”Cele mai puternice campanii împotriva hărțuirii includ elevii, școala / facultatea, părinții – și de asemenea o comunitate mai largă”, spune Becki Vargas, autoarea unui articol publicat în toamna anului trecut în Edutopia, articol pe care l-am tradus pentru voi.

Înainte de asta, câteva comentarii pe marginea Raportului unui Studiu la nivel național realizat de Organizația Salvați Copiii – ”Bullyingul în rândul copiilor”, pe care îl puteți găsi în întregime aici:

– http://salvaticopiii.ro/upload/p000600010001_Salvati%20Copiii_Raport%20bullying.pdf

Dacă mai există printre voi persoane care percep acest fenomen ca fiind nesemnificativ la noi în țară, raportul infirmă categoric acest lucru și relevă o situație mai mult decât îngrijorătoare, care cere adoptarea unor măsuri imediate și nu numai la nivelul școlilor.

”Studiile naționale realizate de către Salvați Copiii în ultimul deceniu, cu privire la comportamentele de violență ale adulților împotriva copiilor, indiferent de natura acestora, au pus în evidență nivele îngrijorătoare ale utilizării violenței în relația adult – copil, în toate contextele: acasă, la școală, în instituții de protecție, în comunitate.”…

” Într-o societate în care, la finalul anului 2013, 63% dintre copii afirmau că sunt bătuți acasă de către părinții lor, iar 87% dintre elevi mărturiseau că au fost cel puțin odată implicați într-o situație de abuz verbal din partea unui cadru didactic, nu este o surpriză faptul că nivelul de violență pe care copiii îl manifestă în relație cu colegii / prietenii lor, pare să fi crescut considerabil; ba mai mult, nuanțele comportamentelor violente în care copiii sunt implicați deopotrivă ca victimă, agresor și martor, s-au diversificat, degenerând adesea în ceea ce studiile de specialitate definesc ca fiind bullying, respectiv, un comportament agresiv intenționat, menit să provoace disconfort sau durere, care implică un dezechilibru de putere și tărie între agresor și victimă, și se manifestă repetitiv, regulat (Limber, 2002; Olweus, 1993a; Nansel et al., 2001).”

Raportul mai arată că există și o conexiune directă între ceea ce se întâmplă în familia copilului și apariția situațiilor de hărțuire între copii – la școală, pe stradă – fapt ce necesită nu numai măsuri din partea școlii ci și implicarea directă a părinților.

De asemenea, raportul subliniază importanța – și urgența! – adoptării de măsuri care să combată aceste fenomene de hărțuire între copii / tineri –

”Un volum impresionant de studii de specialitate a pus în evidență în repetate rânduri diferitele consecințe negative pe care violența asupra copiilor le generează la nivelul dezvoltării personalității acestora. Impactul este resimțit în fiecare dimensiune de dezvoltare psihologică: emoțională, accentuând riscul ca cele mai frecvent trăite emoții în relațiile interpersonale să fie de teamă, furie, frustrare, resentiment, vinovăție sau rușine; socială, aducând în relațiile cu semenii la variate comportamente de agresivitate, respingere sau izolare; comportamentală, transformând, pentru mulți copii, comportamentul violent în cea mai intens utilizată strategie de rezolvare de probleme; cognitivă, reducând resursele copiilor pentru procesul de învățare”.

”Diferit de alte forme de agresiune / violență printre copii, bullying-ul este un concept umbrelă ce ascunde comportamente variate cu stabilitate crescută în timp, ascunse de adulți, ce continuă în absența unor măsuri specifice de intervenție. Acesta este un aspect extrem de important, asupra căruia Salvați Copiii încearcă să atragă atenția, în condițiile în care, adeseori, comportamentele asociate bullying-ului sunt interpretate de numeroși adulți, părinți și cadre didactice, ca strategii de adaptare firești pe care copiii le folosesc în mod natural și pentru care nu este necesară intervenția adulților. În realitate, comportamentele de bullying reprezintă unul dintre cei mai puternici factori de risc pentru sănătatea și protecția copiilor, care prin caracteristicile specifice (dezechilibru de putere, regularitate, intenția de a provoca suferință fizică și / sau emoțională), devine imposibil de gestionat doar la nivelul grupului de copii. Complexitatea acestui fenomen necesită atenția și acțiunea concertată a tuturor adulților din contextele de viață ale copiilor, părinți, cadre didactice, personal educațional auxiliar, membrii ai comunității, cu atât mai mult, cu cât bullying-ul nu se manifestă la vedere, ci în spații în care, în mod tradițional, adulții nu sunt foarte prezenți (toalete, curtea școlii, drumul casă-școală, colțuri ascunse din proximitatea școlii etc.).

Un alt aspect asupra căruia Salvați Copiii atrage atenția este că, într-o situație de bullying toți copiii sunt victime – și cel care suferă consecința directă a agresivității; și cel care este autorul comportamentului violent, pe care l-a învățat cu siguranță fiind la rândul său martor sau victimă într-un alt context de viață; și cel care asistă neputincios și învață că școala sau cartierul sunt câmpuri de luptă în care doar cei puternici supraviețuiesc.”

Măsurile sugerate la finalul raportului, foarte bune de altfel, nu se referă decât vag la abordări care integrează toți actorii și chiar întreaga comunitate, cum este cazul campaniilor din articolul de mai jos, deși există și la noi programe model similare, aplicate deja în școli / licee, care și-au dovedit eficiența. E drept că unul din modele la care ne referim – ”Ba se poate!”*, realizat în cadrul proiectului ”Zburd, educație prin coaching” – nu a avut ca scop stoparea incidentelor de hărțuire ci creșterea nivelului de promovabilitate la BAC, dar abordarea celor de la Asociația ROI a avut ca efect secundar și scăderea incidentelor de hărțuire între elevi.

* https://www.youtube.com/watch?v=1JmdaA2vYkM – Ba se poate!

Și acum, iată traducerea articolului scris de Becki Vargas.

Eforturi de succes ale comunității pentru prevenirea hărțuirii

Implicarea întregii comunități în prevenirea hărțuirii creează asigurarea că nu numai elevii și profesorii/ directorii ci și părinții și comunitatea mai largă lucrează către anumite obiective împărtășite – de bunătate, incluziune și acceptanță. Această abordare începe cu educația părinților și evoluează către implicarea comunității în școală. În fine, aducând școala să se implice în comunitate promite o posibilitate mai mare a unei schimbări susținute.

Părinții întâi

Pentru a începe, educați părinții împreună cu personalul școlii și elevii pentru a vă asigura că mediul de acasă lucrează împreună cu școala. Părinții trebuie să înțeleagă normele școlii pentru comportamente și valori inclusive. Ei trebuie de asemenea să fie capabili să-și susțină copiii în a fi în siguranță la școală**, prin ne-angajarea în comportamente de bullying (hărțuire) și în intervenții sigure sau raportarea hărțuirii către o autoritate. Părinților trebuie să li se dea informații despre cum să-i asculte și cum să comunice cu copiii lor, să remarce schimbări în comportament care ar putea fi cauzate de hărțuire și să se asigure că frații / surorile nu se hărțuiesc unul pe celălalt. Părinții pot susține mai mult evenimentele la nivelul școlii și eforturile de prevenire a hărțuirii, maximizând impactul.

** https://www.niot.org/nios/parentguide

Făcând comunitatea să se implice în școală

Dacă nu aveți o puternică implicare a comunității în școală, ați putea începe cu pași mici cum sunt invitarea liderului comunității în școală pentru a vorbi despre prevenirea hărțuirii sau prin căutarea de finanțare de la oamenii de afaceri locali pentru activitățile anti-bullying. Când sunteți gata să vă extindeți eforturile, există multe căi prin care puteți face comunitatea să se implice în eforturile școlii de a preveni hărțuirea. Iată câteva idei:

• Invitați membri ai comunității (ex. atleți locali, pompieri, veterinari, artiști, doctori, oameni de afaceri etc.) pentru a participa la adunările anti-hărțuire ale elevilor. Membrilor comunității le place să-și împrumute vocea și este motivant pentru elevi să întâlnească oaspeți speciali. În Oakland, California, de exemplu, membrii unui Club Harley (celebrii motocicliști, n.n.) au venit la școală și au vorbit împotriva hărțuirii – risipind câteva vederi stereotipe despre motocicliști în timp ce furnizau un mesaj util. (Și la noi există inițiative frumoase susținute de motocicliști, cum este Bikers for Humanity, cei 300 de motocicliști care au contribuit anul trecut la construirea de case pentru o comunitate săracă din Bacău, de exemplu, n.n.)

• Cereți-i primarului Consiliului Local să lanseze o proclamație în favoarea prevenirii hărțuirii. Obținând o proclamație setează o ștachetă înaltă pentru ca comunitatea să adreseze hărțuirea. Ea împrăștie acest mesaj prin oraș și învață elevii despre participarea civică.

• Invitați grupuri de muzicieni locali să cânte la evenimentele anti-bullying – muzica întotdeauna animă atmosfera (au fost la noi și în alte campanii formații care chiar au compus piese speciale pentru campanie, n.n.) Majoritatea orașelor au formații care ar fi încântate să fie abordate. Kutroc Records a fost partener în campania ”Nu în orașul nostru” și a prezentat muzică în școli în toată aria orașului Boston.***

  http://kutroc.com/keep-your-head-up/

  

Deoarece campaniile de prevenire a hărțuirii nu trebuie să coste o grămadă de bani, oamenii de afaceri locali pot ajuta la strângerea de fonduri (sau resurse de organizare, n.n.), atunci când este necesar. În Fremont, California, o agenție locală de asigurări a susținut campania de prevenire a hărțuirii organizată de o școală din apropiere. Exemplele de suport includ donațiile de mâncare, bani pentru acoperirea costurilor de imprimare ale bannerelor, să oferi premii la o loterie sau bunuri care pot fi scoase la o licitație publică de strângere de fonduri, sau să furnizezi un spațiu de organizare pentru un eveniment.

Elevii de la Liceul Regional Watchung din New Jersey și-au denumit campania “white-out (înălbire totală) pentru a șterge ura din (care duce la) hărțuire.” După ce s-au asigurat de suportul administratorului, elevii au început un asalt masiv asupra liderilor civici, directorilor de școli și grupurilor din comunitățile din patru orașe apropiate. Ei au distribuit afișe, stickere și un ghid ”cum să” pentru 13 școli elementare și medii ai căror absolvenți intrau în liceul lor. Ei au oferit de asemenea mini-workshop-uri pentru a-i pregăti pe elevii de la acele școli care conduceau activitățile. Asta a devenit un eveniment anual al comunității lor. https://www.niot.org/nios-video/white-out-erase-bullying

La marginea Deșertului Mojave din California, un consilier de la o școală medie din Westside School District din Lancaster, a inițiat un program anti-hărțuire pentru câteva districte, cu peste 35.000 de elevi. Liderii de tineret au strâns fonduri de la oamenii de afaceri locali și au organizat activități care au inclus angajamente, adunări și prezentări în clase sau în tabere din toată zona. Programul a culminat cu un eveniment la scara întregului oraș la care a participat și primarul.

https://www.niot.org/blog/lancaster-ca-city-unites-end-school-bullying

Implicând școala în comunitate

Să ajungi să te implici (ca școală) într-o comunitate mai largă poate începe la o scară mică și crește (în timp). Una din căile de a începe este să ai o masă /pavilion de prezentare (a școlii) la un târg de fermieri (sau de alt gen). Membrii clubului anti-bullying pot sponsoriza evenimente ale comunității sau să se alăture unei coaliții pentru a crea incluziune și a răspunde actelor de hărțuire. Ei pot de asemenea să se alăture unor lideri pentru a organiza un răspuns atunci când apare intoleranța sau ura. Iată aici câteva exemple:

● În Oak Ridge, Tennessee, membrii unui club anti-bullying au mărșăluit la o paradă locală. Ei de asemenea au sponsorizat o Zi a Prevenirii Hărțuirii într-un parc, în parteneriat cu Cluburile Băieților și Fetelor.

● În Kentucky, un lider al elevilor s-a dus la parlamentul statului pentru a promova o propunere legislativă anti-hărțuire.

● În New Jersey, lideri ai elevilor au lansat o petiție a Change.org pentru a include în dicționarele Oxford cuvântul upstander (cel care ia atitudine).
● În Oakland, elevii au făcut un parteneriat cu Golden State Warriors într-o campanie anti-bullying.

Peste tot în SUA, elevii au acționat ca reprezentanți în coaliții locale împotriva hărțuirii și intoleranței. Ei au lucrat în cadrul propriilor școli și în comunitățile lor, contribuind cu idei, făcându-și vocea auzită și învățând valoroase abilități de participare civică.

Ce fel de activități împotriva hărțuirii și de conectare a școlii cu comunitatea ați făcut în școala voastră?

Sursa: https://www.edutopia.org/article/successful-community-efforts-preventing-bullying-becki-cohn-vargas

Becki Cohn-Vargas, este director al programelor Not In Our School și Not In Our Town – o rețea de educatori care lucrează pentru a crea școli sigure și inclusive, libere de hărțuire și intoleranță. Înainte de a face parte din aceste programe, Becki a lucrat 35 de ani ca profesoară și directoare de școală. Împreună cu Dr. Dorothy Steele, este co-autor al cărții, Identity Safe Classrooms: Places to Belong and Learn (Clase în care identitatea e sigură: Locuri de care să aparții și în care să înveți).