Astăzi am văzut pe pagina de Facebook, via Tikaboo România, un discurs TED foarte interesant despre cum poți transforma predarea științelor în clase utilizând lucruri banale și multă inventivitate. Și m-am gândit că poate va fi util și pentru voi să îl urmăriți.. cine știe, poate veți utiliza câteva din aceste idei anul viitor… după ce veți exersa peste vară confecționarea acestor jucării educative.
Iată link-ul la video (are și traducere în limba română).
https://www.ted.com/talks/arvind_gupta_turning_trash_into_toys_for_learning
– Arvin Gupta – Să transformi fleacurile în jucării pentru învățare
Și, pentru că tot vine vorba de idei și de o altă abordare a predării, vă propunem mai jos și traducerea unui articol publicat recent în Edutopia despre Predarea angajată.
Articolul este semnat de Maurice J. Elias, Profesor de Psihologie și Director al Rutgers Social-Emotional and Character Development Lab – www.secdlab.org și al Collaborative Center for Community-Based Research and Service.
Predare angajată: Activități ”de făcut acum” pentru lecțiile tale
Aceasta este o urmare a unui articol publicat în Mai 2013 despre cartea Cele cinci dimensiuni ale Predării Angajate – Arborele soluțiilor (The Five Dimensions of Engaged Teaching – Solution Tree, 2013), scrisă de Laura Weaver și Mark Wilding – o carte care oferă abordări compatibile de instruire pentru SEL (învățarea socio-emoțională) și Standardele comune. Ca și co-directori executivi la Passageworks Institute din Boulder, Colorado, Laura și Mark împărtășesc cu noi exemple practice despre cum educatorii de la toate nivelurile ar putea ”face acum”/ pune în practică unele din sugestiile lor.
Școala elementară
Introduceți un moment de aur de liniște la începutul zilei
Un moment de aur este o oportunitate de a sta în liniște unul cu altul, ca o modalitate de a liniști corpul și mintea. Pentru a marca începutul și sfârșitul acestui ”moment”, folosiți sunetul unei muzicuțe sau al unui clopoțel. Profesorii pot încuraja elevii să asculte sunetul care se stinge al clopoțelului până el se pierde. Profesorii pot începe cu perioade foarte scurte de timp – chiar și 30 de secunde – și să lungească acest moment de aur în timp, pe măsură ce elevii sunt pregătiți și capabili. Utilizați un nume și un motiv care are un înțeles pentru elevii voștri și se potrivește cu rutinele clasei sau învățarea socio-emoțională curentă (de ex. Timpul de calmare, Timpul tăcut, Minutul de ascultare, Instalarea – introducerea în atmosfera de învățare etc.)
Dezvoltați un proces de ”convenții împărtășite”
În primele săptămâni de școală, elevii și profesorii dezvoltă o listă de convenții care vor ghida activitatea și vor defini cultura clasei lor. Aceste convenții (reguli) co-există alături de regulile școlii. Elevii sunt rugați să facă un brainstorming din care să rezulte o listă cu ceea ce au ei nevoie – pentru ei și unul pentru altul – pentru a învăța eficient, pentru a vorbi deschis și cu onestitate și pentru a împărtăși ceea ce este important pentru ei. Lista este apoi concentrată în cinci până la șapte ”convenții”/ reguli principale și postată în clasă ca memento. Majoritatea trebuie formulate pozitiv dar câteva ”să nu” sunt în regulă (de exemlu, ”să nu-ți trântești colegii”). Exemple de convenții / reguli pot fi găsite în carte și în video-ul Edutopia “Cooperative Arithmetic” –
https://www.youtube.com/watch?v=kZxNldBEU6o – How to Teach Math as a Social Activity (Cum să predai matematica ca activitate socială) –
Este povestea unui profesor de matematică din Alaska care a dezvoltat un mediu cooperativ de învățare în clasa lui, încurajând dezvoltarea abilităților socio-emoționale care facilitează învățarea, pentru a putea preda unor copii care vin din medii foarte diferite, cu stiluri și abilități foarte diferite. Veți vedea că utilizează și tehnica ”acvariului cu pești” și discută cu copiii mult.
Gimnaziu
Cercul tranziției
În prima sau a doua săptămână de școală, angajează-i pe elevii tăi într-un cerc al comunității dedicat discutării provocărilor și darurilor tranziției la școala gimnazială (secundară). Dă fiecărui elev o șansă să vorbească, pentru scurt timp (unul sau două minute) despre aceste provocări și oportunități. O alternativă la această activitate este să le ceri elevilor să folosească fișe separate pentru a așterne pe hârtie îngrijorările și încântarea lor despre gimnaziu – acestea pot fi împărtășite apoi în cercul comunității. Într-o astfel de activitate, elevii se adună într-un cerc și sunt invitați să vorbească sau să împărtășească ceva, unul câte unul, despre o anumită temă. Această vorbire este doar o invitație și nimeni nu este forțat să vorbească. În cazul descris mai sus, elevii sunt invitați să citească una din fișe apoi se oferă ocazia de a comenta cele citite de către oricine este interesat să o facă. Acesta este un format lipsit de amenințări care ajută noile grupuri de elevi să ajungă să se cunoască și să se simtă confortabil unii cu alții.
Personalizând problemele globale
Când incluzi teme provocatoare în lecția ta (cum sunt schimbările climatice sau războiul sau un eveniment recent dificil), dă elevilor oportunitatea de a-și împărtăși reacțiile personale și răspunsurile la material. Creează căi pentru elevi, pentru a exprima în mod creativ ceea ce văd, simt și remarcă în lume – în cea trecută și prezentă. Un profesori și-ar putea continua lecțiile despre schimbările climatice cu oportunitatea ca elevii să creeze postere cu ”Ce poți face tu” – în care elevii se angajează în brainstorming, grupuri de lucru și acțiuni potențiale pe care le poate face școala sau comunitatea lor. Oferind elevilor o supapă creativă, generativă și productivă pentru emoțiile care sunt în mod natural tulburate de anumite teme încurajează învățarea, împuternicirea și angajamentul civic. Notă: dacă remarcați că elevii sunt în mod special copleșiți sau agitați după o lecție provocatoare (de exemplu despre Holocaust sau o tragedie recentă), permiteți-le câteva minute de conversație deschisă, răspunsuri personale și dialog sau cereți-le elevilor să reflecteze în scris despre răspunsul lor la lecție (ceea ce au aflat în..). Ai putea dori să închei ora cu o reflecție în tăcere sau o altă activitate de descărcare a inimii. Dacă remarci o agitație extremă, este important să te conectezi cu alte resurse din școală, cum sunt un consilier școlar, psiholog sau lucrător social.
Liceu
Atunci când ai ocazia, începe ora cu un citat inspirațional sau o întrebare legată cumva de clasa ta
Cere elevilor să se angajeze în 3-5 minute de scriere reflexivă în care ei răspund la citat sau la întrebare. Cere unor voluntari să împărtășească cu ceilalți după această scriere reflexivă. Aceasta ar putea fi legată de teme existente la nivelul școlii, clasei sau temele capitolului, sau de un caracter (dintr-o carte / nuvelă sau de provocări din domeniul SEL (învățării socio-emoționale). Scrierile lui Sir John Templeton despre Legile Universale ale Vieții conțin excelente exemple de citate care este sigur că vor promova gândirea și discuțiile dintre elevii de liceu.
https://www.templetonpress.org/books/essential-worldwide-laws-life
Încheie-ți ora cu trei sau cinci minute de “dyad” sau “pair-share”
Cere elevilor să răspundă (în perechi sau grupuri de 3) la o întrebare despre unul sau două lucruri pe care le vor lua cu ei din ora ta și din ziua de școală. Pune-i să scrie o listă comună a perechii/ grupului în care lucrează și să ți-o înmâneze pentru a o vedea și comenta și, atunci când timpul permite, cere-le să împărtășească cu un grup mai larg / cu clasa. Concentrează-te pe a-i ajuta pe elevi să facă conexiuni între conținutul orei și viața lor, pentru a-i ajută să facă învățarea mai relevantă pentru ei.
Pentru toate nivelurile de clase
Chestionare prospective și retrospective privind învățarea
Angajează-ți elevii în auto-reflecții despre obiectivele de învățare potrivite vârstei – în care elevii să identifice forțele (punctele tari) și provocările pe care le au ca învățăcei. Cere elevilor să identifice 3 obiective de învățare pentru semestrul care începe și să identifice trei provocări de învățare și trei puncte tari (forțe) din această clasă, sau trei lucruri la care ei simt că sunt cei mai buni și trei lucruri care le creează/ cu care au cele mai multe probleme. Alegeți o abordare social-emoțională și academică pentru chestionare – în care să-i invitați pe elevi să creeze obiective în fiecare din aceste trei arii pentru ei înșiși. Lăsați elevii să știe că veți revizui aceste obiective la jumătatea și la finalul semestrului.
Chiar dacă nu ați făcut acest lucru la începutul unui an, la sfârșitul anului le puteți cere elevilor să reflecteze asupra a ceea ce văd ei că ar fi punctele lor tari/forțele în domeniile academic și social-emoțional și unde, în fiecare din aceste arii, ei simt că au crescut mai mult în anul care a trecut.
Sursa: https://www.edutopia.org/blog/engaged-teaching-do-now-activities-sel-lessons-maurice-elias
Mulțumim Pinterest pentru fotografii!