Pentru că tot se vorbește atât de mult în aceste zile despre educația de gen și despre ce ar fi nevoie să facem pentru a trăi într-un model de societate normală, ne-am gândit să vă propunem o variantă de abordare. Ocazia ne-a fost oferită și nouă de articolul Prof. Justin Minkel, apărut recent în revista Education Week.

Justin Minkel predă la clasele a 1- și a 2-a la Școala Jones Elementary în Springdale, Arkansas, o școală cu rezultate foarte bune, în ciuda faptului că 85% dintre elevi abia învață limba engleză și provin din medii foarte sărace. Minkel a fost nominalizat profesorul anului în Texas, în anul 2007. În predare, el se concentrează să aducă cele mai avansate oportunități de învățare pentru elevii săi, copii de imigranți cu risc de abandon școlar.

Am devenit profesor pentru că, în liceu, o prietenă apropiată a fost atacată. Se ducea seara acasă când un bărbat și-a oprit camionul, a sărit afară și a încercat să o urce cu forța în vehiculul lui. Ea s-a luptat cu toate forțele ei, dar ar fi fost depășită de forța lui, dacă o altă mașină nu ar fi trecut pe acolo. Bărbatul a fugit. Ea a scăpat.

În acea noapte, i-am văzut buza rănită și părul năclăit de sânge, acolo unde bărbatul își înfipsese pumnul într-un efort de a forța-o să se urce în camion. La câteva luni după acele minore răni fizice ea susținea că s-a vindecat, dar continua să simtă efecte emoționale și psihice persistente ale atacului, în ciuda faptului că atacatorul ei nu reușise să o violeze. Când mergea pe culoarele liceului sau pe străzile orașului nostru, ea încerca să urâțească, purtând haine lălâi și încovoindu-și umerii, în speranța că băieții nu îi vor acorda o atenție nedorită. Deseori ea s-a simțit urâtă. De asemenea s-a simțit lipsită de siguranță.

În săptămânile care au urmat atacului, am experimentat o nouă mânie, față de misoginismul în diferite forme, față de tricourile cu inscripții sexiste, față de reacția unui profesor de liceu bărbat când i-am spus despre atac, ale cărui prime cuvinte au fost, ”la un moment dat ar trebui să luăm în considerare posibilitatea ca ea să fi provocat asta.”

Am orientat acea mânie în lucrul cu copiii la un adăpost pentru femei victime ale violenței în familie. În camera de joacă a adăpostului, am văzut un băiețel de cinci ani care dădea pumni și trăgea de păr păpușile Barbie. După doar câteva zile în care a fost într-un mediu plin de grijă și sigur, același băiețaș doar pieptăna cu grijă părul păpușii. Am ales să fiu un profesor de școală elementară deoarece am văzut cât de multă influență avem pentru a schimba comportamentele învățate ale copiilor și pentru a le schimba viața, dacă intervenim suficient de devreme.

Mă gândesc la acea experiență în timp ce ascult un interviu la radio NPR* cu psihologul pentru copii Michael Thompson care vorbește despre cum îi putem învăța pe băieți să fie empatici. El nu se reduce la recomandarea pe care o auzim de obicei: de a avea conversații explicite cu băieții despre consimțământ. Thomson vorbește de asemenea despre acțiuni simple dar profunde pe care băieți foarte mici le pot face.

* https://www.npr.org/2018/09/29/652872401/boys-and-masculinity-in-america?t=1538492443001 – Băieții și masculinitatea în America

“Dacă am putea răspunde de toate, fiecare băiat ar avea grijă de alți copii la un moment dat în copilăria lui. El ar avea grijă de un copil mai mic care s-a rănit, care plânge, care are nevoie să fie consolat. Băieții care au fost animatori/ consilieri într-o tabără de vacanță, de exemplu, care au avut în grijă o cabană cu băieți de zece ani – ei sunt diferiți pentru că ei a trebuit să aibă grijă de rana cuiva, de sentimentul de singurătate, de dorul de acasă sau durerea altcuiva. Asta îl schimbă pe băiatul mai mare și îl face să devină un bărbat mai bun.”

Iată aici trei căi simple prin care noi, ca educatori, îi putem ajuta pe băieți să-și dezvolte empatia.

1. Găsește căi pentru ca băieții să aibă grijă de copii mai mici.

Elevii mei de clasa 1-a și a 2-a sunt tovarășii care citesc copiilor din grădinița de la capătul holului. Când am aflat că un frate de 12 ani al unei fete din clasa mea o hărțuiește acasă, l-am invitat să înceapă să lucreze o dată pe săptămână ca voluntar cu elevii mei din a doua. El a devenit aproape imediat mai grijuliu față de sora lui mai mică atât la școală cât și acasă.

Fetele învață deseori că trebuie să preia sarcinile de a îngriji de frățiorii mai mici încă de la o vârstă foarte timpurie – să-i supravegheze, să-i hrănească, chiar să le schimbe scutecele. Băieților, prin contrast, le este deseori permis să joace jocuri video în timp ce surorile și mamele lor sunt angajate constant în acea muncă de îngrijire. S-ar putea ca profesorii să nu fie în poziția de a schimba această dinamică în casele elevilor, dar noi putem crea oportunități pentru ca elevii noștri să educe și să fie mentori pentru copii mai mici, în școală, începând de la o vârstă timpurie.

2. Citește-le cărți care înfățișează ca protagoniști femei puternice și băieți blânzi.

Sărăcia cărților pentru copii care înfățișează fete sau femei este uimitoare. Un articol din Washington Post** asupra acestei teme citează descoperirea că personajele femei apar doar în aproximativ 33% dintre cărțile pentru copii publicate în orice an, în timp ce personajele masculine apar într-un procent de 100%.

** https://www.washingtonpost.com/posteverything/wp/2016/01/08/why-are-there-so-few-girls-in-childrens-books/? – De ce sunt atât de puține fete în cărțile pentru copii?

Presupunerea pe care am auzit-o din partea editurilor a fost aceea că fetele citesc cărți despre băieți, în timp ce băieții nu citesc cărți despre fete. Putem schimba asta, începând cu cărțile pe care le citim cu voce tare, cu recomandările de lectură, și cu ce găsesc elevii în coșurile sau pe rafturile aliniate în bibliotecile claselor.

Când eram copil, mi-au plăcut cărțile scrise de Astrid Lindgren – Pippi Longstocking. Cartea mea favorită pentru copiii din clasele 2-4 de acum este Fii gata pentru Gabi*** (Get Ready for Gabí) seria de cărți episodice scrise de Marisa Montes. Gabriela este o fată curajoasă, puternică, de origine latino-americană, care se ridică împotriva hărțuirii și apără copiii mai mici.

*** https://www.amazon.com/gp/bookseries/B00CJDDO2C/ref=dp_st_043947521X%22

Când am mai crescut, înregistrările de la Free to Be…You and Me (Liber să fii… tu și eu) rulau întotdeauna în casa noastră. Îmi amintesc povestea William’s Doll (Păpușa lui William), în care tatăl băiatului îi cumpără întotdeauna o mulțime de echipamente sportive dar refuză să-i cumpere păpușa pe care copilul o cere. La sfârșit, chiar mama tatălui îi explică că jocul cu păpușa îl va ajuta pe William să învețe să fie tată, cândva.

https://www.amazon.com/Free-Be-You-Marlo-Thomas/dp/B000F2CC0E

https://www.amazon.com/Williams-Doll-Charlotte-Zolotow/dp/0064430677

3. Fii direct.

Băieții au nevoie să știe că un bărbat poate fi blând. Că este OK ca băieții să plângă. Că fetele sunt la fel de puternice, deștepte și capabile ca și băieții. Că nu este niciodată OK să-ți pui mâinile pe cineva care nu vrea ca tu să faci asta.

Parte din motivele pentru care avem nevoie să fie mai mulți profesori bărbați, mai ales pentru clasele elementare, este ca să fim modele ale respectului pentru femeie. Când băieții din clasa mea sunt refractari în a fi parteneri cu o fată pentru un proiect de școală, eu subliniez că lucrez într-o echipă pentru clasa a doua cu două femei și cu încă un bărbat. Îi întreb, ”Ce ar fi dacă aș lucra numai cu Dl. Schuster și aș refuza să lucrez cu Dna. Harter sau Dna. Batson? Aș fi concediat!” Ei râd, dar înțeleg punctul de vedere al lumii reale.

Este vorba de natura umană sau de un obicei al omului?

Ca și majoritatea americanilor, am văzut mărturia Dr. Christine Blasey Ford despre detaliile chinuitoare pe care și le reamintește despre atacul asupra ei. Am auzit-o descriind-și teama intensă din momentele în care nu putea respira, că atacatorul ar putea-o ucide accidental. Am auzit-o amintindu-și râsul băieților mai mari din timpul atentatului de viol.

Am fost uluit în acea după-amiază de adâncimea empatiei pe care 11 senatori republicani, bărbați din Comitetul Judiciar au exprimat-o față de Brett Kavanaugh, nominalizat pentru Curtea Supremă a SUA, în contrast cu uluitoarea lipsă de empatie pe care au arătat-o pentru Christine Ford. Mulți dintre acești bărbați au luat la cunoștință simultan de credibilitatea Dnei Ford în timp ce implicit puneau la îndoială veridicitatea experienței pe care ea abia o descrisese, inclusiv afirmația că ea era ”100% sigură” că cel care o atacase fusese Brett Kavanaugh.

Am fost de asemenea martorul unui bărbat agresiv, evaziv și amenințător care afirma că nu crede că o acuzație de acest tip merita să fie făcută în audierea care avea loc. L-am privit pe Kavanaugh răspunzând întrebărilor unei femei senator, care îl întreba dacă vreodată și-a pierdut memoria din cauza băuturii, cu un răspuns grosolan, de neconceput, “Have you?” (Tu ți-ai pierdut-o?)

– https://www.youtube.com/watch?v=autkkRE2GhA – Sen. Klobuchar asks if Kavanaugh has a drinking problem, he queries her back

Modul în care s-au desfășurat acele audieri are de a face întru totul cu munca noastră ca profesori.

Noi nu-i învățăm pe copiii din grija noastră doar cum să devină niște buni cititori, scriitori, oameni de știință, artiști, gânditori și matematicieni. Noi îi învățăm cum să devină puternici, buni bărbați și femei bune. Băieții trebuie să învețe de la o vârstă fragedă despre drepturile despre emoțiile și problemele corpului fetelor, la fel de mult ca și despre cele ale lor proprii.

Sunt de acord cu acel citat al lui Jewel de pe coperta albumului Pieces of You:

“Ceea ce noi numim natură umană este de fapt un obicei al omului.”

Am ajuns să cred la fel despre băieți și fete. Nu este nimic inevitabil atunci când vorbim despre violența și lipsa de respect la adresa femeii. Este un comportament învățat. Noi îi putem învăța pe băieți un mod mai bun de comportament.

Nota autorului: Am realizat că discuția binară despre băieți și fete din acest articol nu cuprinde identitatea și experiențele elevilor trans. Dar, datorită modului în care s-au desfășurat mărturia și răspunsurile lui Ford și Kavanaugh, am decis să dedic acest articol dinamicii implicate în rolurile de gen tradiționale.

Sursa: https://www.edweek.org/tm/articles/2018/10/01/how-to-teach-boys-to-be-better.html?