Schimbarea ca oportunitate

Sperăm că v-ați odihnit cu toții în aceste zile de sărbătoare și v-ați întors cu forțe proaspete alături de elevii voștri.

Pentru cine nu a apucat să se odihnească destul, avem o veste bună, mai e puțin și vine sfârșitul de săptămână, în care puteți recupera și, de ce nu, căuta puțină inspirație, idei noi..

Ne-am gândit și noi să vă propunem un strop de inspirație, recomandându-vă niște cărți.

Pentru profesorii de științe și matematică, vă recomandăm două cărți extraordinare – le puteți recomanda și elevilor de liceu să le citească – e vorba de Zero – biografia unei idei periculoase (Zero – The Biography of a Dangerous Idea) de Charles Seife și de Big Bang: Originea Universului (Big Bang: The Origin of the Universe) de Simon Singh.

big-bang.jpg_crop

Amândouă descriu într-un limbaj accesibil evoluția gândirii omului despre matematici, științe, instrumente de măsură, transformări sociale și culturale și constituie o comoară de idei pe marginea cărora se pot dezbate teme legate de aceste domenii vaste.

Și amândouă descriu ceea ce cu toții experimentăm astăzi ca fiind un „stres modern” – schimbarea, despre care am vorbit și în alte articole recente, cum este cel despre motivele pentru care profesorii resimt stresul (https://creeracord.com/2017/03/23/motivul-real-datorita-caruia-profesorii-si-liderii-sunt-coplesiti/).

Dacă citim corect printre rândurile celor două cărți, va trebui să acceptăm că schimbarea, evoluția este condiția fundamentală a universului – acestei schimbări îi datorăm și noi existența – și este o condiție fundamentală a vieții și devenirii noastre ca oameni, ca societate.

change-2

Dacă am fi fost de la bun început educați să acceptăm și să îmbrățișăm acestă condiție a schimbării, probabil că nu am fi atât de stresați de faptul că lumea din jurul nostru și lumea în care ne desfășurăm activitatea profesională se schimbă continuu. Din păcate, nu am fost educați în acest sens și fiecare a trebuit să se auto-educe pentru a accepta schimbarea ca pe ceva nu numai firesc ci și ca pe o oportunitate de a evolua.

Dar avem șansa să îi putem educa pe copiii și elevii noștri să gândească altfel și asta e important.

change-1

Pentru cei care găsesc că e dificil să accepte schimbările din ce în ce mai rapide din jur și să se adapteze la ele, vă recomandăm cartea de la care am împrumutat titlul acestui articol – Schimbarea ca oportunitate, de Thomas Bruksos, care afirmă că orice om poate evolua din situația de ”victimă a schimbării” la cea de ”maestru al schimbării” dacă acceptă să vadă în schimbare o oportunitate. Iată câteva fragmente din această carte – ca imbold de a o parcurge în întregime.

change-8

Am observat că oamenii se raportează la schimbare într-unul din următoarele moduri:

1. Unii abia rezistă. Sunt tot timpul în dezechilibru. Se opun, se plâng și aruncă vina pe alții. Ei sunt victimele schimbării.

2. Alții lasă viața să revină ”la normal” după scurt timp și se întorc acolo unde erau înainte de schimbare. Înaintează cu greu. Fără să țină cont de ce s-a întâmplat – chiar dacă sunt traumatizați – eu rămân neutri în fața schimbării.

3. Mai sunt și cei care se folosesc de experiența schimbării pentru a se întări, pentru a-și lua ”doctoratul” în viață. Astfel de oameni par a nu avea niciodată ghinion. Învață, se dezvoltă și își ating scopurile deoarece, pentru ei, schimbarea reprezintă o oportunitate. Aceștia sunt maeștrii schimbării.

change-5

… Schimbarea este un proces complex și fiecare reacționează diferit, potrivit propriului ritm.

Am observat că oamenii au tendința să experimenteze schimbarea în opt stadii. Acest proces este incontestabil, iar majoritatea oamenilor traversează într-un fel sau altul aceste stadii.

Înainte de a aprofunda fiecare stadiu, voi face un rezumat al acestora.

Primul stadiu: Hipotermia

În acest stadiu nu suntem conștienți încă de faptul că schimbarea se apropie și avem tendința de a o nega. Unii pot traversa o stare de euforie moderată, chiar dacă pot simți că s-au împotmolit în anumite părți importante ale vieții lor.

change-4

Stadiul al doilea: Disconfortul

Pe măsură ce începe un proces de ”dezghețare” sau suntem revoltați de tiparele noastre de gândire în care ne complacem chiar și după un eveniment traumatic, începem să realizăm că nu totul este perfect.

Acest sentiment de disconfort sau de neliniște poate afecta orice domeniu al vieții: relațiile personale, situația financiară, mediul înconjurător sau cariera. Unii dintre noi ignoră semnalele de disconfort și, pe măsură ce trec anii, devin din ce în ce mai nefericiți. Muncesc din greu pentru a stăvili această neliniște și folosesc din ce în ce mai multe resurse pentru a menține acel ”status-quo”.

Stadiul al treilea: Analiza

În acest stadiu începem o atentă examinare a situației. Luăm în considerare ideea că o schimbare ar putea interveni în viața noastră. Acest stadiu este dominat de întrebări: ”Ce se întâmplă?”, ”De ce mă simt altfel?”, Ce anume mă face să nu mă simt în largul meu?”.

În acest moment începe să se manifeste și o rezistență foarte puternică, în general motivată de nevoia de a simți că noi avem dreptate și ceilalți greșesc.

change-3

Stadiul al patrulea: Explorarea

În cel de al patrulea stadiu începem să examinăm noi posibilități și consecințele acestora: ”Ce ar fi dacă ne-am muta?”, ”Aș fi mai fericit dacă aș câștiga mai puțini bani, dar făcând ceea ce îmi place?”, ”Cum m-aș simți dacă aș fi căsătorit în loc să fiu singur?”; Cum m-aș simți dacă aș vinde casa mamei, după ce ea a murit?”, ”Cât de dificil mi-ar fi dacă aș începe o afacere pe cont propriu?”…

În cel de al patrulea stadiu am putea căuta un model de comportament, o persoană care a trecut printr-o schimbare asemănătoare și acum duce o viață fericită (sau un mentor – un profesor care a avut curajul să schimbe radical modul în care predă, n.n.). În acest moment situațiile alternative sunt vizualizate și luate în considerare, indicând o acceptare a schimbării mai profundă, care a început deja.

change-10

Stadiul al cincilea: Experimentarea

De-a lungul acestui stadiu soluțiile alternative luate în considerare sunt testate prin diferite metode. Când ajungem în acest stadiu suntem complet dezmorțiți, iar reticența noastră față de schimbare a fost deja înlocuită de o dorință arzătoare: ”Hai să facem asta”. Totuși, deoarece suntem nesiguri față de ceea ce se va întâmpla, vom trece printr-o perioadă de probă. De exemplu, unele cupluri aleg să locuiască împreună o vreme înainte de căsătorie. Nu puțini sunt cei care preferă să testeze o mașină înainte de a o cumpăra. Alții vor vizita orașul unde au o ofertă de serviciu pentru a vedea cum se simt acolo. În timpul experimentării, avem posibilitatea de a învăța din experiențele altora. Cu cât o persoană se teme mai mult de schimbare, cu atât mai lung va fi acest stadiu. Experimentarea este un semn că schimbarea se întrevede la orizont.

Stadiul al șaselea: Decizia

Până la cel de al șaselea stadiu o schimbare categorică a avut deja loc. S-a luat o decizie și s-a acționat în conformitate cu aceasta. Pentru a ajunge la acest stadiu o serie de temeri semnificative au fost depășite.

change-7

Stadiul al șaptelea: Angajamentul

Acest stadiu implică menținerea a ceea ce am câștigat deja. Atunci când facem o schimbare, de obicei respingem ideea și încercăm să găsim o cale pentru a ne întoarce de unde am plecat. Rezistența este, de cele mai multe ori, una inconștientă. Dacă suntem capabili să insistăm, schimbarea va prinde rădăcini în viața noastră.. și se va dezvolta. Aceasta este etapa în care putem alege să ne scuzăm – ceea ce numesc eu ”să îndreptăm situația” – sau ”să închidem cercul” și să finalizăm procesul de schimbare.

change-9

Stadiul al optulea: Revenirea

Acest lucru se poate întâmpla oricând în timpul procesului schimbării. Este normal să revenim uneori la o parte din stadiile anterioare. Mute dintre călătoriile pe care le vom întreprinde pe întortocheatele căi ale schimbării ar putea trece prin stadiile de Disconfort, Analiză și Explorare, doar pentru a ajunge înapoi la Disconfort pentru o perioadă.

La fel cum organismul nostru poate respinge un organ transplantat și viețile noastre pot respinge o schimbare. Este modul nostru de protecție. Unii văd în această stare o recidivă, dar ea este, de fapt, o etapă necesară și prețioasă a schimbării. De asemenea, deoarece nimic nu rămâne la fel pentru mult timp, ne putem aștepta ca, la un moment dat, viața să ne solicite să trecem prin acest ciclu al schimbării de nenumărate ori.”

Pentru cei dintre voi care vor să se distreze puțin în timp ce se gândesc la conceptul transformării, vă propunem să urmăriți un filmuleț – Cine mi-a furat cașcavalul (făcut după cartea cu același nume) – recomandat și de Thomas Bruksos în Capitolul 2 al cărții sale.

https://www.youtube.com/watch?v=3YGtXrlHgPw

Vizionare plăcută.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s