”Mai avem doar 18 ani…”

Știm că în această perioadă se discută mult și cu amar despre proaspătul document emis de minister dar, în timp ce onor politicienii noștri lansează ”bombe” insuficient gândite, lumea reală, cea care se desfășoară dincolo de pereții școlilor, se preocupă de alte probleme grave, care au nevoie urgentă de rezolvare – cum ar fi cea a schimbărilor climatice sau schimbărilor din industrie și economie, despre cum vor arăta locurile de muncă alături de roboți și IA (inteligența artificială) și cum ar trebui școlile să-i pregătească pe elevi – resursa umană pentru economia viitorului, despre cum vor colabora oamenii, companiile, universitățile, cercetătorii, comunitățile pentru a rezolva probleme și a crea o lume mai bună.

Nu am mai scris în aceste zile pentru că am fost la o conferință la care am avut ocazia să ne conectăm cu preocupările lumii reale și să ducem mesajul că, în această discuție și în viziunea privind susținerea financiară pentru următoarea perioadă, trebuie inclus și învățământul pre-universitar, nu numai cel vocațional sau universitar.

EDD-2

Am participat la European Cluster Conference 2019* – Bridge, Inspire, Change, unde managerii clusterelor inovative** din Europa și reprezentanții diferitelor departamente și observatoare ale Comisiei Europene au discutat despre modul în care ar trebui și va fi susținută colaborarea diferiților actori economici și sociali pentru dezvoltarea economică și socială a tuturor țărilor Europei și unde vor fi orientate finanțările în perioada 2020-2030.

* https://www.eucluster2019.eu/en

https://www.youtube.com/watch?time_continue=9&v=2q1E_HnQgJ8 – ECC video

** Clustere inovative/ de inovare un grup de companii (în special IMM-uri) dintr-o arie geografică sau domeniu de activitate, care colaborează împreună cu alți actori – universități, administrație publică, institute de cercetare, ONG-uri etc. pentru a crea produse și servicii inovative și a ajuta la dezvoltarea companiilor, la rezolvarea unor probleme comune ale unei ramuri economice sau arii geografice, europene sau globale. Definite în această conferință ca ecosisteme care creează poduri (bridges) – la nivel local, regional, european, internațional și care promovează, susțin schimbarea.

În luările de cuvânt ale delegaților din întreaga UE a apărut frecvent tema schimbărilor climatice și necesitatea ca și aceste clustere (rețele) – considerate un vârf de lance al economiei în toate țările – să contribuie la dezvoltarea economiei circulare și la îndeplinirea SDG – a celor 17 obiective ale dezvoltării durabile propuse de UNESCO.

EDD-4

Bianca Dragomir, aleasă managerul anului 2018 și ambasadorul la nivel european al acestor clustere a subliniat faptul că omenirea mai are doar 18 ani (conform estimărilor experților) în care mai poate face ceva ca să stopeze poluarea și înainte ca schimbarea climei să aibă efecte ireversibile asupra ecosistemelor, oamenilor, economiei. Și, până atunci, oricum vom avea de suferit urmări dramatice, care deja au afectat țări, orașe, popoare, specii sălbatice și pe noi toți, modificând încet chiar geografia și economia lumii.

PS – anul acesta a fost aleasă managerul și ambasadorul clusterelor europene pentru anul 2019 tot o româncă, Bianca Muntean, managerul unui cluster din domeniul IT din Transilvania (Cluj).

În acest context, credem că este firesc să ne gândim și la rolul școlilor în educarea tinerei generații – pentru că, așa cum au subliniat vorbitorii, schimbarea atitudinilor și comportamentelor trebuie făcută la nivelul întregii populații și conștientizarea, cunoașterea, schimbarea atitudinii și obiceiurilor trebuie să înceapă de pe băncile școlilor.

Și la acest capitol Europa are două viteze – așa cum am discutat cu reprezentanți din Suedia, Germania, Franța, Anglia, Spania – la ei programele de educație din școli cu tema dezvoltării durabile (EDD), începute încă de acum 10-15 ani și cele de conștientizare a populației și-au făcut simțite efectele la nivelul comportamentelor, măsurilor, politicilor, pe când în țările din est, ca Cehia, Bulgaria, România etc. încă nu există o preocupare serioasă pentru aceste teme stringente, iar programele politice, programele de investiții sau atitudinile și comportamentele populației reflectă această lipsă de preocupare, conștientizare, cunoaștere. Și efectele le vedem, resimțim cu toții, din păcate.

sdgs-graphics

Aceste preocupări privind educația copiilor în școli pe teme legate de SDG (Sustainability Development Goals) se pot constata și în alte părți ale lumii, cum ar fi de exemplu continentul Nord-American (așa cum ați văzut exemplele de programe inițiate de organizații non-guvernamentale, din articolul publicat în aprilie despre Ziua Pământului), în Australia, Japonia sau, mai nou China, care recuperează cu pași rapizi decalajul lipsei de preocupare pentru protejarea mediului.

De exemplu, în SUA, universitățile au realizat o serie de studii, pentru a vedea dacă profesorii predau în școli noțiuni despre schimbările climatice sau alte teme legate de dezvoltarea durabilă (care sunt incluse la ei în standardele naționale obligatorii) și, dacă nu, de ce?, dacă părinții sunt de acord / susțin prezența unor astfel de cursuri sau teme în școli sau nu, dacă profesorii au nevoie de un anumit suport sau de pregătire pentru a putea susține aceste cursuri sau pentru a introduce cunoștințele necesare în materiile pe care le predau în mod obișnuit…

EDD-5

Într-un articol intitulat ”Majoritatea profesorilor nu predau Schimbările Climatice; 4 din 5 părinți ar dori ca ei să o facă”*** Anya Kamenetz de la KQED – Mind Shift a prezentat concluziile unui astfel de studiu. În timp ce milioane de elevi din SUA, Canada și alte țări ale lumii participă activ la evenimentele organizate cu ocazia Zilei pământului, Zilei Apei și altor zile dedicate mediului, prezervării speciilor etc., deși standardele prevăd introducerea de cunoștințe și dezvoltarea de abilități legate de temele dezvoltării durabile iar profesorii susțin teoretic (86%) ideea că ar trebui să se predea aceste cunoștințe și elevii să dezvolte abilitățile cerute, în realitate mult prea puțini profesori o și fac. De fapt, nici nu prea vorbesc despre aceste subiecte. Mulți dintre ei dau vina pe părinți, care sunt văzuți ca un obstacol. Dar studiile au relevat că 4 din 5 părinți (80%) sunt de părere că aceste cunoștințe ar trebui să fie predate în școală. Ei sunt de acord cu părerile specialiștilor că fenomenul schimbărilor climatice este real și că este nevoie să se înceapă predarea acestor lecții. Există și profesori care predau aceste cunoștințe și chiar o fac în mod creativ (unii chiar și la nivel de grădiniță), deoarece ei consideră că elevii cunosc măcar o parte din aceste probleme și unii chiar le-au resimți pe pielea lor în timpul uraganelor sau altor fenomene climatice care au afectat porțiuni întinse, atât în SUA cât și în Canada.

Din datele culese de acest studiu realizat în SUA, a reieșit că profesorii care nu predau aceste subiecte susțin că întâmpină obstacole cum ar fi:

  • nu au materialele necesare (17%)

  • nu cunosc suficient aceste subiecte pentru a le preda (17%)

  • școlile nu le permit să predea aceste subiecte (4%)

*** https://www.kqed.org/mindshift/53488/most-teachers-dont-teach-climate-change-4-in-5-parents-wish-they-did?

EDD-3

Așa cum probabil v-am spus în alte articole, noi suntem implicați în acest moment în două proiecte legate de educația pentru dezvoltare durabilă (EDD) și sustenabilitate.

Primul proiect, ONG21 (#1), inițiat de FDSC și Asociația Reper21 (pe care probabil mulți o cunoașteți datorită proiectelor Prof21 și Competențe Climatice, în care a fost creat și un modul legat de schimbările climatice), are ca obiectiv să elaboreze o propunere de Strategie Națională de EDD, pe care să o propună MEN.

#1 – https://reper21.ro/project/ong21-participarea-ong-urilor-la-politica-de-educatie-pentru-dezvoltarea-durabila/ // https://competencesclimatiques.eu/

Așa cum v-am spus mai sus, România nici nu are o astfel de strategie în acest moment, deși UNESCO a lansat campania pentru introducerea acestor teme în școli încă din anul 2002 și a lansat un site cu materiale dedicate profesorilor la scurt timp – materialele au fost între timp traduse și în limba română (#2), dar sistemul nostru de educație nu a dat deocamdată vreun semn că ar fi interesat de temă, deși România este semnatară a tratatelor internaționale în care s-a angajat să introducă EDD în școli până în 2020.

#2 Educație pentru Obiectivele Dezvoltării Durabile – manualul UNESCO

http://dezvoltaredurabila.gov.ro/web/wp-content/uploads/2017/12/manual-UNESCO.pdf

Cel de al doilea proiect – TeachSuS – Teaching Sustainability (#3), inițiat de Universitatea de Vest, Denkstatt România și Universitatea Politehnică din Timișoara (+ parteneri din Slovenia, Portugalia și Ungaria) și-a propus să facă un pas mai departe și să formeze formatori și tutori la nivelul universităților și ONG-urilor și să creeze materiale care să poată fi folosite de profesori, formatori sau tutori (de practică, cercetare-aplicată).

#3 https://www.teachsus.eu/

Primul nostru pas în acest proiect este să aflăm care sunt nevoile de suport ale managerilor de școli și instituții care vor trebui să elaboreze strategii de management sustenabil și ale profesorilor care vor dori (sau vor trebui – în cazul în care strategia de EDD propusă este adoptată) să introducă noțiunile despre sustenabilitate/ dezvoltare durabilă în materiile pe care le predau și să dezvolte abilitățile de bază cerute de aplicarea în practică a acestor cunoștințe.

De aceea, vă invit și vă rugăm să intrați pe pagina proiectului (#4) și să răspundeți întrebărilor din chestionar. Din cauză că este un proiect realizat cu parteneri din mai multe țări europene, chestionarul este în limba engleză, dar noi vă oferim traducerea mai jos. Voi puteți răspunde în limba română la întrebările deschise. Ajutați-ne să vă ajutăm!

#4 https://www.teachsus.eu/results/io1-research

Mulțumim tuturor celor care participă la această cercetare!

A consemnat, Rodica Bărbuță

EDD-1
CHESTIONAR TEACHSUS

Vă rugăm să ne ajutați să identificăm nevoile de cunoaștere, precum și cele privind noi metode de formare / antrenament necesare pentru a implementa temele de sustenabilitate și management al sustenabilității la diferite niveluri de educație și în instituții.

Obiectivul cercetării este să identifice modalitățile de suport pentru profesori și formatori pentru a preda elevilor/ studenților temele sustenabilității în organizațiile lor, nevoile managerilor de resurse umane care vor dezvolta programe de formare pentru angajați pentru ca toți să atingă un nivel de cunoaștere mai respoonsabil.

Grupul țintă al acestei cercetări sunt profesorii, studenții – viitori profesori, angajații care sunt formatori în organizațiile lor, managerii de resurse umane, managerii de școli.

Suntem interesați să aflăm dacă astăzi, în România și alte țări europene, teme cum sunt Schimbările climatice, Eficiența energetică, Separarea deșeurilor, Protecția apei și altor resurse, Hrană sănătoasă, Stil de viață sustenabil, Urbanizare sustenabilă, Gender, Protecție socială etc. sunt bine incluse în formarea zilnică a profesorilor din școli sau, dacă nu, ce fel de măsuri ar trebui luate pentru creșterea cunoștințelor.

Te rugăm, implică-te în această cercetare!. Asigurăm confidențialitatea răspunsurilor date. Te rugăm să bifezi pe formular, acolo unde este necesar, răspunsul care se potrivește cel mai bine cu opinia ta, în concordanță cu munca ta sau cu dorința de a îmbunătăți cunoștințele din școli pentru un viitor mai bun.

Pentru fiecare prioritate, selectează (utilizând semnul ”x”, una din cele cinci opinii din scala de mai jos:

Scala: 1 = nu este nevoie; 2 = slabă nevoie; 3 = nevoie medie; 4 = nevoie puternică; 5 = nevoie foarte mare / puternică.

I. Informații despre nevoia de a crește cunoașterea despre sustenabilitate. În opinia ta…

1. Cât de important este pentru școli și centre de formare să acopere temele sustenabilității?

2. Crezi că profesorii din școli și formatorii au nevoie de cunoștințele potrivite pentru a înțelege provocările din ziua de astăzi?

3. Crezi că acea schimbare de atitudine și dezvoltarea de noi abilități care să modeleze caracterul tinerilor ar putea conduce la un viitor mai bun?

4. Te rugăm, specifică ce fel de transfer de cunoștințe lipsește, unde putem noi ajuta?

5. Crezi că profesorii au nevoie să-și adapteze predarea / formarea într-un mod inovativ, pentru a asigura o mai bună înțelegere și acceptare a noilor informații?

6. Ai aprecia crearea unui centru de educație non-formală pentru sustenabilitate?

7. Crezi că un transfer de cunoștințe la nivel internațional cu alte organizații cu experiență este benefic pentru a crește consistența formării privind temele sustenabilității?

8. Crezi că acele teme ale sustenabilității trebuie să fie abordate în cursuri în strânsă corelație cu interesele economice și impactul asupra mediului și cel social?

9. Crezi că sectorul economic se va îmbunătăți dacă ne adresăm temelor sustenabilității în primele clase de școală?

II. Informații despre metodele de formare

1. Care ar fi metoda de formare, orientarea sau instrumentele cele mai de dorit, care se potrivesc cel mai bine nevoilor tale (un singur răspuns, vă rugăm)?

– (1) Prezentarea teoretică a cunoștințelor

– (2) Prezentarea teoretică a cunoștințelor + exemple de bună practică

– (3) Prezentarea teoretică a cunoștințelor + exemple de bună practică + multimedia / gamificare (jocuri)

– (4) Prezentarea teoretică a cunoștințelor + exemple de bună practică + multimedia / gamificare (jocuri) + antrenament/ tutorat.

III. Vă rugăm să furnizați informații despre Dvs.

1. Vârsta

2. Gender (sexul)

3. Poziția

4. Vă rugăm să ne furnizați o adresă de mail pentru a vă trimite un sumar al rezultatelor cercetării (opțional)

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.