Am mai vorbit câte puțin în articole trecute despre învățarea bazată pe joc sau despre gamificarea educației. Și chiar v-am dat exemple de planuri de lecție bazate pe jocuri. Acum, dacă tot suntem în vacanță, ne-am gândit că e momentul ideal să acordăm mai mult timp acestei abordări didactice mai ”jucăușe”, dar foarte eficiente.

Ne-am gândit că în timpul anului nu veți avea timpul și răbdarea să examinați această abordare care, pentru mulți, poate să pară frivolă la prima vedere. Este vorba, desigur de învățarea bazată pe joc și învățarea care se petrece în jocurile online – ceva ce cu siguranță place copiilor – doar sunt atâția părinți care încearcă cu disperare să reducă orele petrecute de copilul lor cu aceste jocuri, pe care le consideră o mare pierdere de timp.

Dar nu sunt chiar o pierdere de timp, așa cum mulți încă o cred – experții în educație s-au aplecat asupra acestor jocuri de mult, descoperindu-le potențialul și apoi utilizându-le principiile în clase, la toate nivelurile.

Ele sunt utilizate și ca instrument de integrare al copiilor cu diferite deficiențe de învățare.

Iată aici argumentele Prof. Univ. James Paul Gee* de la Arizona State University, SUA, care vorbește despre principiile pe care se bazează jocurile și despre cum se pot utiliza aceste principii (și jocurile) în educație și, mai jos, un articol scris în Edutopia de Andrew Miller, Coach de Instruire la Shanghai American School, despre cum jocurile antrenează abilitățile cerute forței de muncă în economia actuală.

(din nefericire, nu avem subtitrare în limba română)

* https://www.youtube.com/watch?v=4aQAgAjTozk – James P. Gee Principles on Gaming

În cel de al doilea video**, Jim Gee spune la un moment dat, vorbind despre experiența proprie, când a încercat să înțeleagă ceva doar citind manualul – și nu l-a înțeles până nu a trăit pe viu acea experiență, învățând întâi prin sistemul încercare – eroare – regândirea strategiei – încercare – reușită:

”În indiferent ce arie de subiecte, noi dăm copiilor manuale fără ca ei ‘să fi jucat jocul‘. Nu au cum să înțeleagă nimic doar citind noțiunile teoretice dintr-o carte!”

** https://www.youtube.com/watch?v=JnEN2Sm4IIQ – James Paul Gee – Learning with Video Games

Învățarea bazată pe joc pentru a preda și evalua abilitățile Secolului XXI

de Andrew Miller

Învățarea bazată pe joc (Game-Based Learning), și în mod special jocurile serioase care predau conținutul, au devenit repede utilizate în clase. Poveștile frecvente despre succes au părut, de la jocul Minecraft în clasele elementare (#1) la jocurile care te învață abilitățile civice (#2). Există un curriculum care cuplează jocul World of Warcraft cu standardele pentru arte (#3) și multe alte variații unde concentrarea jocului este pe conținut.

Ce este cu aceste abilități ale Secolului XXI?

Da, jocurile pot fi utilizate pentru a preda și evalua abilitățile Secolului XXI!

Pe măsură ce conversațiile privind reforma educației avansează și educatorii se concentrează din ce în ce mai mult pe abilitățile acestea, trebuie să luăm în considerare cum putem cupla jocurile cu reforma. Haideți să aruncăm o privire la ceea ce mulți consideră a fi cele trei abilități de top și la felul în care jocurile le pot preda și evalua.

#1 https://arstechnica.com/gaming/2011/04/educational-building-blocks-how-minecraft-is-being-used-in-the-classroom/

#2 https://www.icivics.org/

#3 http://wowinschool.pbworks.com/w/page/5268731/FrontPage

Colaborarea

Jocurile tip MMO (#4) sunt extrem de populare. Ca un avid jucător ce sunt, eu văd un nou joc MMO aproape în fiecare lună. Strălucirea și atractivitatea unui jocurilor ca World of Warcraft este cerința de a colabora cu alții pentru a completă o cercetare / sarcină, pentru a face o incursiune în teritoriile inamice și pentru a distruge boșii (#5). În plus față de jocurile MMO, jocurile cu echipe de luptă online cum sunt HALO, Left 4 Dead și Call of Duty utilizează echipe pentru a completa obiective. Tu supraviețuiești doar împreună, plănuiești atacuri și lucrezi împreună. Aceste jocuri, cuplate cu instrucțiuni și alte evaluări, pot fi utilizate înăuntrul și în afara clasei. Un profesor poate ”traduce” experiența jocului către echipe din clasă prin reflecții scrise și discuții, la fel ca și prin experimentarea jocului într-un fishbowl (acvariu), în care clasa observă și documentează elementele colaborării de succes.

#4 https://en.wikipedia.org/wiki/Massively_multiplayer_online_role-playing_game

#5 https://en.wikipedia.org/wiki/Boss_(video_gaming)

Comunicarea

Toate jocurile de mai sus, care cer colaborare, cer de asemenea comunicare. Fie în scris în fereastra de chat (discuții) sau via comunicare orală prin intermediul unui set de căști cu microfon, jucătorii comunică constant unul cu altul. Aceasta deoarece există un obiectiv clar și un scop al muncii. De ce elevii par adesea dezinteresați de comunicarea în clasă? Deoarece, pentru ei, scopul situației din clasă mare ne-autentic. Prin concept, jocurile creează autenticitatea care îi atrage. Să-ți spui părerea prin intermediul ferestrei de discuții sau să generezi instrucțiuni eficiente echipei și comunicarea pot fi utilizate în clase ca lecții pentru a demonstra provocările și pentru a preda abilitățile de comunicare eficiente.

Gândirea critică /Rezolvarea de probleme

Jocurile bine concepute cer jucătorilor să rezolve o varietate de probleme complexe, unele care cer învățarea aliniată la standarde iar altele cer doar gândire critică și rezolvare de probleme. Gândiți-vă la două exemple.

Angry Birds (care de asemenea dublează de perseverența în învățare), devine progresiv din ce în ce mai complicat. Fiecare nivel adaugă noi variabile și aspecte pentru a crește dificultatea, influențând curgerea eficientă a jocului (gameflow – #6). Creierul tău trebuie să evalueze, analizeze, planifice dinainte, încerce idei noi și mult mai multe pentru a rezolva aceste niveluri. Poți utiliza reflecția și alte tehnici pentru a-i pune pe elevi să demonstreze și documenteze abilitățile lo0r de gândire critică. Pocket Law Firm (Firma de avocatură de buzunar – #7), un joc care ajută jucătorii să învețe conținutul drepturilor civice din Declarație Drepturilor, cere explicit gândire critică de-a lungul conținutului învățat. Profesorii pot utiliza jocul pentru a preda conținutul standardului (la Științele sociale), precum și pentru a preda gândirea critică și rezolvarea de probleme. Pentru o planificare de succes a firmei de avocatură, evaluarea cazurilor care vin și multe altele, jucătorii utilizează gândirea critică pentru a obține cele mai înalte scoruri. Jocurile grozave cer gândire critică cu o mare viteză (“flow”).

#6 http://shrinkandgrow.wikidot.com/theory-gameflow

#7 https://www.icivics.org/node/159976

Trebuie să găsim timp pentru ca elevii să joace aceste jocuri înăuntrul și în afara clasei pentru a preda conținutul și abilitățile secolului XXI. Pentru a face asta mai ușor și a salva timp, alege jocul care dezvoltă o arie relevantă a conținutului și totodată construiește abilitățile dorite. În plus, tu poți ținti una sau două abilități pe care intenționezi să le predai și evaluezi, deoarece jocurile cer multe abilități pentru a putea fi jucate. La final, dacă elevii au succes în joc, nu este chiar jocul cel care a evaluat abilitățile și conținutul cerut?

Una din cele mai mari neînțelegeri despre jocuri și oamenii care le joacă, este aceea că jocurile nu te ”învață” nimic. Se presupune că în jocuri nu există valoare și experiență.

Dar sperăm că alții pot vedea că abilitățile utilizate în jocuri pot și transferate din experiența de joc către lumea reală prin intermediul unui profesor priceput. Când planifici să predai și să evaluezi abilitățile Secolului XXI în clasă, gândește-te la jocuri ca la o metodă valoroasă pentru a-i angaja pe elevii tăi.

Sursa: https://www.edutopia.org/blog/game-learning-21st-century-skills-andrew-miller

Mulțumiri Pinterest pentru fotografii 🙂