Poate vă întrebați de ce abordăm din nou acest subiect.? Ei bine, pentru că, de când am publicat articolul precedent, cam acum doi ani*, lucrurile s-au schimbat, și nu puțin. Pentru că asta se întâmplă în lumea de astăzi, lucrurile se schimbă cu o viteză foarte mare, fie că suntem conștienți sau nu, fie că noi ținem pasul cu această schimbare rapidă sau nu.
* https://creeracord.com/2016/09/06/obiectivele-educatiei-pentru-lumea-de-maine/
Am mai vorbit și în alte articole despre mentalități, abilități… dar articolul de mai jos ne dă posibilitatea să aducem în fața ochilor voștri o imagine actualizată și mai largă, precum și cunoașterea unui om care vine din lumea reală – Greg Satel, care este un consultant în domeniul inovării, a condus o afacere de succes și a supervizat crearea a zeci de produse revoluționare – deci un om care știe concret cum se concep și se produc lucrurile noi, astăzi și știe ce se cere de la resursa umană, ce fel de calități trebuie să aibă oamenii care fac asta. El este unul din cei care angajează și lucrează cu ”produsul” școlilor și universităților, absolvenții.
Job-urile viitorului vor implica colaborarea oamenilor cu alți oameni pentru a concepe munca mașinilor iar valoarea se va schimba de la abilitățile cognitive spre cele sociale.
Se presupune că educația trebuie să te pregătească pentru viitor. În mod tradițional, asta înseamnă să înveți anumite fapte și abilități, ca de exemplu când a descoperit Columb America sau cum se face înmulțirea sau o împărțire cu cifre mari. Astăzi, curriculum-ul și-a schimbat concentrarea spre a răspunde realității unei lumi globale și digitalizate, cuprinzând istoria culturală, abilitățile de bază în utilizarea computerului sau scrierea de cod-uri /programarea (oare se regăsesc și în curriculum-ul de la noi..?, n.n.).
Cu toate acestea provocările cu care se vor confrunta copiii noștri vor diferi mult față de cele din perioada când noi am crescut și multe din lucrurile pe care de obicei le învață un elev în școala de astăzi nu vor mai fi relevante pentru timpul în care ei vor absolvi facultatea. De fapt, un Studiu** realizat la Universitatea din Oxford a descoperit că 47% din job-urile de astăzi vor fi eliminate de-a lungul următorilor 20 de ani.
** http://www.eng.ox.ac.uk/about/news/new-study-shows-nearly-half-of-us-jobs-at-risk-of-computerisation – Un nou studiu arată că aproape jumătate din job-urile din SUA riscă să devină computerizate
În 10 sau 20 de ani, multe din ceea ce ”știm” despre lume nu vor mai fi adevărate. Computerele viitorului nu vor mai fi digitale (#1). Programele (cod-urile) software vor dispare (#2), sau cel puțin vor deveni mult mai puțin relevante. Multe din job-urile care sunt considerate acum bune vor fi fie complet automatizate fie mult devalorizate. Trebuie să regândim modul în care ne pregătim copiii pentru lumea care va veni.
#1 https://www.digitaltonto.com/2018/why-the-future-isnt-digital/ – Viitorul nu este digital
#2 https://www.digitaltonto.com/2018/the-future-of-software-is-no-code/ – Viitorul soft-urilor nu este programarea
Să înțelegem sistemele
Subiectele pe care le-am învățat în școli (și încă se învață astăzi în multe școli din România, n.n.) sunt în principal statice. 2+2 este întotdeauna egal cu 4 iar Columb a descoperit America întotdeauna în 1492. Interpretările ar putea fi diferite din loc în loc și au evoluat de-a lungul timpului, dar am fost învățați că lumea s-a bazat pe anumite fapte și suntem evaluați pe baza a ceea ce știm despre ele.
Cu toate acestea, un teoretician al complexității, Sam Arberman a subliniat că ”faptele au doar o jumătate de viață” (#3) și că, pe măsură ce acumularea de cunoaștere se accelerează, acele jumătăți de viață se restrâng. De exemplu, atunci când am învățat programarea pe computer în școli, aceasta era de obicei în BASIC, care acum este un limbaj defunct, în mare. Astăzi, limbajul cel mai popular este Python, dar probabil că peste zece ani de acum încolo nu va mai fi.
#3 https://www.amazon.com/Half-Life-Facts-Everything-Know-Expiration/ – Jumătatea de viață a faptelor: De ce tot ceea ce știm are o dată de expirare.
Computerele înseși vor fi foarte diferite, de asemenea, bazându-se mai puțin pe coduri digitale de unu și zero și mai mult pe legile mecanicii cuantice (#4) și pe creierul uman (#5). Probabil că vom stoca mai puțină informație pe silicon și mai multă în ADN. Nu există nici o cale de a-i învăța pe copii cum vor funcționa lucrurile pentru că nimeni, nici chiar experții, nu sunt siguri încă.
#4 https://www.digitaltonto.com/2018/heres-what-our-quantum-future-will-look-like/ – Iată cum va arăta viitorul nostru cuantic
#5 https://www.digitaltonto.com/2016/ibm-has-created-a-revolutionary-new-model-for-computing-the-human-brain/ – IBM a creat un nou model revoluționar de computerizare, similar creierului uman
#6 https://www.inc.com/greg-satell/data-storage-is-becoming-a-massive-problem-this-startup-may-have-answer.html – Stocarea de date devine o problemă masivă, dar acest start-up e posibil să aibă un răspuns.
Așa că, copiii de astăzi trebuie să învețe mai puțin despre cum sunt lucrurile astăzi și mai multe despre sistemele pe care se va baza tehnologia viitorului, cum este de exemplu dinamica cuantică, genetică și logica codurilor (#7). Un lucru pe care toți economiștii l-au descoperit este acela că job-urile de rutină vor fi mai mult decât probabil automatizate. Cea mai bună cale de pregătire pentru viitor este să le dezvoltăm abilitatea de a gândi și de a se adapta.
#7 https://www.digitaltonto.com/2014/the-logic-of-code/ – Logica programării
#8 https://www.stlouisfed.org/on-the-economy/2016/january/jobs-involving-routine-tasks-arent-growing – Job-urile care implică sarcini de rutină nu mai cresc
Aplicarea empatiei și abilităților de conceptualizare
Pe măsură ce mașinile cuceresc multe din sarcinile de nivel înalt, cum sunt analizele medicale (#9) și cercetarea legislativă (#10), sunt unele lucruri pe care nu le vor face niciodată. De exemplu, un computer nu va da niciodată lovitura în jocurile din Liga mică, nu va avea niciodată inima zdrobită și nici nu va vedea un copil născându-se. Așa că este teribil de improbabil, dacă nu imposibil ca o mașină să fie capabilă să relaționeze cu un om așa cum o face un alt om.
#9 https://www.the-scientist.com/news-opinion/opinion–rise-of-the-robot-radiologists-64356 – Apariția roboților radiologi
#10 https://www.technologyreview.com/s/609556/lawyer-bots-are-shaking-up-jobs/ – Roboții avocați scutură lumea job-urilor
Această absență a empatiei face greu ca mașinile să fie capabile să conceapă produse și procese care vor maximiza încântarea și utilitatea pentru oameni. Așa că abilitățile de conceptualizare vor fi la mare cerere în decadele ce vor urma, ca bază a unor producții și analize ale proceselor care vor fi treptat automatizate.
Am văzut deja petrecându-se acest proces în ce privește Internetul. În primii ani, a fost un domeniu foarte tehnic. Trebuia să fii un inginer foarte priceput pentru a face un site să funcționeze. Astăzi, cu toate acestea, să construiești un site este ceva ce orice licean cât de cât inteligent o poate face și mare parte din valoare s-a mutat către sarcinile de interfață, cum sunt conceperea experienței utilizatorului.
Cu dezvoltarea inteligenței artificiale și a realității virtuale, experiențele noastre cu tehnologia vor deveni mult mai interactive iar asta va crește nevoia pentru un concept bun. De exemplu, analiștii conversaționali (da, ăsta este un job real) lucrează cu designerii pentru a crea Inteligența conversațională (#11) pentru interfețele de voce și, în mod clar, realitatea virtuală va necesita o conceptualizare mult mai intensă decât a avut–o vreodată domeniul video.
#11 https://www.digitaltonto.com/2018/lets-face-it-chatbots-sound-like-idiots-heres-how-we-can-change-that/ – Hai să recunoaștem, roboții vorbesc ca niște idioți; Iată cum vom schimba asta.
Abilitatea de a comunica idei complexe
Mare parte din recenta accentuare în educație a fost în jurul materiilor STEM (științe, tehnologie, inginerie și matematică) iar competența în aceste domenii este cu siguranță importantă pentru elevii de astăzi pentru a înțelege lumea din jurul lor. Cu toate acestea, mulți dintre absolvenții din domeniile STEM găsesc că este dificil să-și găsească un job bun. (#12)
#12 https://www.nytimes.com/2017/11/01/education/edlife/stem-jobs-industry-careers.html – Unde sunt job-urile din STEM (și unde nu mai sunt)
Pe de altă parte, abilitatea de a comunica eficient idei devine o abilitatea foarte apreciată. Gândiți-vă la Amazon, una din organizațiile cele mai inovative și eficiente din punct de vedere tehnic de pe planetă. Cu toate acestea, factorul cheie al succesului ei este cultura scrisă. (#13) Compania este atât de fanatică în ce privește abilitatea de a comunica, încât acolo, dezvoltarea unei bune abilități de scriere este factorul cheie în construirea unei cariere de succes.
#13 https://www.digitaltonto.com/2018/how-amazon-innovates/ – Cum inovează Amazon
Gândiți-vă la Amazon și va deveni clar de ce. Desigur, ceea ce fac implică în mare parte ingineri, dar ca să creezi cu adevărat un produs superior, acești oameni trebuie să colaboreze îndeaproape cu designerii, oamenii de marketing, executivii responsabili de dezvoltarea afacerii etc. Pentru a coordona toată acea activitate și a-i păstra pe toți concentrați în furnizarea unei experiențe specifice pentru client, comunicarea trebuie să fie clară și coerentă.
Așa că, învățarea unor materii tehnice cum sunt matematica sau științele este întotdeauna o idee bună, dar studierea literaturii, istoriei și filozofiei este în mod echitabil la fel de importantă.
Să colaborezi și să lucrezi în echipe
În mod tradițional, munca la școală a fost bazată pe realizările individuale. Se presupunea ca tu să înveți acasă, să vii pregătit și să-ți rezolvi testele fără nici un ajutor. Dacă te uitai în hârtia vecinului tău, se numea că trișezi și aveai o mulțime de necazuri din cauza asta. Eram învățați să fim responsabili pentru ceea ce realizam pe baza propriilor merite.
Cu toate acestea, luați în considerare cum s-a schimbat natura muncii (#14) , chiar și în domeniile foarte tehnice. În 1920, majoritatea studiilor științifice erau scrise de autori solitari, dar spre 1950 lucrurile s-au schimbat iar lucrările realizate cu co-autori au devenit o normă. Astăzi, o lucrare de nivel mediu are de patru ori mai mulți autori decât avea (#15) iar munca realizată este mai mult interdisciplinară (#16) și este făcută de la mai mari distanțe (#17) decât în trecut.
#14 https://www.digitaltonto.com/2016/why-we-seem-to-be-talking-more-and-working-less-the-nature-of-work-has-changed/ – De ce pare că vorbim mai mult și lucrăm mai puțin: Natura muncii s-a schimbat
#15 https://www.digitaltonto.com/2017/heres-how-technology-will-shape-marketing-over-the-next-decade/ – Iată cum tehnologia va modela comerțul în următoarea decadă
#16 https://www.nature.com/news/interdisciplinary-research-by-the-numbers-1.18349 – Date despre cercetarea interdisciplinară
#17 https://www.nature.com/news/2010/100120/full/463282a/box/2.html – Index-ul colaborării globale
Să nu faci nici o greșeală. Munca de cea mai înaltă valoare de astăzi este făcută în echipe (#18) și asta va crește pe măsură ce majoritatea job-urilor vor deveni automatizate. Job-urile viitorului nu depind atât de mult de cunoașterea de fapte sau jonglarea cu cifre, dar vor implica colaborarea oamenilor cu alți oameni care concep munca pentru mașini. Colaborarea va fi din ce în ce mai mult un avantaj competitiv.
#18 https://www.digitaltonto.com/2015/you-dont-need-the-best-people-you-need-the-best-teams/ – Nu avem nevoie de cei mai buni oameni, avem nevoie de cele mai bune echipe.
De aceea noi trebuie să acordăm atenție nu doar felului în care copiii noștri lucrează și acumulează academic, dar și cum se joacă, cum rezolvă conflictele și cum îi fac pe ceilalți să se simtă susținuți și împuterniciți. Adevărul este că valoarea s-a schimbat, de la abilitățile cognitive la abilitățile sociale.(#19) Pe măsură ce copiii vor fi treptat capabili să învețe subiecte complexe prin intermediul tehnologiei (#20), cea mai importantă oră ar putea deveni pauza. (#21)
#19 https://www.digitaltonto.com/2015/why-social-skills-are-trumping-cognitive-skills/ – De ce abilitățile sociale sunt atu-ul abilităților cognitive
#20 https://www.ibm.com/blogs/research/2018/08/mandarin-language-ai/ – Cei care învață Limba Mandarină primesc o promovare de la IA (inteligența artificială)
#21 http://www.csub.edu/~lwildman/21st_Schools/documents/Sch14.htm – Importanța odihnei și jocului
Probabil că mai mult decât orice, trebuie să fim cinstiți cu noi înșine și să ne împăcăm cu faptul că experiența educațională a copiilor noștri nu va fi – și nu ar trebui să fie – la fel cu a noastră. Lumea căreia ei vor trebui să-i facă față va fi mult mai complexă și va fi mult mai dificil de navigat prin ea decât orice ne-am fi putut noi imagina în vremurile în care cartea Fast Times at Ridgemont High era încă populară.
Centrul de Resurse pentru Eco-bio Educație, Reziliență și Sustenabilitate 