Trebuie să fie în legătură cu modul în care creierul face față stresului, și lucrurilor ca planificarea, obiceiurile, luarea de decizii și o duzină de alte lucruri – cu interacțiunea dinamică a tuturor acestor circuite. Și odată ce un model începe să se formeze, el cauzează zeci de modificări minuscule prin întregul creier, modificări care creează o spirală descendentă.”

* https://books.google.ca/books?id=K8qnBgAAQBAJ&pg=PT17&lpg=PT17&dq

Cum afectează plângerile creierul?

Atunci când suntem prinși în capcana obiceiului de a ne plânge, în forma gândurilor din mintea noastră sau cu voce tare către oricine și toată lumea cu care intrăm în contact, asta ne va altera direct procesul gândirii. Gândurile alterate conduc către credințe/ convingeri alterate, care conduc inevitabil la o schimbare în comportament.

De fapt, creierul nostru posedă ceva denumit părtinire negativă, însemnând că el are tendința de a se concentra mai mult, via percepție, pe ceea ce e greșit și nu pe evenimentele bune, pozitive din viața noastră. Aceste gânduri negative pot îneca de fapt experiențele mai luminoase, de-a lungul timpului, astfel că nu mai ești capabil nici să vezi evenimentele bune care se întâmplă în viața ta.

Dr. Rick Hanson, cercetător în neuro-științe rezumă destul de bine această părtinire negativă,

“Stimulii negativi produc o activitatea neuronală mai mare decât stimulii pozitivi de intensitate similară. Ei sunt de asemenea percepuți mai ușor și mai repede.”

Deci, permițându-ne în continuare să ne plângem, întărim acest comportament, așa cum am menționat mai sus, iar primul pas către schimbarea acestui obicei este să devenim conștienți de problemă. Fie și numai acest pas ne va face să vedem problema și să ne cântărim gândurile negative.

Cum ne putem schimba creierul?

Asta nu înseamnă să spui că noi trebuie să ”gândim pozitiv” întotdeauna – o prejudecată comună a curentului new-age, dar trebuie să facem pașii de acțiune necesari pentru a scăpa de efectele produse de tendința a gândi tot timpul negativ.

O tehnică simplă și eficientă este să porți o ”brățară a plângerii”, este o tactică pe care am învățat-o acum câțiva ani, văzând un episod al emisiunii lui Oprah. Pur și simplu porți o brățară. de orice fel și care se poate scoate ușor și, ori de câte ori te surprinzi că te plângi de ceva, în capul tău sau cu voce tare, schimbi încheietura la care porți brățara, astfel încât să-ți dai seama de ce se întâmplă. Ca să rămâi responsabil, lasă oamenii din jurul tău – familie, prieteni, colegi – să știe despre provocarea ta astfel că, dacă tu nu realizezi că te plângi, ei să-ți atragă atenția. Scopul este ca tu să vezi cât timp poți petrece fără să-ți schimbi brățara, dar această tehnică are de asemenea puterea să-ți arate în primul rând cât de mult de plângi, de fapt.

Practici de meditație & mindfulness

Barbara Fredrickson, cercetător în domeniul psihologiei pozitive, împreună cu colegii ei de la Universitatea North Carolina au arătat cum oamenii care meditează zilnic au mai multe emoții pozitive sau înălțătoare decât cei care nu o fac.

După un experiment de trei luni**, echipa lui Fredrickson a descoperit că ”oamenii care meditează continuă să manifeste plinătatea minții, scop în viață, suport social și semne de boală scăzute.”

** https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3156028/

Dacă nu ai făcut niciodată exerciții de meditație, există o mulțime de resurse valabile care să te ajute să începi. Doar 15-20 de minute pe zi de meditație pot fi suficiente pentru a-ți schimba creierul și întreaga viață, pentru totdeauna!

Cu multă dragoste, CE

Sursa articolului: https://www.collective-evolution.com/2020/01/19/what-happens-to-someones-brian-when-they-complain-too-much/

Resurse pentru meditație

• 5 Meditation Apps That Are Available Right Now For Download – https://www.collective-evolution.com/2017/04/04/5-meditation-apps-that-are-available-right-now-for-download/

• An Introduction To Mindfulness Meditation – https://www.collective-evolution.com/2016/10/19/an-introduction-to-mindfulness-meditation/

• Meditation For Beginners: 20 Tips To Help Quiet The Mind – https://www.collective-evolution.com/2014/10/16/meditation-for-beginners-20-tips-to-help-quiet-the-mind/

• Meditation For People Who Don’t Meditate: A Simple Guide – https://www.collective-evolution.com/2014/09/20/meditation-for-people-who-dont-meditate-a-simple-guide/