Îmbrățișând schimbarea – O nouă cultură a învățării

Schimbarea a fost subiectul meditațiilor filosofice de-a lungul istoriei umanității. Filosoful grec Heraclitus spunea: “Nici un om nu a pășit vreodată prin același râu de două ori, pentru că nu este același râu și nu este același om”. Ce a vrut să spuna este faptul că, în timpul (scurt) în care scoți un picior din apă și îl pui la loc, amândoi, atât râul cât și omul s-au schimbat.

Crossing-river1

De-a lungul secolului XX și, în mod special după cel de al doilea război mondial, am avut de a face cu un “râu” care se mișca încet. Stabilitatea, continuitatea și menținerea stărilor de fapt defineau cultura noastră, iar progresul era controlat cu grijă. Acest mediu stabil influența atât educația cât și tehnologia.

Educația

În tradiționala viziune a predării, informația este transferată de la o persoană (profesorul) către alta (elevul/studentul). Aceasta presupunea existența unei cunoașteri care merită să fie cumunicată și nu tinde să se schimbe prea mult în timp. În mod ironic, totuși, chiar această stabilitate este cea care face sistemul imposibil de menținut pe masură ce lumea se schimbă într-un flux constant.

Mulți educatori, de exemplu, iau in considerare principiul bazat pe zicala: “Dă-i omului un pește și va avea ce mânca o zi, învață un om să pescuiască și va avea de mâncare pentru toată viața“, ca reprezentând culmea educației din ziua de azi. Cu toate acestea, principiul nu poate fi considerat de ultimă oră. Deoarece pornește de la supoziția că va exista întotdeauna o cantitate suficientă de pește de prins și că tehnicile de prins pește vor fi aceleași pentru toată viața.

Și aici se regăsește capcana modelului de predare încă folosit în secolul XXI – și anume, convingerea că mare parte din ce știm va rămâne relativ neschimbat pentru o suficient de lungă perioadă de timp pentru a merita să fie transferat. Cu siguranță, există anumite idei, fapte și concepte pentru care această convingere rămâne adevărată.

Dar convingerea noastră este că această bază de resurse neschimbate se restrânge și că “balta” ne dă din ce în ce mai puține lucruri pe care le putem identifica ca fiind “pești”.

Tehnologia

Progresele în tehnologie de la mijlocul secolului trecut reflectă modul gradual de schimbare care se petrecea în acea epocă. Dezvoltarea televiziunii în culori este un bun exemplu.

Bell Labs au dezvoltat primul semnal color în 1929, iar RCA l-a demonstrat pentru prima oară în anul 1940. Pe parcursul anului următor, două din cele trei mari rețele de televiziune (NBC și CBS; ABC nu a participat) au început primele teste pentru televiziunea în culori. În primii ani din deceniul 1950, cele două rețele au experimentat cu transmisia în culori, iar semnalele color au trecut printr-o perioadă de trei ani de standardizare, pentru a îndeplini criteriile de transmisie ale FCC. Emisiunile din prime-time în culori au fost prima oară transmise de toate cele trei rețele în 1966, iar în 1972 numărul televizoarelor color din gospodariile americane au depășit în fine numărul aparatelor alb-negru. În 1999, conform lui Nielson, 68% din gospodăriile americane aveau televizor.

television-history-timeline

Acum, comparați aceste cifre cu cele privind adoptarea tehnologiei Internetului.

În 1997, 18% dintre familii aveau acces la internet în casa lor. În 2001, procentul crescuse la 50%. Doi ani mai rziu, se situa peste valoarea de 55%. În 2006, crescuse la 65%, iar în 2008 era de 73%.

Deci, a durat 70 de ani pentru a trece de la primul semnal color până la adoptarea largă a televiziunii color. Și aceasta adopție nu putea fi mai simplă. Tot ce aveai de făcut era să cumperi un televizor color.

Cu accesul online este altă poveste. Pe parcurul a zece ani, de exemplu, majoritatea utilizatorilor au deținut diferite computere, au instalat și au învățat mai multe sisteme de operare și au trecut prin mai multe tipuri de clienți de mail, browsere web, programe de citire de știri sau de materiale video. Softurile pe care le foloseau au fost modificate, up-datate, le-au fost adăugate noi pachete (patch) și au fost revizuite de mai multe ori. Ei au descoperit noi forum-uri, migrând spre și dinspre sute de site-uri unde poate și-au creat și propriile pagini, și-au creat adrese de mail și puncte de contact. Daca veți întreba pe cineva care a fost prezent pe internet în ultima decadă ce anume s-a schimbat, răspunsul va fi probabil: “Totul”.

timeline-of-the-history-of-computer

Și schimbările nu sunt doar de suprafață. Infrastructura care s-a extins pentru a le găzdui – ar putea, de fapt, să le și provoace. Website-ul YouTube a folosit în 2007 mai multă lărgime de bandă decât se utiliza pentru întregul Internet în anul 2000. Mai mult, YouTube ar fi fost un insucces în acea perioadă: banda largă (broadband-ul – necesar pentru transmisii video), procesoarele rapide și plăcile video performante nu existau pe acea vreme, iar abilitatea de a crea, transforma în format digital și distribui aceste formate video încă nu era dezvoltată.

Astăzi, avem acces la banda largă peste tot, camerele digitale și camerele web sunt fie integrate în computer fie valabile separat la costuri foarte accesibile și toate noile computere pot reda conținut video digital. Într-adevăr multe telefoane mobile au acum mai multă putere de procesare și acces la internet decât o aveau majoritatea computerelor din anul 2000. Avansul tehnologic în ce priveste procesoarele, consumul de energie, lățimea de bandă și capacitatea de memorare au crescut toate cu o rată remarcabilă, practic dublându-se la fiecare 18 luni.

Lucruri care sunt obisnuite în 2010 erau de neconceput acum abia zece ani. Pe măsura ce informația este în mod constant produsă, consumată, up-datată și modificata, noi practici de citire, scriere, gândire și învățare au evoluat o dată cu acest fenomen.

Internetul, în mod special, a schimbat modul în care gândim atât tehnologia cât și informația.

whathappensinaninternetminute

Tehnologia nu mai este doar o cale rapidă de transport a informației dintr-un loc în altul, iar informația care se mișcă nu mai este statică. În schimb, tehnologia informației a devenit un mediu participativ, dând naștere unei ambianțe care este schimbată constant și modelată prin participarea în sine.

Procesul constituie, prin natura sa, un salt: Cu cât interacționăm mai mult cu aceste spații informaționale, cu atât această ambianță se schimbă, și chiar simplul fapt de a găsi o informație restructurează nu numai contextul care dă informatiei un înțeles, dar și semnificația în sine. Gândiți-vă ce se întâmplă cu o știre pe un site care strânge informație din mai multe surse. Doar citirea acelei știri schimbă contextul tuturor știrilor din acea zi. Pe măsură ce știrea este citită de mai mulți oameni, ea este mutată în partea de sus a paginii și văzută mai bine de noii vizitatori ai paginii. Pe măsură ce tot mai mulți oameni văd stirea în prim plan, ea câștigă și mai multă importanță, iar semnificația și impactul ei continuă să crească.

Când schimbarea se produce lent, adaptarea este ușoară. Multe dintre practicile și rutinele zilnice în timpul secolului trecut implicau un management al schimbării treptat. De exemplu, când apărea o nouă tehnnologie la locul de muncă, odată de fiecare 10 sau chiar 20 de ani, compania putea oferi angajaților formare, cursuri de perfecționare / re-ciclare, organiza seminarii, sau putea programa pensionarea pentru a putea menține pe toți la nivelul cerut.

Pe scurt, ei puteau crea intrumente de training structurate, centralizate pentru a-i ajuta pe angajați să se adapteze. Cu fragmente de timp mai mici în care se produc schimbările, acest lucru a devenit mai dficil. Re-ciclarea în fiecare an, de exemplu, este o povară (și poate crea o forță de muncă alienată). Dar ce se întâmplă, atunci, când te confrunți cu schimbări care au loc săptămânal, zilnic sau chiar la nivelul unei ore?

***

Fragment din cartea în serial “O nouă cultură a învățării”,

de Douglas Thomas și John Seely Brown

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s