Urme pe zăpadă, Micii sălbatici și abilități pentru viața reală

Tot căutând resurse de activități de iarnă pentru voi, am dat de un articol care prezenta și o idee de activitate în natură – care mi-a stârnit amintiri frumoase despre o carte pe care am îndrăgit-o și pe care am recitit-o de câteva ori în clasele primare și chiar mai târziu.

micii-salbaticiCartea se intitula Micii sălbatici, traducerea în limba română a cărții lui Ernest Thomson SetonTwo little savages. Permiteți-mi întâi să vă spun câteva cuvinte despre autor:

Englez de origine scoțiană, Ernest T. Seton a emigrat cu părinții în Canada și a copilărit și crescut în Toronto, petrecându-și mult timp prin pădurile din jurul orașului, unde îi plăcea să studieze și deseneze animalele. După ce a studiat artele grafice la Londra, s-a mutat în New York (SUA ) și apoi în Greenwich, Connecticut (CT), unde a cercetata natura, a promovat prin scrierile și arta sa și în activități cu tinerii, poveștile amerindienilor și povești despre animalele sălbatice și natura cu care nativii indieni trăiau în armonie. A fost nu numai un talentat scriitor, artist grafic și un pasionat naturalist, ci și un promotor activ al mișcării Scout, care îi învață pe copii și tineri cunoștințe utile pentru viața de zi cu zi în comunitate și în natură.

Dacă veți cerceta mai mult, veți descoperi că cei mai mari lideri ai lumii au făcut parte în tinerețe dintr-un club scout (cercetași).

ernest_thompson_setonErnest T. Seton a lăsat în urmă o bogată și valoroasă colecție de cărți despre speciile de animale și păsări sau habitatele pe care le-a studiat, despre poveștile și meșteșugurile vechilor indieni și o mulțime de cărți educative pentru băieți și fete (75 de cărți) . Munca lui a fost recunoscută prin premiile primite în timpul vieții, povestirile lui au fost imortalizate în cărți de benzi desenate, filme și seriale de televiziune, iar moștenirea sa științifică, literară, artistică și educativă este continuată astăzi de The Academy for the Love of Learning din Santa Fe, în cadrul Ernest Thompson Seton Scout Reservation din Greenwich, CT (SUA), și în E.T. Seton Park din Toronto, Ontario, Canada.

Mi-aș fi dorit să vă pot recomanda și vouă acestă carte minunată – Micii Sălbaticipentru copiii sau elevii voștri dar, din păcate, am descoperit că nici o editură din România nu a mai re-editat-o și că poate fi găsită doar prin anticariate, la fel ca și cea de a doua carte a aceluiași autor, tradusă la noi – Povestiri despre animale.

Este una din cărțile despre care acum, cu mintea și experiența mea de educator, pot spune ce rol important a avut în dezvoltarea multor abilități care mi-au fost folositoare pe parcursul vieții. E drept, cartea s-a așezat firesc pe un făgaș de formare spre care ne îndreptase de mici copii și tatăl nostru – ofițer de armată – care ținea ca toți copiii lui să fie gata să înfrunte cu curaj și pricepere orice situație de viață și să supraviețuiască în situații de criză.

De la tata (mai ales în vacanțele sau excursiile petrecute împreună) am învățat primele noțiuni de înot, de orientare în teren, să conducem o barcă, să aprindem un foc, să așezăm o tabără, să recunoaștem plantele, ciupercile și fructele sălbatice comestibile, să facem mici treburi și reparații gospodărești, să ne sculăm cu mintea limpede, să ne creăm reflexe rapide și să reacționăm în timpul cel mai scurt la situații neașteptate și multe altele. Desigur că multe din aceste abilități le-am perfecționat apoi prin diferite cursuri și activități organizate sau prin simpla exersare.

urme-animale-6

Cartea Micii sălbatici m-a făcut să îndrăgesc și mai mult incursiunile în lumea naturii, mi-a sporit apetitul de a-mi ascuți simțul de observație, în natură și în orice loc în care aș fi mers, m-a învățat o dată în plus să-mi fac planuri amănunțite dinainte și să fiu gata să înfrunt necunoscutul ca pe o aventură și multe altele.

Am discutat deseori cu colegii mei despre educația care se adresează acelor abilități de viață pe care orice copil și tânăr ar trebuie să le aibă și pe care școala de astăzi le neglijează cu desăvârșire și cred ca ar trebui cu toții nu numai să reflectăm asupra obiectivelor educației în școli și în familie privitor la aceste abilități, ci și să începem concret să facem câte ceva. Pentru că tânăra generație are nevoie nu numai de abilitățile academice și de cele specifice epocii ITC, ci și de abilitățile practice de care vorbeam ceva mai sus și pe care le cultivă foarte bine nu numai cluburile de cercetași., dar și anumite modele de grădiniță și școală în natură din alte țări cum sunt de exemplu:

Grădinița din pădure/ Forest Kindergarten (https://en.wikipedia.org/wiki/Forest_kindergarten)

– Ferma – școală (http://www.ferme-ecole-lapokita.ca/ http://jvtf.org/)

Desigur că astfel de modele nu se pot aplica în școlile noastre, care au un caracter mai mult academic, dar tot putem include și la noi activități care să stârnească interesul copiilor pentru natură, cum este exemplul de la care am pornit – o activitate de iarnă cu subiectul științele naturii.

urme-animale-4

Activitatea este intitulată – Urme pe zăpadă – și poate fi organizată de profesori cu copiii din clasă, sau acasă împreună cu părinții, într-un week-end – într-o zi frumoasă de iarnă care permite ieșirea în natură sau într-un parc mai sălbatic.

Una din bucuriile iernii este să ieșim afară și să ne bucurăm de frumusețea peisajului imaculat și de jocul cu zăpada. Ca adulți care trăim în oraș, desigur că nu ne face plăcere să ieșim prea mult, din cauza condițiilor de pe drumuri, dar nu trebuie să uităm că iarna este un anotimp feeric pentru cei mici. Chiar și pentru noi, iarna încă are ceva magic, nu-i așa?

Așa că, ce ar fi să folosiți una din zilele frumoase, după o noapte în care s-a așternut zăpadă proaspătă și să-i duceți pe copii afară, ca să „vâneze” urme de animale, ca în cartea Micii sălbatici?

urme-animale-1

(PS. – Dacă locul în care puteți ieși nu are prea multe animale sălbatice care să lase urme, puteți chiar voi să „pregătiți scena”, cu ajutorul unor piciorușe false de animale, pe care le puteți confecționa după modelul celor reale, sau folosind animale domestice – câine, pisică – împrumutate de la părinți, sau doar atrăgând păsări cu câteva grăunțe aruncate în zăpadă – care să lase ceva urme clare pe zăpadă)

Cu copiii mai mici vă puteți distra descifrând diferența dintre urmele de câini și pisici, sau veverițe și iepurași, vrăbiuțe și porumbei, șamd.

Cu elevii mai mari puteți face recunoașterea urmelor și apoi puteți comenta pe marginea locurilor care atrag diferitele animale pe timpul iernii – pentru a se hrăni, adăpa, adăposti etc.

urme-animale-5

Mâine vă vom da o descriere mai amănunțită a unor astfel de activități despre urmele și obiceiurile animalelor, iarna.

Notă – Desigur, se pot organiza activități pe această temă și în interior, dar eu tot aș opta pentru activitățile în natură..:)

Rodica Bărbuță

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s