Iată și ultima parte a Ghidului propus de Edutopia. Această parte conține și sfaturi pentru părinți și pentru relația dintre grădinițe/ școli și părinții viitorilor elevi.

Începeți devreme

Școala obligatorie ar putea să nu înceapă până la cinci ani, dar noi știm cu toții că copiii învață cu mult timp înainte de a începe grădinița. Ajungând până la părinți cu rezultatele cercetărilor și informații practice, școala poate ajuta ca viitorii elevi să ajungă la școală pregătiți – și dornici – să învețe.

La Conferința anuală despre educație Education Nation 2011, găzduită de NBC News, cercetătorii de la University of Washington au împărtășit cele mai recente cercetări despre ceea ce se întâmplă în creier și cu cei 100 de miliarde de neuroni ai lui în primele 2.000 de zile de viață (~6 ani).

Patricia Kuhl și Andrew Meltzoff au explicat importanța unei serii de imagini care arătau cum se schimbă creierul pe măsură ce ei aud vorbirea, interacționează cu oameniii și dezvoltă conexiuni. Priviți prezentarea video de la Education Nation (mergeți la http://www.educationnation.com/ și căutați numele Patricia Kuhl).

Multe state au lansat campanii de educație timpurie a copilului pentru a-i ajuta pe copii să ajungă la grădiniță gata să învețe. De exemplu în Washington, în conformitate cu datele de la University of Washington, mai puțin de jumătate din copii intră la grădiniță gata pregătiți și doar un sfert dintre elevii din mediile cu venituri mici încep școala pregătiți să învețe. Pentru a îmbunătăți aceste șanse, Washington a lansat o campanie de bază în jurul temelor ”Iubește. Vorbește. Joacă-te.” Vezi sugestiile de activități pe care părinții le pot face cu copiii lor mici aici:

– http://www.lovetalkplay.org.

Ce se întâmplă cu adevărat când copiii mici se joacă? Dr. Alison Gopnik, profesoară de psihologie și autoare a cărții The Philosophical Baby, răspunde la această întrebare cu unele răspunsuri surprinzătoare în discursul ei la TED “What do babies think?” (Ce gândesc copiii?):

– http://www.ted.com/talks/alison_gopnik_what_do_babies_think.html.

Îmbrățișați puterea noutății

Când ne întâlnim cu o nouă informație, creierul intră rapid în modul de recunoaștere a modelelor. Dacă ea ne amintește de ceva ce am mai întâlnit înainte, noi știm cum să răspundem. Dar ce se întâmplă când noua informație nu se ”potrivește” cu înțelegerea existentă? Este momentul în care creierul devine cu adevărat excitat. Creierul nu numai că detectează noua informație – tânjește după noutate. Așa cum Dr. Judy Willis explică în How Your Child Learns Best (Cum învață cel mai bine copilul tău), o parte a creierului numită Sistem de activare reticular (the reticular activating system – RAS) filtrează stimulii receptați, decizând ce informație să încredințeze auto-pilotului și care merită întreaga noastră atenție. Surpriza și noutatea sunt cele care ne captează atenția. În clasă, asta înseamnă că, schimbând rutinele, cerându-le elevilor să se gândească la similitudini și diferențe, excursiile pe teren și vizitatorii – cu toate ajută la păstrarea prospețimii învățării.

Într-un articol pentru Scholastic, Bruce Peryy, expert în psihiatrie și traume ale copiilor, explică de ce activitățile repetitive din clase, cum sunt lecturile (anoste) și fișele de lucru inhibă setea de noutate a creierului și pot interfera cu învățarea. “Doar patru până la opt minute de pură lectură factuală pot fi tolerate înainte ca creierul să caute alți stimuli, fie interni (ex. visarea cu ochii deschiși), fie externi (Cine o trece acum pe coridor?). Dacă profesorul nu furnizează acea noutate, creierul va fugi în altă parte”, scrie ea în “How the Brain Learns Best.” (Pentru mai multe astfel de sfaturi pentru profesori, vizitați site-ul:

– http://teacher.scholastic.com/professional/bruceperry/

Integrarea unui program de arte robust este una dintre căile prin care educatorii pot capta curiozitatea elevilor și îi pot menține angajați. Potrivit unui raport recent din partea președintelui Committee on the Arts and the Humanities, , care este un punct de referință, beneficiile studierii artelor merg mult dincolo de îmbogățirea minții. Reinvesting in Arts Education—Winning America’s Future Through Creative Schools a descoperit că un program de înaltă calitate în educația prin arte poate îmbunătăți angajamentul elevului, concentrarea atenției, creșterea aspirațiilor educative și creșterea asumării de riscuri intelectuale. Puteți descărca o copie a raportului aici: http://www.pcah.gov/

Iar planificarea unor proiecte bazate pe cercetare care conectează elevii cu interesele lor va spori factorul de angajament și va înlătura plictiseala, care este de fapt un factor de stres pentru mințile tinere. Willis explică de ce într-un interviu video – “Big Thinkers: Judy Willis on the Science of Learning”:

– http://www.edutopia.org/big-thinkers-judy-willis-neuroscience-learning-video

Sursa: Edutopia.org.

Mulțumiri Edutopia pentru tot acest Ghid și mulțumiri Pinterest pentru imagini.

Tot de pe Pinterest, iată două idei ușor de făcut în care se combină muzica și coordonarea mișcărilor pe ritm:

https://www.youtube.com/watch?time_continue=70&v=fNdj-qc7aS0 – 6 Little Ducks (rățuște)

https://ro.pinterest.com/pin/54465476724310198/ – Cântec de Crăciun