Continuând argumentele din articolele trecute în ce privește importanța jocului liber la copii, vă propunem pentru astăzi un articol scris de Trine Jensen-Burke în revista Familia ei (Her Family, Parenthood).

Când am fost copil, în zilele noastre (în Norvegia, în mijlocul anilor „80) jocul nu era ceva care trebuia programat.

Era liber și neplanificat și spontan și, cel mai adesea, ceva care avea loc afară. Sora mea mai mică de 18 luni și eu – împreună cu alți copii de pe stradă – ne urcam în copaci și mergeam cu bicicleta și ne băteam cu zăpadă. Puneam corturi în grădină, organizam picnic-uri în spatele hambarului bunicilor, ne luptam, ne împăcam, inventam jocuri noi și, cu adevărat, doar ne jucam ca și copiii, așa cum o făceau odată cu toții, într-o lume care nu era obsedată de tehnologie.

În aceste zile, jocul a devenit mult mai structurat. Ca părinți, organizăm întâlniri de joacă, umplem orare cu activități și cursuri și chiar, în spiritul părinților elicopter, tindem să intervenim atunci când se joacă copiii, întrerupând certurile, implicându-ne – nelăsându-i să-și dea seama singuri cum să rezolve problemele și să treacă mai departe.

Cu toate acestea, din ce în ce mai mulți experți subliniază că jocul liber, nestructurat este extrem de important pentru copil. Și la asta, ca părinți, avem nevoie să devenim mai buni în facilitarea lui.

De fapt, jocul liber lipsit de întreruperile părinților și de reguli, are o importanță decisivă pentru dezvoltarea corpului și creierului copiilor în atât de multe feluri:

1. Schimbă structura creierului

Prof. Dr. Sergio Pellis (Canadian Centre for Behavioural Neuroscience Arts & Science University of Lethbridgepellis – contribuție Dl.Vasile Rășcanu! – #10), un expert în neuro-știința jocului a scris recent că ”jocul schimbă de fapt structura creierului în dezvoltare”*, întărind conexiunile neuronilor (celulele nervoase) din cortexul pre-frontal, arie a creierului considerată a fi centrul executiv de control pentru rezolvarea problemelor, conceperea de planuri și controlul emoțiilor.

* https://www.npr.org/sections/ed/2014/08/06/336361277/scientists-say-childs-play-helps-build-a-better-brain – Oamenii de știință spun că jocul copiilor îi ajută să construiască un creier mai bun

#10 https://www.youtube.com/watch?v=-qlTNo6tWog&  – A Journey Through the Fields of Play

Deoarece jocul nestructurat implică încercarea unor strategii diferite fără obiective anume sau consecințe serioase, copiii ajung să practice diferite activități în timpul jocului și să vadă ce se întâmplă.

2. Activează întregul neocortex

Prof. Dr. Jaak Panksepp, profesor la Universitatea din Washington a descoperit că, chiar și doar jumătate de oră de joc a afectat activitatea multor arii ale creierului** și, într-un studiu făcut pe șoareci, a activat partea exterioară a creierului, cunoscută ca neocortex și de asemenea cunoscută ca fiind aria utilizată de funcțiile superioare cum sunt gândirea, limbajul și gândirea spațială.

** https://www.npr.org/sections/ed/2014/08/06/336361277/scientists-say-childs-play-helps-build-a-better-brain – Oamenii de știință spun că jocul copiilor îi ajută să construiască un creier mai bun

3. ÎI învață pe copii să aibă interacțiuni pozitive cu alții

Înainte, experții considerau că jocul, la animale, era doar o simplă practică pentru a putea deveni vânători mai buni. Cu toate acestea, studiul Dr. Panksepp privind jocul la șoareci l-a condus la concluzia că jocul servea unei cu totul alte funcții: învăța tinerele animale cum să interacționeze cu altele în mod pozitiv. De fapt, el consideră că jocul ajută la construirea creierelor pro-sociale.

4. Copiii care se joacă des se descurcă mai bine la școală

Studiile au descoperit că abilitățile sociale dobândite prin joc ajută copiii să devină elevi mai buni. De fapt, cercetarea a descoperit că cel mai bun predictor pentru performanțele academice*** (școlare) în clasa a opta au fost abilitățile sociale ale copilului din clasa a treia. Interesant, Dr. Pellis a notat că, “Țările care au intervale de pauză mai mari tind să aibă performanțe academice (școlare) mai bune decât cele în care pauzele sunt mai puține.”

*** https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/11273389 – Fundamentele pro-sociale al achizițiilor școlare ale copiilor (Prosocial foundations of children’s academic achievement.)

5. Îi pune în mișcare pe copii

Într-o lume în care noi toți avem din ce în ce mai puțină activitate fizică, jocul nestructurat implică adesea mișcarea întregului corp.

Activitatea fizică ajută copilul să-și mențină o greutate sănătoasă și combate dezvoltarea diabetului de Tip 2, crescând sensibilitatea corpului la hormonul insulinei.

Cât de mult se joacă liber copiii tăi, mamă? E greu să-i scoți afară și să-i îndepărtezi de iPad? Nu renunța la ideea de a-i vedea în această vacanță antrenați la joacă adevărată, alături de alți copii și, cât mai mult în aer liber.

Sursa: https://www.herfamily.ie/parenthood/unstructured-play-vital-kids-stop-entertaining-273711?