SEL = socio-emoțional learning – învățare socio-emoțională

Pentru astăzi vă propunem povestea unei școli care a înțeles importanța includerii abilităților socio-emoționale în miezul activităților de învățare, precum și rezultatele unui sondaj în rândul elevilor de liceu în ce privește aceste abilități (oare când se vor realiza și la noi studii serioase bazate pe opiniile ”clienților” sistemului de educație – și de care să se țină cont în deciziile la nivelul sistemului și al școlilor???)

Autoarea articolului de mai jos este Monique Robinson, decan al elevilor din școlile publice din Districtul Columbia, SUA (în care se găsesc Washington DC și Georgetown).

În calitate de decan al elevilor din școlile publice din DC, consider că sarcina mea primară este să mă asigur că elevii și personalul de simt conectați și angajați la școală. Una din școlile din districtul nostru, Langley Elementary, se chinuia de mult timp cu problemele de comportament, rate mari de suspendare de la ore și o rată scăzută a satisfacției elevilor. Peste toate acestea, o creștere a numărului de școli private din zonă a avut ca rezultat o competiție între școlile de educație publică și cele private, iar cartierele din zonă au fost modernizate/ renovate.

În loc să lase lucrurile așa cum erau și să sper că va merge în continuare, am decis că este timpul să integrăm programul de învățare socio-emoțională în curriculum și să reconstruim cultura școlii de la zero – o cultură care se concentrează pe succesul și fericirea elevului, ca și pe considerarea nevoilor emoționale ale fiecărui individ. Se întâmplă mult prea des să cădem victimele unor instrumente punctuale, așa că am vrut să găsesc ceva care să evoce o schimbare pe termen lung pentru districtul nostru și, cu toate acestea, să fie destul de practică pentru a putea fi implementată cu ușurință în curriculum-ul existent.

Găsirea unui răspuns

În Washington, D.C., creșterea școlilor private a avut ca rezultat o scădere fără precedent a ratelor de înscriere la unele din școlile publice tradiționale. Diversitatea acestei arii s-a schimbat, cu un procent de 50% de familii nou venite, un alt 50% fiind familii din clasa de venituri medii și mici.

Asta a dat semnalul nevoii de schimbare și a cerut o soluție care să se poată adapta situației și nevoilor unice ale fiecărei persoane. Pentru mine, asta a dat semnalul cererii pentru ceva care nu numai că i-ar fi atras pe elevi ci i-ar fi și reținut. Iar răspunsul a fost SEL (învățarea socio-emoțională).

Satisfacția medie a elevilor din Washington, D.C. este de 90%. Înainte de implementarea unui program SEL, rata de satisfacție a elevilor de la Langley Elementary’ scăzuse la 70%. Între scăderea numărului de elevi înscriși și lipsa satisfacției/ fericirii elevilor, era timpul să implementăm un sistem și o soluție pe termen lung.

Implementarea unui sistem

Primul pas către schimbare a fost să investim în profesorii noștri. Liderii districtului și profesorii au colaborat, alegând Disciplina Conștientă din cauza abordării ei cuprinzătoare care integrează învățarea socială și emoțională, disciplina și climatul școlii, trei elemente abordate deseori separat. Fundația unică a programului, ”întâi adultul, copilul al doilea” s-a distins imediat de alte oferte SEL. Cu obiectivul unei implementări holistice în minte, am știut că participarea și suportul erau esențiale la toate nivelurile – de la director în jos către întreaga școală. Universitatea noastră (parteneră a școlii) a recunoscut că elevii se luptau cu controlul emoțional și au știut că se cerea un program bine gândit, eficient și că acele resurse de dezvoltare profesională ar fi fost benefice. A fost adus un formator (trainer) iar echipa de SEL a fost instruită, dându-le profesorilor suportul de care aveau nevoie pentru a face să se petreacă schimbarea.

Unul dintre lucrurile cu care Langley s-a zbătut în trecut este construirea relației dintre elevi și personal și dintre personal și părinți. Prin intermediul programului SEL, am identificat o nouă rutină de dimineață care țintea această nevoie, unde școala găzduia un ritual în care fiecare elev alegea cum îi place să fie salutat înainte de a intra pe porțile școlii. I-m încurajat pe elevii noștri să vorbească unii cu alții la cantină, un contrast puternic cu perioada în care această tendință ar fi fost reprimată în trecut, din cauză că făceau gălăgie. Am creat de asemenea și o echipă de angajare a familiilor, formată din lideri ai profesorilor care planificau seri ale familiilor amuzante, un grătar pentru re-începerea școlii și largi parteneriate de învățare unde familiile se întâlneau pentru a afla despre curriculum, date despre copilul lor, învățau cum să-și ajute copilul acasă și au ajuns să pună în practică aceste activități acasă.

Când fiecare elev ajunge la școală dimineața, el este salutat de către director, care inițiază o conexiune prin ritualul de salut. Cu asta, noi evaluăm cum se simt elevii la începutul zilei și intervenim dacă este necesar. O altă schimbare pe care a adus-o sistemul este incorporarea în fiecare dimineață a unui Brain Smart Start (început isteț pentru creier), unde elevii se pot conecta și pot scăpa de orice stres cu care au început acea zi. Sunt patru componente principale care formează aceste sesiuni: o activitatea care unește, o activitate care îi dezangajează, o activitate de conectare și o activitate de implicare. În completarea acestei strategii, profesorii acordă pauze pentru creier pe parcursul zilei, în care elevii iau parte la activități semnificative, pentru a se elibera de tensiune și anxietate.

Organizăm de asemenea adunări generale lunare, unde întreaga familie a școlii participă într-o activitate tip Brain Start Smart, care include cele patru componente. Ca un exemplu, recent ne-am unit și am participat la un cântec al familiei școlii noastre, adică am luat clasicul “We are Family” și am practicat o strategie de respirație pentru componenta de dezangajare.  

Când apare un conflict între elevi, noi utilizăm o strategie poreclită ”the Conflict Resolution Time Machine” (mașina timpului pentru rezolvarea conflictelor). Acesta este un proces pas-cu-pas al modului în care se rezolvă conflictele într-un mod sănătos și util, concentrându-ne pe familia școlii noastre și o funcționare bazată pe comportamente de ajutor, în locul celor care rănesc.

Pauzele au suferit de asemenea o mare schimbare. Am încheiat un parteneriat cu Playworks*, o organizație care asigură că activitățile din pauze sunt pozitive, sigure și semnificative. Înaintea implementării acestor idei, noi am realizat că pauzele nu sunt pe atât de sigure pe cât ar putea fi și deseori promovează disensiuni între elevi. Acum, elevii sunt conduși prin activități diferite care promovează un stil de viață activ și construiesc abilități de viață valoroase prin intermediul jocului. Playworks a furnizat elevilor din clasele mai mari oportunitatea de a deveni antrenori ai celor mici, iar ei se întâlnesc regulat cu antrenorii de la Playworks pentru a învăța jocuri pe care să le predea elevilor mai mici. De când implementăm acest program, am observat o semnificativă descreștere în cantitatea și frecvența interacțiunilor negative între colegi în pauze și, în schimb, programul a creat elevilor un mediu care dezvoltă conexiuni și relații semnificative. Similar cu Disciplina Conștientă, acest program a întărit dorința noastră pentru o diferență practică, pe termen lung.

* https://www.playworks.org/

Schimbarea nu s-a petrecut doar cu elevii noștri, a avut de asemenea un impact asupra întregului personal. Profesorii au comentat că le-au plăcut atât de mult practicile SEL, încât au dus strategiile acasă și le-au utilizat cu copiii lor. Profesorii noștri se bucură de noua cultură grijulie de la Langley, unde toată lumea se poate simți conectat cu ceilalți.

Rezultate incredibile

Astăzi, una din prioritățile strategice subliniate în planul strategic pe cinci ani al școlilor publice din DC – A Capital Commitment**, este educare copilului întreg. Asta include furnizarea de învățare socio-emoțională (SEL) pentru a ne asigura că toți elevii sunt pregătiți de facultate și/sau de carieră. Noi știm că un focus al întregului sistem pe incorporarea SEL în cultura școlilor și claselor din întregul district va avea rezultate bune, deoarece toate aceste mici schimbări făcute la Langley au dus la o modificare la nivelul întregii școli. După implementarea programului SEL, am experimentat o schimbare imediată. Satisfacția elevilor a crescut la 86% pe parcursul unui singur an, iar ratele de suspendare de la ore au scăzut de la 65% la 23%. În plus, elevii noștri sunt mai fericiți. Ei învață să-și gestioneze emoțiile într-o manieră sănătoasă, în timp ce își dezvoltă abilitățile sociale

** https://dcps.dc.gov/capitalcommitment

Sfatul meu pentru alte districte care sunt interesate de beneficiile SEL e simplu: faceți asta. Invitați profesorii, părinții și elevii să colaboreze pentru a identifica nevoile și găsiți sursa practicilor SEL care se potrivesc cu aceste nevoi. Printr-o implementare intențională a SEL vor rezulta schimbări mari. Să ai o facultate ca partener este decisiv pentru succesul oricărui program, iar SEL nu face excepție. Noi am creat o echipă însărcinată special să ajute la implementarea programului și, după ce am văzut efectul pozitiv în cascadă pe care l-a avut acel SEL, avem acum întregul suport al universității. Programul SEL a ajutat școala noastră să promoveze un mediu al familiei școlii mai sigur, mai iubitor și voios și a transformat cu adevărat școala noastră.

Acolo unde noi încercam să convingem elevii să vină la școala noastră, avem acum o supra-înscriere de 110%, ceea ce este unic în districtul nostru. Școala noastră a devenit o familie și suntem convinși că acest succes nu ar fi fost posibil fără o implementare bine gândită a programului SEL.

Sursa: https://www.smartbrief.com/original/2019/07/how-sel-transformed-our-school?

Sondaj: Elevii spun că școlile nu le formează abilitățile de care au nevoie pentru a reuși după absolvire

Articol publicat de Evie Blad în revista Education Week (SUA), în care veți regăsi conceptele cheie pe care să le examinați în alegerea unui program SEL.

Mulți elevi de liceu cred că școlile nu-i pregătesc corespunzător pentru provocările cu care se vor confrunta în facultate, în carieră și în viață, a descoperit un sondaj recent în rândul absolvenților din acest an și din anii anteriori.

Printre respondenții la sondajul reprezentativ la nivel național, 48% au spus că școala lor ”este destul de bună așa cum este”, 43% au spus că școala lor ”trebuie să facă unele schimbări”, în timp ce 9% au spus că școala lor ”trebuie să facă multe schimbări”. Sondajul, administrat de compania Hart Research and Civic în numele organizației CASEL –  Collaborative for Academic, Social, and Emotional Learning, a pus elevilor întrebări despre o varietate de factori ai școlii legați de siguranță, relații și angajament.

“Ceea ce ei citează ca problemă este lipsa dezvoltării abilităților sociale și emoționale cu tot ce înseamnă asta, de la încredere la lucrul împreună cu alții care sunt diferiți de ei, rezolvarea de probleme, lucrul când ești confruntat cu emoții dificile, în stres…”, a spus John Bridgeland, directorul de la Civic. “Majoritatea elevilor ne-au spus că școala lor nu le-a cultivat aceste abilități socio-emoționale nici măcar la nivelul la care sunt decât prin participarea la sporturi organizate sau activități extra-curriculare. Majoritatea nu au văzut preocuparea pentru dezvoltarea acestor abilități nici în instruirea din clasă nici în cultura mai largă a școlii.”

Descoperirile vin în momentul în care grupuri naționale, filantropi și făuritori de politici publice încearcă să sublinieze importanța învățării socio-emoționale, un termen larg pentru strategii care încearcă să facă educația mai sensibilă față de dezvoltarea personală și relațională a elevilor și să le întărească abilitățile în arii cum sunt rezolvarea de probleme, perseverența și abilitățile de relaționare.

Doar 36% dintre elevii curenți și 23% din cei care au absolvit recent liceul au spus că școala lor a făcut o treabă grozavă sau destul de bună în adresarea celor șase din cele 7 arii, pe care sondajul le-a identificat ca fiind concepte social-emoționale cheie:

• Să știi cum să te înțelegi/ să lucrezi cu oameni care sunt diferiți față de tine;

• Să te simți încrezător în tine;

• Să înțelegi sentimentele/ vederile altor oameni;

• Să știi să rezolvi neînțelegerile într-un mod pozitiv;

• Să-ți înțelegi propriile emoții și de ce resimți diferite emoții;

• Să te descurci în situații dificile din viața ta; și

• Să știi cum să te descurci cu stresul.

Școlile pe care elevii le-au clasificat cu scoruri mari la pregătirea abilităților social-emoționale au fost cele cu populație predominant albă și situate mai mult în zonele urbane (nu rurale) față de celelalte școli reprezentate în sondaj.

Sondajul s-a desfășurat online, între 23 Mai și 1 Iunie. Respondenții au inclus elevi din 800 de licee, cu vârste cuprinse între 14 și 19 ani și 500 de adulți tineri care au ieșit din licee, cu vârste între 16 și 22 de ani. Categoria foști elevi a cuprins atât absolvenți cât și pe cei care nu au reușit să-și termine liceul.

Sondajul a descoperit că, notele mari ale respondenților pentru învățarea social-emoțională din școlile lor s-au corelat cu evaluările mai ridicate din alte arii, cum ar fi sentimentele lor față de predarea cunoștințelor, relația cu adulții și sentimentul lor că școala lor a fost ”un loc pentru elevi ca să învețe și să facă ce pot mai bine”. Iar elevii care au dat note mari școlii lor în cel puțin șase din cele șapte arii au fost și cei mai mulți care au spus că se simt în siguranță la școală, în comparație cu respondenții care au dat evaluări mai scăzute pentru școala lor la învățarea socio-emoțională.

Când au fost întrebați ce condiții fac învățarea mai dificilă pentru elevi, respondenții au identificat mulți factori care nu sunt direct legați de partea academică, incluzând stresul și plictiseala (stresul – 61%, elevi gălăgioși/ neastâmpărați în clasă – 54%, lucruri care le afectează viața din afara școlii – 52%, lipsa încrederii în sine – 48%, hărțuirea elevilor – 41%, sentimentul de singurătate – 35% etc.)

Autorii raportului de sondaj au tras concluzia că mediile mai bune ale școlilor și o mai bună integrare a dezvoltării abilităților socio-emoționale în munca centrală a școlii ar putea ajuta la rezolvarea unora dintre acești factori.

“Să-ți aduci capul și inima la școală poate însemna acea diferență”, a spus Tim Shriver, Președintele consiliului organizației CASEL – the Collaborative for Academic, Social, and Emotional Learning.

Puteți citi Raportul integral aici

– https://casel.org/wp-content/uploads/2018/11/Respected.pdf – Perspective ale tinerilor despre liceu și învățarea socio-emoțională – Un Raport al CASEL

Sursa: http://blogs.edweek.org/edweek/rulesforengagement/2018/11/students_say_schools_arent_giving_them_the_skills_they_need_to_succeed_after_graduation_survey_finds.html?