Am vorbit destul de mult în articolele noastre de uneltele digitale care, astăzi au devenit absolut necesare. Dar nu vrem să fim greșit înțeleși – cărțile și manualele tipărite rămân în continuare elemente de bază ale învățării în școli și universități. EdTech – uneltele digitale – cum sunt computerele, laptop-urile, tabletele, iPad-urile, smartphone și softurile de care v-am povestit sunt necesare în procesul de învățare, dar subsumate obiectivelor și fără să înlocuiască total cartea/ manualul tipărit. Și, din articolul de mai jos – inițial publicat de cercetătoarele Patricia A. Alexander și Lauren M. Singer în revista The Conversation și reluat recent de Business Insider – veți înțelege de ce.
Un nou studiu arată că elevii/ studenții învață mult mai eficient din manuale tipărite decât de pe ecrane.
Elevii/ studenții de astăzi se văd pe ei ca fiind nativi digital, prima generație care a crescut înconjurată de tehnologii cum sunt smartphone, tablete și iPad-uri.
Profesorii, părinții și decidenții politici cu siguranță recunosc influența crescândă a tehnologiei și au răspuns (sau, când vorbim de România, au început să răspundă, n.n.) în consecință. Am văzut în ultimii ani mai multe investiții în tehnologiile pentru clase, cu elevi care sunt echipați de iPad-uri furnizate de școală și au acces la manuale digitale.
Diferite state din SUA, de exemplu, au emis încă de acum 8-10 ani legi care cer ca, până în 2020, adică anul viitor, toate manualele de școală să fie transferate în format digital. (și la noi, în România a început acest proces, n.n.)
Dat fiind această tendință profesorii, elevii, părinții și decidenții politici ar putea presupune că familiaritatea elevilor și preferința lor pentru tehnologia digitală se va traduce în rezultate de învățare mai bune. Dar noi am descoperit că asta nu este neapărat adevărat.
Ca cercetătoare în domeniul învățării și înțelegerii textului, munca noastră recentă s-a concentrat pe diferențele dintre citirea unui text tipărit și mediile digitale. În timp ce noile forme ale tehnologiilor din clase, cum sunt manualele digitale sunt mai accesibile și portabile, ar fi greșit să presupui că elevii sau studenții vor fi automat mai bine deserviți de lectura digitală a materialelor doar pentru că ei o preferă astfel.
Viteza – are un cost
Munca noastră a scos în evidență o discrepanță semnificativă. Elevii/ studenții au spus că preferă să citească de pe ecran și că astfel au performanțe mai bune. Dar de fapt, performanțele lor tind să sufere.
De exemplu, din trecerea în revistă a cercetărilor realizate încă din 1992*, am descoperit că elevii/ studenții au fost capabili să înțeleagă mai bine informația din textele tipărite, care au o lungime a paginii (vizibile) mai mare. Aceasta pare să fie legat de efectul disruptiv pe care scroll-ul (funcția de derulare a textului în formatul digital, n.n.) îl are asupra înțelegerii. Am fost de asemenea surprinse să aflăm că puțini cercetători au testat diferitele niveluri de înțelegere sau au documentat timpul de citire în studiile lor despre textele tipărite și digitale.
* https://journals.sagepub.com/doi/abs/10.3102/0034654317722961 – Citirea pe hârtie sau digital: Ce au dezvăluit ultimele decenii de cercetare empirică.
Pentru a explora mai mult aceste modele, am condus trei studii** care au explorat abilitatea studenților din universități de a înțelege informația citită de pe texte tipărite și de pe ecran.
** https://www.tandfonline.com/doi/abs/10.1080/00220973.2016.1143794?journalCode=vjxe20& – Citirea în diferite medii: Efectul asupra înțelegerii și calibrării al citirii de pe texte digitale și texte tipărite (Reading Across Mediums: Effects of Reading Digital and Print Texts on Comprehension and Calibration)
Studenții au cotat întâi preferințele lor de mediu. După ce au citit două pasaje, unul online și celălalt în text tipărit, acești studenți au completat apoi trei însărcinări: Să descrie ideea principală a textului, să facă o listă a punctelor cheie din textele citite și să furnizeze alte informații relevante pe care și le amintesc. Atunci când au terminat, le-am cerut să-și judece performanțele de înțelegere.
De-a lungul studiilor, textele au diferit în lungime, iar noi am colectat date variate (ex. timpul de citire). Cu toate acestea, anumite descoperiri cheie care au apărut, au aruncat o nouă lumină asupra diferențelor citirii unui conținut în format digital și tipărit:
-
În mod covârșitor, studenții preferă să citească digital.
-
Citirea online a fost semnificativ mai rapidă decât citirea textului tipărit.
-
Studenții au considerat că înțelegerea lor a fost mai bună atunci când au citit online decât în textul tipărit.
-
Paradoxal, înțelegerea totală a fost mai bună în cazul citirii textului tipărit decât al celui online.
-
Mediul nu a contat pentru întrebările generale (cum ar fi înțelegerea ideii principale a textului).
-
Dar când a fost vorba de întrebări specifice, înțelegerea a fost semnificativ mai bună atunci când participanții au citit texte tipărite.
Să plasăm textul tipărit în perspectivă
Din aceste descoperiri, se pot extrage câteva lecții care pot fi transmise decidenților politici, profesorilor, părinților și elevilor/ studenților despre locul tiparului într-o lume crescător digitalizată.
1. Gândiți-vă la scop
Noi citim cu toții din mai multe motive. Câteodată căutăm un răspuns pentru o întrebare foarte specifică. Altă dată, vrem să frunzărim un ziar pentru știrile de astăzi.
Dacă vrem să alegem un articol sau un text în format tipărit sau digital, ar trebui să reținem de ce anume citim. Se pare că există o diferență în ce privește care anume mediu lucrează cel mai bine pentru ce scop anume.
Cu alte cuvinte, nu există abordarea ”un mediu care se potrivește la tot”.
2. Analizează însărcinarea
Una din cele mai consistente descoperiri din cercetarea noastră este aceea că, pentru anumite însărcinări, mediul pare să nu conteze. Dacă tuturor elevilor sau studenților li s-ar cere să înțeleagă și să memoreze ideea principală sau esența a ceea ce citesc, nu există un beneficiu** din alegerea unui mediu sau a altuia.
** https://www.tandfonline.com/doi/abs/10.1080/00220973.2016.1143794?journalCode=vjxe20& – Reading Across Mediums: Effects of Reading Digital and Print Texts on Comprehension and Calibration
Dar când sarcina unei lecturi cere mai mult angajament și o înțelegere mai profundă, elevii/ studenții ar fi mai bine să citească textul tipărit. Profesorii și părinții i-ar putea face pe elevii/ copiii lor să fie conștienți că abilitatea lor de a înțelege ar putea fi influențată de mediul pe care îl aleg. Această conștientizare ar putea micșora discrepanța, la care suntem martori, în judecățile elevilor asupra propriei performanțe, vis-a-vis de cea reală.
3. Încetinește-o
În cel de al treilea experiment al nostru, am fost capabile să creăm profile semnificative ale elevilor de facultate, bazate pe modul în care ei citesc și înțeleg din textele tipărite sau digitale.
Printre aceste profile, am descoperit un grup select de studenți care de fapt au înțeles mai bine atunci când au trecut de la tipar la digital. Ceea ce a distins acest grup atipic a fost faptul că ei citeau de fapt mai încet atunci când textul era pe computer decât atunci când era într-o carte. Cu alte cuvinte, ei nu luau de bună ușurința de a se angaja cu textul digital. Utilizând acest grup selectat ca model, elevii/ studenții este posibil să fie învățați sau orientați să lupte cu tendința de a aluneca rapid prin textele online.
4. Ceva ce nu poate fi măsurat
Ar putea exista motive economice sau de mediu pentru a alege ”să scapi de hârtii”, să nu mai ai manuale tipărite. Dar este clar că este ceva important care va fi pierdut dacă se renunță la tipar.
În viețile noastre academice, noi avem cărți și articole la care ne întoarcem cu regularitate. Paginile îndoite ale acestor comori de lectură conțin linii de text mărginite de întrebări sau reflecții. Este dificil să ne imaginăm un nivel de angajament similar cu un text digital. Probabil ar trebui să fie întotdeauna un loc pentru materialele tipărite în viețile academice ale elevilor/ studenților – indiferent cât de pricepuți tehnologic devin.
Desigur, noi realizăm că marșul spre citirea online va continua neabătut. Și nu vrem să micșorăm mulțimea de avantaje ale textelor online, care include accesul larg și deschis.
Mai curând, scopul nostru este să reamintim nativilor digital de astăzi – și acelora care le modelează experiențele educaționale – că există un cost semnificativ și consecințe ale renunțării la valoarea cuvântului tipărit pentru învățare și dezvoltarea academică.
Sursa: https://www.businessinsider.com/students-learning-education-print-textbooks-screens-study-2017-10?