Traducerea articolului scris de Dr. Tabitha Dell’Angelo și Joanna Maulbeck în Edutopia

O importantă componentă a susținerii succesului academic este relația dintre casă/ familie și școală (Dodd & Konzal, 2002). Relațiile încordate casă-școală pot avea ca rezultat sau pot contribui la o performanță scăzută a studentului / elevului. Una din căile prin care se poate întări această relație este crearea de sarcini sau proiecte semnificative care conectează viață de acasă cu viața din școală și vice-versa, încurajând experiențe fluide, conectate și pertinente ale studentului / elevului. Când planificați astfel de sarcini și proiecte, luați în considerare întrebările și ideile de mai jos. Fie că le utilizați ca atare sau le considerați cărămizi de construcție (pentru alte idei, n.n.), ele vă pot inspira uimitoare idei proprii.

În primul rând, puneți-vă aceste trei întrebări:

1. Cum vor beneficia studenții/elevii din (activitățile din) acest proiect?

2. Cum vor beneficia părinții din (activitățile din) acest proiect?

3. Cum va/vor beneficia profesorul/profesorii din (activitățile din) acest proiect?

   

Din cele mai bune practici care leagă casa de școală vor beneficia toate aceste categorii de persoane/ actori implicați (stakeholders). Gândește-te la nevoile fiecărui stakeholder (studenți, părinți, profesori) și apoi gândește-te cum poți să atingi / asociezi aceste nevoi. Mai jos sunt câteva exemple de proiecte și sarcini care au potențialul de a fi benefice pentru toate părțile implicate.

Legături de suport între copii și persoanele care îi îngrijesc acasă

Nu este ceva neobișnuit să existe conversații între copii și cei care îi îngrijesc acasă, limitate doar la întrebarea „Cum a fost astăzi la școală?” Oferindu-le copiilor oportunitatea de a avea o conversație mai profundă cu adulții care îi îngrijesc poate avea un efect puternic. Una din căile pentru a face asta este să utilizăm interviurile. Puneți-i pe copii să le ceară persoanelor care îi îngrijesc (părinți, bunici, bone) să le împărtășească detalii despre viața lor, poate despre cei mai buni prieteni din copilărie, sau despre primul moment în care și-au văzut copiii. Încurajați-i pe studenți să-i întrebe pe adulți despre lucrurile pe care le iubesc sau de care sunt speriați, despre primele amintiri, sau despre speranțele de viitor. Făcând asta, le oferim o oportunitate copiilor să se conecteze cu cei care îi îngrijesc la un nivel mai profund, ca și oportunitatea de a practica tehnica interviului, de a lua notițe și de a scrie rezultatul. Când se întorc la școală, copiii își pot împărtăși descoperirile, fie în scris, prin prezentări sau ambele, incorporând mai multe abilități literare și de vorbit în public.

Redefinește tema de acasă

Tema de acasă este văzută deseori ca o practică solitară unde studenții/ elevii termină de scris câteva pagini, citesc pentru câteva minute și apoi continuă cu viața lor din afara școlii. Cu toate acestea, tema de acasă poate deveni mai interactivă între studenți și adulți dacă profesorul construiește experiența pentru părinți, lasă-i să știe exact cum speri tu ca ei să fie implicați în temele de acasă ale copiilor. Aceasta poate fi făcută printr-o agendă interactivă, un calendar sau chiar o pagină web (sau blog, grup de discuții online, n.n.). De asemenea, furnizează sfaturi pentru părinți (adulții care îi îngrijesc acasă) despre cum pot ajuta ei în timpul temelor de acasă.

Încurajează excursiile de familie

Creează o listă cu monumente istorice, biserici, (muzee, case memoriale, monumente ale naturii, n.n.) și parcuri din aria ta. Aproape fiecare oraș (sau comună, n.n.) are locuri interesante de vizitat care sunt gratuite sau nu costă foarte mult. Împarte această listă cu copiii și cei care îi îngrijesc ca un mod de a încuraja excursiile/ ieșirile de familie care sunt și experiențe de învățare. Poți cere familiilor să împărtășească fotografii sau câteva rânduri despre ce le-a plăcut sau displăcut la locul vizitat. Fotografiile și impresiile pot fi salvate / strânse într-o carte a clasei sau prezentate într-un panou-jurnal pentru ca studenții să poată împărtăși și să învețe mai multe unii de la alții.

Invită părinții în clasă

Furnizează oportunități prin care părinții sunt bineveniți să se implice în clase, pentru ca ei să poată să vadă ce se întâmplă acolo și să interacționeze cu copiii și profesorii. Există moduri variate pentru a implica părinții. Poți crea un timp în clasa ta de „15 minte pentru experți” unde părinții îi învață pe copii abilități interesante și utile – cum să tai legume, să schimbi un scutec, să ai grijă de un animal, să împăturești prosoape sau orice alt fel de lucruri. Această activitate are potențialul de a întări abilitățile de ascultare ale studenților. Profesorii pot de asemenea extinde activitatea cerându-le studenților să practice scrierea de „Cum să..”. Părinții pot fi de asemenea invitați ca și cititori invitați care își împărtășesc povestirile favorite cu clasa. Împărtășirea de povestiri ca și comunitate are un mare potențial de a întări aprecierea studenților pentru literatură.

Predă lecții de viață reale

Nu este neobișnuit pentru studenți/ elevi să întrebe, „De ce învățăm noi asta? De ce am nevoie să știu asta?” Unul din modurile de a face învățarea relevantă este să construiești o conexiune între casă și școală predând lecții de viață reală, care îi expun pe învățăcei unui conținut care poate fi utilizat pentru a-i ajuta să trăiască o viață reală sănătoasă. Un exemplu de astfel de lecție este să legăm descoperirile despre câte ore de somn au nevoie copiii din clasa ta, în funcție de vârsta lor.

Învață-i pe copii că dormind destul ne permite să fim atenți, să învățăm și să ne amintim mai ușor. Studenții ar putea să păstreze socoteala de cât de mult dorm prin grafice, hărți și jurnale. Ei pot face o conexiune între variațiile orelor de somn și experiențele de la școală. Rezultatele pot fi împărtășite părinților în moduri variate, cum sunt acele teme de acasă interactive descrise mai sus, sau prin acele „apeluri telefonice pozitive” descrise de Elena Aguilar în articolul din Edutopia (Elena Aguilar’s Edutopia post). Asemenea lecții nu stabilesc doar niște conexiuni între casă și școală, dar și servesc ca un pas înainte spre o viață sănătoasă.

Deoarece o educație eficientă presupune un parteneriat dintre casă și școală, noi trebuie să întărim în mod creativ acest parteneriat. Aceasta poate fi făcut prin proiecte și însărcinări ca cele descrise mai sus, ca și pe multe alte căi. Noi sperăm că tu vei continua conversația și îți vei împărtăși ideile în comentariile la acest articol sau pe pagina de Facebook a Comunității CREER.

Prof. Dr. Tabitha Dell’Angelo este Assistant Professor și Coordonator pentru Programul de Master de Educație Urbană la The College of New Jersey.

Prof. Joanna Maulbeck este un cercetător-asociat post-doctoral și profesor în Științele educației la Rutgers University.

Sursa:http://www.edutopia.org/blog/beginners-guide-connecting-home-school-tabitha-dellangelo