Să faci gândirea vizibilă – Despachetarea gândirii (2)

Cum să promovezi implicarea, înțelegerea și independența tuturor celor care învață

de Ron Ritchhart, Mark Church & Karin Morrison

< carte în serial >

Dincolo de memorizare, teme și activitate

În precedenta discuție despre taxonomia lui Bloom, am argumentat că înțelegerea nu este un tip de gândire pe care cineva îl face ci este de fapt obiectivul de bază al gândirii. Așa cum majoritatea profesorilor sunt conștienți, înțelegerea constituie o propulsare majoră a practicilor educaționale curente.

Schema-cadru Învățarea pentru Înțelegere, TfU (Teach for Understanding, Blyth & Associates, 1998) și Planificarea Înțelegerii, UbD (Understanding by Design, Wiggins & McTighe, 1998) sunt două unelte actuale de planificare curriculară care ajută profesorii să se concentreze pe înțelegere.

Ar fi frumos dacă am putea lua de bun faptul că toți profesorii adoptă acest obiectiv și se străduiesc să predea pentru înțelegere. În mediile în care operează azi profesorii, supuse unor testări continue, există deseori presiunea pentru acoperirea curriculei și pregătirii pentru test (Ravich, 2010). Deși ideea de predare pentru înțelegere poate fi susținută de formă, există presiuni care lucrează împotriva ei. Aceste presiuni nu sunt în mod necesar ceva nou. Școlile, fiind construite pe un model industrial, au fost mult timp concentrate pe împărtășirea de cunoștințe și abilități, ca obiectiv principal.

În majoritatea cadrelor școlare, educatorii s-au concentrat mai mult pe completarea temelor și însărcinărilor decât pe o adevărată dezvoltare a înțelegerii. Deși această lucru poate să ajute la dezvoltarea înțelegerii, dacă este bine conceput, mult mai des este centrat pe replicarea abilităților și cunoștințelor, unele noi, altele vechi. Sălile de clasă sunt prea des locuri ale unui „spune și practică”. Profesorul le spune studențillor*** ce este important de știut sau de făcut apoi îi pun să practice acel tip de abilitate sau cunoaștere. În astfel de clase se petrece foarte puțină gândire. Profesorii din astfel de clase sunt imediat puși în încurcătură când li se cere să identifice tipurile de gândire pe care vor să le facă studenții lor, pentru că nu este nici unul în mulțimea de lucruri pe care le dau ei studenților de făcut.

Reținerea de informații prin practici rutiniere nu este învățare, este antrenament.

*** student = elev

Partea opusă a aceleiași monede este o clasă în care totul este vorba despre activitate. În noțiunea de învățare experențială sau bazată pe cercetare, de multe ori prost înțeleasă, studenții sunt câteodată încărcați cu multe activități. Din nou, dacă sunt bine concepute, unele din aceste activități se pot transforma în învățare, dacă li se dă ocazia. Alteori, activitatea în sine este doar cu puțin mai plăcută decât practica. Să joci o versiune de Jeopardi ca să recapitulezi pentru un test poate fi mai amuzant decât să faci teme, dar este încă puțin probabil să dezvolte înțelegerea.

În inima acestei viziuni despre predare este noțiunea că acel curriculum este ceva ce profesorii predau studenților și profesorii buni sunt aceia care sunt cei mai eficienți în această predare. Reflectând la propria sa evoluție ca profesor, Mark Church recunoaște cât de predominantă a fost această viziune în propria lui activitate de predare:

În primii mei ani de profesorat am fost „profesorul amuzant”, pleznind de încredere și de ceva mai mult decât un strop de orgoliu. Mi-am ținut studenții într-un amuzament. Ei mă plăceau. Le plăcea clasa mea. Orice trebuia acoperit devenea un obiect de cunoaștere pe care eu, ca și expert, îl furnizam pe calea glumelor și fascinației studenților mei. În consecință, îmi judecam predarea prin ușurința cu care eram capabil să transmit informația de-a lungul unei căi a cunoașterii lineare, unice. Ideea mea de bună predare era să mă concentrez pe crearea și furnizarea de activități plăcute, participative, deși nu necesar cu implicarea minților. A deveni un bun profesor însemna să stăpânești un set de tehnici de predare și să știi să răspunzi la toate întrebările studenților. În acei ani nu mi s-a întâmplat încă, ca buna predare, bazată pe ceea ce știam și înțelegeam despre cei care învață sau despre cum se petrece învățarea, să fie răsturnată. În orice caz nu a fost, până când nu am examinat cu adevărat problema a ceea ce este înțelegerea și cum se dezvoltă ea, prin care am început de fapt procesul de a deveni un profesor. Numai atunci am recunoscut că temele și activitatea nu sunt sinonime cu învățarea.

fun_teacher

Hai să ne întoarcem la întrebarea cheie cu care am început acest capitol: „Ce feluri de gândire valorifici și vrei să promovezi în sala ta de clasă?”, „Ce feluri de gândire îi forțează pe studenți să utilizeze această lecție?”

Când în sălile de curs este vorba despre activitate sau teme, profesorii tind să se concentreze pe ceea ce vor să facă studenții pentru a-și completa însărcinările. Acești pași fizici și acțiuni pot fi identificate, dar componenta gândirii lipsește. Când se întâmplă asta, învățarea este probabil să lipsească și ea.

Iată aici un scurt exercițiu care să te ajute să identifici posibilele discrepanțe dintre activitățile la clasă ale studenților și învățarea care poate conduce la înțelegere. Începe prin a face o listă a tuturor acțiunilor și activităților în care sunt angajați studenții tăi în materia pe care o predai (dacă ești învățător, alege un singur subiect asupra căruia să te concentrezi, cum este matematica, citirea sau scrierea). Poate vrei să faci un brainstorming asupra acestei liste cu câțiva colegi de școală sau echipă. Acum, lucrând cu această listă, creează trei noi liste:

  1. Acțiunile cu care studenții de la clasa ta petrec cel mai mult timp. Ce acțiuni acoperă 75% din ceea ce fac în mod regulat în clasă?

  2. Acțiunile cele mai autentice pentru disciplină, adică, acele lucruri pe care oamenii de știință, scriitorii, artiștii ș.a.m.d. – reali – le fac în timpul muncii lor.

  3. Acțiunile pe care îți amintești să le fi făcut tu în timp ce erai angajat în mod activ pentru a înțelege ceva nou despre un subiect din aria disciplinei sau ariei tematice alese.

Dacă prin comparația între prima listă – în ce activități consumă studenții majoritatea timpului – se potrivește cu celelalte două liste, activitatea ta la clasă se aliniază cu înțelegerea.

Dacă cele trei liste par să fie deconectate una de alta, studenții ar putea să fie mai concentrați pe teme și activități decât pe înțelegere. Ei ar putea să facă mai multă învățare despre subiect decât învățare de a face subiectul.

Pentru a dezvolta înțelegerea unei arii privind subiectul, trebuie să te angajezi într-o activitatea intelectuală autentică. Asta înseamnă rezolvare de probleme, luare de decizii și dezvoltare de noi înțelegeri, utilizând metodele și instrumentele acelei discipline.

Noi trebui să fim conștienți despre ce tipuri de gândire sunt importante pentru oamenii de știință (crearea și testarea de ipoteze, observarea atentă, construcția de explicați…), matematicienii (căutarea de modele, crearea de conjuncturi, formularea de generalizări, construirea de argumente…), cititorii (care fac interpretări, conexiuni, previziuni…), istoricii (consideră diferite perspective, argumentează cu probele, construiesc explicații..) și așa mai departe, făcând aceste tipuri de gândire centrul pentru oportunitățile pe care le creăm pentru studenți. Mai mult, aceste tipuri de gândire trebuie să fie printre așteptările principale față de ceea ce trebuie studenții noștri să poată și în care să se angajeze, ca tipuri de gândire necesare pentru construirea înțelegerii acelei discipline.

– va urma

*******

Pe noi, cei care vă punem la dispoziție acest material, ne-ar interesa dacă ați fost tentați să realizați cele trei liste și ce rezultate ați obținut. Putem discuta mai multe despre această temă pe pagina de facebook a CREERhttps://www.facebook.com/educatiesirezilienta/

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s