Am văzut cu bucurie că și la noi a început să se discute despre ce și cum ar trebui să facă educatorii într-o lume în care inteligența artificială a devenit o prezență pe care nu o mai putem ignora. Peste tot în lume se discută aceste lucruri și ne-am propus să vă aducem la cunoștință o parte din aceste dezbateri. Dar, dincolo de dezbaterile interesante, este important să ne gândim cum procedăm pentru ca elevii noștri din România, care învață în școli cu acces redus la tehnologie și internet, să fie totuși bine pregătiți. Și am descoperit cu bucurie acest articol al lui A.J.Juliani, care prezintă câteva strategii de lucru foarte bune care ar trebui utilizate atât de profesorii care nu au acces la tehnologie și IA sau nu doresc să includă în predare inteligența artificială, dar și de cei care au îmbrățișat prezența IA în clase.

10 practici care nu includ IA în clasă

Când ne gândim la viitorul învățării trebuie să includem și inteligența artificială, la fel cum a trebuit să includem internetul, computerele și alte tehnologii digitale.

Există două căi de abordare, despre care vorbesc mulți oameni în acest moment și noi le discutăm în profunzime în timpul sesiunilor mele de atelier.

Una dintre căi este cea care se opune includerii inteligenței artificiale. Iar cea de a doua este compatibilă cu existența și utilizarea IA.

În videoclip de mai jos voi dezvălui beneficiile și dezavantajele fiecărei căi și cum arată să le aplici pe ambele în clasă.

Pentru început, vreau să aprofundez puțin cum arată să ai activități și evaluări care nu includ I.A. (și de ce). Acest articol va împărtăși 10 practici care susțin învățarea fără I.A., iar în articolul meu de continuare, care vă apărea mai târziu în această săptămână, voi împărtăși 10 practici care susțin învățarea compatibilă cu I.A. Ambele sunt necesare în lumea noastră, așa că haideți să vedem cum arată!

https://www.loom.com/share/83e628b6ee8b4148a081b6cbb8c7ee4a – Viitorul educației

#1: Cu hârtie/creion, în persoană

Cel mai simplu și elementar mod de a fi rezistent la includerea IA este să păstrați orice activitate de învățare sau evaluare, atât în ​​persoană… cât și cu hârtie/creion. O evaluare în persoană care utilizează hârtia-creionul este foarte rezistentă la includerea inteligenței artificiale. La fel sunt și scrierea unui eseu în clasă, rezolvarea de probleme de matematică în persoană și chiar o sesiune de brainstorming în persoană. Niciuna dintre acestea nu este practici proaste, așa cum unii încearcă să le facă să pară. Puteți folosi aceste practici într-o varietate de scopuri și, mai ales, pentru a vedea ce gândesc elevii dvs. și ce sunt capabili să facă singuri. E simplu. Eficient.

Dar folosirea doar a acestor practici prezintă o serie de probleme, în special în ceea ce privește atenția, implicarea și transferul pe termen lung. Practicile următoare sunt mai orientate către o lume în care elevii sunt angajați în învățare, nu sunt doar conforme cu procesul prin care sunt forțați să treacă.

#2: Jocul discuțiilor

Elevii mei au intrat în clasă ca în orice altă zi și multe nu s-au schimbat. Pupitrele erau încă așezate în grupuri mici, proiectorul era pornit cu activitatea lor „Fă acum” pe tablă. Și, tema pentru acasă pentru acea săptămână a fost scrisă pentru fiecare zi. Singura diferență era că fiecare scaun avea pe el un plic alb, plin cu cinci carduri de culorile diferite.

Iată elementele de bază ale jocului. Fiecare elev primește un număr de cartonașe (carduri) de culori diferite pe care să le folosească pe parcursul discuției. Ei trebuie să joace fiecare card o dată, dar pot juca cardul cu întrebarea de mai multe ori, după ce au folosit toate celelalte cărți.

Cardul roșu= Mă gândesc

Cardul albastru=Știu (pentru că)

Cardul galben=Pune o întrebare

Cardul galben=Eu simt

Cardul portocaliu= Conectează-te(fă legăturacu tine,cu lumea,cu un alt text/ idee / subiect)

Fiecare card valorează un punct (dacă vrei să notezi această activitate, depinde în totalitate de tine și de clasa/școala ta) și scopul este de a înlocui evaluarea doar a unui produsului final (chestionar) și în schimbul unui proces de învățare linear să aveți o discuție activă). Acest joc structurează sala de clasă centrată pe elev în două moduri.

În primul rând, jocul este centrat pe un subiect, concept, conținut, text pentru lecție. Elevii trebuie să fie angajați în acel conținut pentru a a putea răspunde la provocările și întrebările de mai sus (cred, știu pentru că, simt, conectați-vă etc.).

În al doilea rând, jocul modelează numeroasele moduri în care poți contribui la o discuție activă de învățare. Acest lucru îi ajută pe elevii care pot fi timizi sau vor să se sustragă/ ascundă în timpul discuției din clasă.

#3: Dezbaterea

O altă practică simplă și eficientă este dezbatere. Aceasta lucru poate funcționa în orice domeniu. Elevilor li se acordă un anumit timp în clasă pentru a se pregăti să își asume o „parte” sau „perspectivă” într-o dezbatere.

Explicați elevilor dvs. structura și regulile dezbaterii. Un format simplu poate include:

• Declarații de deschidere din fiecare parte (1-2 minute per echipă)

• Reveniri, ca răspuns la declarația oponenților (1-2 minute pe echipă)

• Discuție deschisă (moderată de profesor, 5-10 minute)

• Declarații de încheiere (1 minut per echipă)

Împărțiți clasa în mai multe echipe, una pentru propunere și una pentru opoziție. Fiecare echipă ar trebui să aibă un număr egal de elevi. Dacă clasa este mare, puteți avea mai multe dezbateri cu grupuri mai mici sau puteți atribui roluri în cadrul fiecărei echipe, precum cercetători, vorbitori și responsabil cu luarea de notițe. Oferiți-le elevilor timp să-și cerceteze subiectul și să-și pregătească argumentele. În timpul dezbaterii, amenajați sala de clasă pentru ca cu echipele să stea față în față. În calitate de moderator, mențineți dezbaterea pe drumul cel bun, urmând formatul structurat pe care l-ați prezentat. Asigurați-vă că fiecare elev are oportunitatea de a participa și că dezbaterea rămâne respectuoasă. După dezbatere, organizați o sesiune de reflecție. Întrebați elevii ce au învățat, cum s-au simțit în timpul acestei experiențe și ce abilități și-au îmbunătățit. Discutați despre importanța înțelegerii mai multor perspective și despre cum să folosească abilitățile de dezbatere în alte domenii ale vieții lor.

#4: Acvariul

După o dezbatere structurată sau după ce au jucat jocul discuției de câteva ori, elevii au început să intre mai ușor în discuții și să conducă conversația.

Da, au fost împinși să răspundă și să pună întrebări, dar scopul primului pas este să-i facem să vorbească (și să facă profesorul să vorbească mult mai puțin).

A funcționat pentru clasa noastră și pentru mulți profesori din școala noastră. Dar, nu a fost obiectivul final. Aș prefera ca ”morcovul sau bățul” (recompensa și pedeapsa) să fie singurele motiv pentru care vorbesc elevii, așa că a trebuit să continuăm să ne îndepărtăm de aceste motive și, de asemenea, să schimbăm formatul, într-unul care este mai puțin descris de cărțile de pedagogie.

Pregătirea Acvariului (FishBowl): Elevii trebuie să fi citit, învățat sau să fi aprofundat deja un anumit text sau conținut înainte de începerea orei. Aceasta, însă, nu trebuie să fie o temă pentru acasă. Ar putea fi vorba despre învățarea care s-a întâmplat într-o lecție sau experiență anterioară. Cheia este că elevii nu învață ceva „nou” în timpul Acvariului, ci că vor învăța mai multe unii de la alții în timpul discuției și își vor împărtăși intuițiile și întrebările lor (la fel ca în jocul discuției).

Configurarea sălii de clasă: configurați-vă sala de clasă cu două seturi de cercuri. Pe exterior va fi aranjat un cerc mare, iar apoi pe interior va fi un cerc mai mic de patru până la cinci scaune (în funcție de dimensiunea clasei, acesta ar putea fi și de trei sau șase scaune).

Cum funcționează: Când elevii vin în clasă, ei vor lua un loc pe scaune. Nu vă faceți griji unde stau, deoarece toți elevii vor ajunge în cele din urmă în mijlocul cercului (în acvariul) pentru a discuta.

Cercul din interior vorbește și discută. Ar trebui să fie pregătiți, dar să se concentreze pe a avea o conversație activă folosind tehnicile învățate în jocul discuției.

Cercul exterior ia notițe despre discuția care se desfășoară în cercul interior. Acest lucru ar putea fi structurat de profesor, orientându-i să se concentreze pe anumite zone ale conversației sau pe întreg, ca și ar lua de notițe în timpul unei prelegeri. Depinde de situația dvs. privind modul în care doriți să-i pregătiți pe elevii pentru a nu rămâne pe dinafară. La fiecare cinci minute, veți dori să înlocuiți elevii din cercul interior cu noi elevi care să discute în cercul interior. Ei pot relua de la punctul unde s-a oprit discuția anterioară sau pot începe cu o nouă abordare.

Două chei pentru a face acest lucru.

În primul rând, în calitate de profesor, nu trebuie să-i solicitați sau să îi faceți pe elevi să vorbească. Scopul este ca ei să aibă o strădanie productivă la început și apoi să intre într-un flux. În al doilea rând, în funcție de clasa dvs., este posibil să doriți să alegeți din timp grupurile de ”pești” pentru a obține un amestec bun de elevii pentru a purta discuțiile. Aceasta, desigur, este preferința ta ca profesor.

Evaluarea. În cele din urmă, puteți evalua această conversație în câteva moduri, dar m-aș concentra mai mult pe partea de discuție activă decât pe ceea ce a fost spus la început. Apoi, pe măsură ce o faci mai des și elevii se simt mai confortabil, poți schimba o rubrică evaluării, pentru a avea diferite piese de evaluare care să reflecte conținutul discuției.

#5: Termină ce am început

Împărțiți elevii în grupuri mici de câte 3-5. Gruparea se poate face aleatoriu sau pe baza nivelurilor de abilități, în funcție de obiectivele tale. Explicați clar regulile și obiectivele elevilor. Există trei variante pe care le puteți folosi:

A. Terminarea reciprocă a propozițiilor (activitate de scriere)

1. Începerea poveștii: Dați fiecărui grup o foaie de hârtie și un început de propoziție. De exemplu, „A fost odată ca niciodată, într-un ținut îndepărtat…”

2. Scrierea pe rând: primul elev scrie o propoziție pentru a continua povestea, apoi îi dă lucrarea următorului elev, care adaugă o altă propoziție. Acest proces continuă până când toți cei din grup au contribuit de mai multe ori.

3. Împărtășirea poveștilor: Odată ce poveștile sunt finalizate, cereți fiecărui grup să-și citească cu voce tare povestea în fața clasei. Discutați diferitele direcții pe care le-a luat fiecare poveste și ce a făcut-o interesantă sau creativă.

B. Finalizarea cunoștințelor celuilalt (activitate de gândire critică)

1. Începeți cu o declarație: Oferiți fiecărui grup o afirmație sau o întrebare care să provoace gândirea. De exemplu, „Cel mai bun mod de a rezolva problemele de mediu este…”

2. Adăugarea de perspective: Primul elev își descrie înțelegerea sau răspunsul, apoi transmite lucrarea următorului elev, care adaugă un alt punct de vedere, îl detaliază pe cel precedent sau oferă o altă perspectivă.

3. Discuții de grup: După ce toată lumea a contribuit, grupul discută perspectivele combinate. Ei își pot rezuma gândurile și le pot apoi împărtăși clasei.

C. Terminarea problemelor de matematică ale celuilalt (Activitate de matematică)

1. Începerea problemelor: Dați fiecărui grup o fișă de lucru cu mai multe probleme de matematică în mai mulți pași, cu pasul inițial al fiecărei probleme finalizat.

2. Rezolvarea în pași: Primul elev parcurge următorul pas al problemei, apoi transmite lucrarea următorului elev, care continuă cu pasul următor. Aceasta continuă până când problema este rezolvată.

3. Revizuirea soluțiilor: Odată ce toate problemele sunt rezolvate, grupurile își pot verifica răspunsurile împreună. Discutați orice discrepanțe și pașii parcurși pentru a ajunge la soluții.

După activitate, organizați o discuție în clasă pentru a reflecta asupra experienței:

• Ce au învățat elevii lucrând împreună?

• Cum au gestionat orice dezacord sau provocări?

• Ce strategii au considerat că au fost ele mai eficiente?

Această activitate fără tehnologie promovează colaborarea, gândirea critică și creativitatea în rândul elevilor și este super-flexibilă în modul în care o puteți structura, în funcție de nivelul clasei dvs. și de materie.

#6: Satira

Acesta a fost unul dintre modurile mele preferate, ca profesor, de a-i determina pe copii să gândească, să creeze și să-și folosească mâinile, corpurile și expresivitatea.

Reprezentarea unei „satire” pentru ceva la care lucrați, citiți sau încercați să învățați vă ajută în multe feluri. Acordați timp grupurilor să facă un brainstorming idei și să-și planifice scenetele. Încurajați-i să gândească creativ cum să-și transmită înțelegerea subiectului prin dialog, acțiuni și recuzită.

Furnizați-le întrebări orientative, cum ar fi:

• Care sunt punctele cheie pe care trebuie să le acoperim?

• Cum putem face scenariul antrenant și informativ?

• Ce roluri va juca fiecare membru al grupului?

Rugați fiecare grup să scrie un scenariu pentru satira sa și să înceapă să repete. Încurajați-i să includă:

• O introducere: introduceți pe scurt subiectul sau cadrul.

• Partea principală: Dezvoltați conținutul principal, arătând înțelegerea prin dialog și acțiuni.

• Concluzia: Rezumați punctele cheie sau oferiți o rezolvare/ decizie.

Permiteți elevilor să adune sau să creeze recuzită și costume simple care le îmbunătățesc scenetele. Fă din asta o distracție!

Apoi configurați o zonă de spectacol în sala de clasă. Fiecare grup își interpretează pe rând sceneta în fața clasei.

Puteți face acest lucru în mai multe domenii.

• Știință: Demonstrarea unui proces sau concept științific, cum ar fi ciclul apei sau fotosinteza.

• Istorie: Reprezentând un eveniment istoric celebru sau un moment cheie din diferite puncte de vedere.

• Literatură: interpretarea unei scene dintr-un roman sau piesă de teatru sau crearea unei scenete originale care explorează o temă dintr-o carte citită.

• Matematică: Ilustrarea unui concept matematic, cum ar fi fracții, geometrie sau rezolvarea unor probleme cu cuvinte printr-un scenariu din viața reală.

Reprezentând scenete, elevii se pot implica profund în temă, își pot demonstra înțelegerea într-un mod dinamic și își pot dezvolta abilități importante în comunicare, colaborare și creativitate.

#7: În aer liber/Explorare – Învățarea prin descoperire

Explorarea în natură sau comunitate este o altă practică simplă. Ieșiți afară. Explorați modul în care natura se conectează cu tema dvs.

Creați poezii cu cuvinte „găsite” în explorarea voastră.

Organizați o provocare de clasă.

Și lista continuă. Toate opțiunile de învățare în aer liber sunt rezistente la intervenția IA și sunt excelente pentru minte, corp și suflet!

#8: Apără-ți învățarea

Să presupunem că elevii au de făcut teme pentru orele de știință sau matematică. Au întrebări la care să răspundă și ar trebui să explice ceva sau să-și arate munca. Poate că este vorba de un raport de laborator sau câteva probleme formulate cu cuvinte. În ambele cazuri, de obicei elevii înmânează temele profesorului, care notează produsul final, le înapoiază elevilor și trece la următoarea temă sau activitate.

Așa funcționează majoritatea sălilor de clasă și multe programe și obiective/ secvențe sunt construite pe această premisă. Dar nu așa funcționează clasa mea. Acum, că există instrumente de inteligență artificială pentru a ajuta elevii să stăpânească aceste tipuri de sarcini în cel mai scurt timp, poate deveni dificil pentru un profesor să înțeleagă cu adevărat dacă elevii au sau nu o înțelegere solidă sau dacă folosesc instrumente IA pentru a se ajuta.

Iată unde putem folosi „Defend Your Learning” (apără-ți învățarea).

Iată modul meu preferat de a folosi această strategie. În timpul temei din clasă sau de acasă, elevii vor folosi Loom (sau orice alt instrument de screencasting) pentru a-și înregistra munca și pentru a-și explica/apăra pașii, răspunsurile și gândirea. Beneficiul acestei strategii este că putem vedea și auzi ceea ce gândesc elevii și înțelegem procesul lor de învățare. Este, de asemenea, o strategie rezistentă la IA, deoarece explicația și apărarea sunt făcute de elevii efectiv cu vocea lor.

Și mai bine, atunci când elevii își împărtășesc explicațiile/ apărarea cu colegii lor, pot primi comentarii, răspunsuri. emoji-uri și feedback chiar în videoclipul Loom care este trimis pe e-mailul lor.

Profesorii pot comenta, de asemenea, sau pot răspunde cu un videoclip propriu!

#9: Experimente practice

O altă practică pe care ar trebui să o folosim și MAI MULT în timp ce trăim într-o lume a inteligenței artificiale sunt experimentele practice.

Acestea sunt adesea păstrate pentru cursurile de știință, dar noi putem să ne asigurăm că o folosim în toate domeniile. Ații putea învăța fracții cu o pizza, geometria cu o sfoară sau o poți aplica în programare cu sprinturi de design.

Creați o poezie plimbându-vă, folosiți zaruri pentru crearea unei povestiri sau începeți să faceți hărți pentru geografie sau științele naturii. Lista este nesfârșită!

#10: Cereți sugestii de la MagicSchool.ai (sau orice LLM).

Ce se întâmplă dacă, noi profesorii am folosi inteligența artificială pentru a realiza activități și evaluări care nu includ IA? Da! Fac asta tot timpul și ar trebui să o faci și tu. MagicSchool* are un prompt specific care vă ghidează prin acest proces.

* https://www.magicschool.ai/

Vrei să vezi cu ce sugestii a venit AI pentru mine?

Vedeți fragmentul de mai jos din conversația mea cu ChatGPT 4o: Pe măsură ce inteligența artificială (I.A.) continuă să evolueze și să se integreze în diverse aspecte ale vieții noastre, educatorii se confruntă cu noi provocări și oportunități în sala de clasă. În timp ce instrumentele I.A.pot îmbunătăți învățarea, este esențial să se dezvolte practici de predare care să rămână rezistente la dependența excesivă de tehnologie. Iată zece practici rezistente la I.A. pentru a ajuta la menținerea unui mediu de învățare echilibrat și eficient:

1. Încurajează gândirea critică

Încurajați elevii să analizeze, să evalueze și să creeze, mai degrabă decât doar să-și amintească informații. Folosiți întrebări deschise, dezbateri și activități de rezolvare a problemelor care necesită o gândire și un raționament profund dincolo de ceea ce I.A. poate oferi.

2. Promovați învățarea practică

Încorporați învățarea experiențială prin experimente de laborator, proiecte de artă și alte activități practice. Aceste experiențe îi implică pe studenți în moduri în care I.A. nu se poate replica, stimulând creativitatea și abilitățile practice.

3. Încurajează învățarea colaborativă

Facilitați munca în grup și interacțiunile de la egal la egal. Învățarea prin colaborare îi ajută pe elevi să dezvolte abilități interpersonale, empatie și capacitatea de a lucra în echipe diverse – calități pe care I.A. nu le poate emula.

4. Dezvoltați Inteligența Emoțională

Concentrați-vă pe activități care construiesc inteligența emoțională, cum ar fi discuțiile de grup, jocurile de rol și scrierea reflexivă. Conștientizarea și reglarea emoțională sunt abilități esențiale pe care I.A. se luptă să le înțeleagă și să le predea.

5. Integrați rezolvarea problemelor din lumea reală

Creați proiecte care conectează învățarea la clasă cu problemele din lumea reală. Încurajați elevii să abordeze problemele comunității, provocările de mediu sau preocupările globale, solicitându-le să-și aplice cunoștințele în moduri practice și semnificative.

6. Scoateți în evidență Metacogniția

Învățați-i pe elevi să se gândească la gândirea lor. Activitățile care promovează auto-reflecția, stabilirea de obiective și autoevaluarea îi ajută pe elevi să dezvolte o înțelegere mai profundă a proceselor lor de învățare, făcându-i mai independenți și mai puțin dependenți de I.A.

7. Folosiți seminarii socratice

Implicați elevii în seminarii socratice în care discută și pun la îndoială texte sau idei complexe. Această metodă promovează înțelegerea profundă și gândirea critică, încurajând elevii să exploreze diferite perspective și să-și dezvolte punctele de vedere.

8. Încurajează creativitatea și inovația

Activități de proiectare care încurajează creativitatea, cum ar fi sesiuni de brainstorming, proiecte de concepere de design și scriere creativă. Creativitatea implică experiențe și expresii umane unice pe care I.A. nu le poate replica.

9. Concentrați-vă pe proces în locde produs

Mutați accentul de la produsele finale pe procesul de învățare. Evidențierea importanței schițelor, revizuirilor și reflecțiilor îi ajută pe elevi să-și aprecieze creșterea și să înțeleagă că învățarea este o călătorie continuă.

10. Construiți relații puternice profesor-elev

Dezvoltați relații semnificative cu elevii dvs. Conexiunile personale și mentorat-ul sunt aspecte de neînlocuit ale predării pe care I.A.. nu le poate oferi. O bună cunoaștere a elevilor vă permite să vă adaptați predarea la nevoile lor individuale și să promovați un mediu de învățare favorabil.

Concluzie

În timp ce I.A. oferă instrumente valoroase pentru educație, aceste practici ne asigură că elementele umane ale predării și învățării rămân centrale în procesul educativ. Concentrându-se pe gândirea critică, experiențele practice, colaborare, inteligență emoțională și alte abilități centrate pe om, educatorii pot crea un mediu de clasă care valorifică punctele forte atât ale inteligenței umane, cât și cele ale inteligenței artificiale.

Sursa: https://www.ajjuliani.com/blog/10-ai-resistant-practices-for-the-classroom