Pentru cei mai mulți a început deja numărătoarea inversă. Mai sunt 5, 4, 3, 2… zile până începe școala. Și, odată cu asta, atâtea lucruri de pregătit, atâtea întrebări care-și așteaptă răspunsul. Mai ales pentru profesorii aflați în primul lor an de predare, dar nu numai pentru ei. Așa cum am văzut, mulți căutați pe site-ul nostru idei pentru prima zi de școală și sperăm că ați găsit câteva. Dar ne-am propus să facem mai mult, așa că începând de astăzi vă propunem câteva articole legate de managementul clasei. Și vom începe cu cel scris de Crystal Frommert în Edutopia.

Crystal Frommert are un master în educație și o experiență de peste 20 de ani ca profesoară de gimnaziu și liceu. A predat matematică, tehnologia informației și științe sociale la mai multe tipuri de școli – publice, private, internaționale. Dincolo de rolul de profesor a fost coach de instruire pentru alți profesori, coordonator pentru integrarea tehnologiei la nivel de district și profesor-asistent la universitate. A publicat mai multe lucrări și a susținut conferințe la nivel local, național, internațional. În prezent este director-adjunct la o școală gimnazială din Houston.

Stabilind din timp așteptări clare privind comportamentul în clase, profesorii se pot distra cu elevii lor fără a pierde controlul asupra sălilor de clasă.

Fie că aveți o experiență de predare de 20 de minute sau de 20 de ani, poate fi ușor să cazi în capcana de a încerca să cucerești atenția și simpatia elevilor acționând mai mult ca un prieten în relația cu ei. Din experiența mea, pot să vă spun că nu-mi dau seama că fac asta până când elevii nu încep să testeze limitele.

Pre-adolescenții și adolescenți par să aibă un talent straniu pentru a simți atunci când profesorii se clatină în poziția lor. Odată ce ridici din umeri sau spui “Ei bine…” în timp ce te gândești la cererea lor, se vor năpusti! Acest lucru apare sub forma unor încercări de a abate lecția de la subiect sau de a ocoli regulile.

– “Haideți, haideți să avem o perioadă liberă astăzi” sau “Ceilalți profesori ne permit să ascultăm orice muzică vrem în timpul orei” sau “Putem sta oriunde vrem astăzi? Vă rugăăăăăm!”

Stabiliți așteptările în mod proactiv

În cele peste două decenii în care am predat elevilor de gimnaziu, am constatat că setarea tonului în prima zi de școală îi ajută pe elevi să respecte limitele atitudinii tale prietenoase.

Așa cum se recomandă în cartea clasică pentru profesori Primele zile de școală: Cum să fii un profesor eficient*, de Harry K. Wong și Rosemary T. Wong, în prima zi îi salut pe toți elevii la ușă, îi salut cu un zâmbet primitor și o strângere de mână (în vremurile fără pandemie). După ce verific pe lista mea că se află în locația potrivită, îi rog să-și găsească locul alocat și să înceapă să lucreze independent la o sarcină de introducere (icebreaker).

Acest lucru dă de la bun început tonul pe care clasa noastră îl așteaptă. Ei își dau seama repede că locurile alocate fac parte din cultura clasei și că este necesar să lucreze la o sarcină ce le este atribuită.

Vor exista întotdeauna unul sau doi elevi care încep să șoptească sau să se plimbe prin clasă. Zâmbetul meu primitor se transformă rapid într-o expresie facială neutră, urmată de o expresie facială fermă, dar amabilă, “Vă rog să reveniți la locuri și la sarcina atribuită”. În fiecare an se întâmplă acest lucru, și în fiecare an primesc aceeași expresie cu ochi largi de la copii care exprimă, “Ok, cred că asta înseamnă că trebuie să mă pun pe treabă.”

* https://www.amazon.com/First-Days-School-Effective-Teacher/dp/0962936022 – The First Days of School: How to Be an Effective Teacher

– Vom reveni cu traducerea unui articol despre această carte.

Utilizați memento-uri ferme, dar spuse pe un ton amabil

După această interacțiune inițială din prima zi de școală, încep să-mi las firea glumeață să iasă la suprafață. Spun glume de matematică, folosesc meme legate de conținut în prezentările mele și poate chiar cânt un cântec împreună cu lecția. Sunt un profesor tocilar? Da. Un profesor amuzant? De asemenea, da. Unii elevi vor vedea în mod inevitabil comportamentul meu glumeț ca pe o poartă de intrare spre depășirea limitelor. Ocazional, trebuie să le amintiți cursanților când depășesc o limită. ÎI puteți avertiza când clasa devine zgomotoasă, “Este distractiv să joci Kahoot, dar nu vom putea continua jocul dacă strigi/ strigați.“

Acest lucru comunică așteptări ridicate însoțite de încurajare și respect. Mențineți demnitatea elevului vorbind unu-la-unu cu un elev care depășește o limită.

Odată, într-o conversație unu-la-unu cu un elev de clasa a VIII-a, am spus: “Mă bucur foarte mult că ești în clasa mea. Vii cu niște glume și comentarii foarte amuzante. Dar am de gând să te rog să le reduci un pic, deoarece, ocazional, comentariile tale perturbă procesul de învățare pentru colegii din clasă.”

Evitați capcanele potențiale

Elevii de gimnaziu sunt amuzanți și se prostesc, și de multe ori noi, profesorii, avem tendința de a ne distra și glumi împreună cu ei. Pentru a menține limitele profesionale în clasa de gimnaziu și pentru a evita să lăsați impresia că depășirea limitelor este acceptabilă, cred că veți dori să luați în considerare aceste sfaturi:

• Păstrați-vă conversațiile despre viața personală aducând la suprafață doar subiecte precum animalele de companie, călătorii, alimente preferate, filme etc. Mențineți o distanță profesională prin faptul că nu împărtășiți prea multe.
• Urmați instrucțiunile școlii privind interacțiunile de pe rețelele de socializare cu elevii. Comunicați cu elevii numai prin intermediul sistemului de e-mail sau al unui portal desemnat și monitorizat al școlii dvs.
• Mențineți aceleași limite pentru toți elevii. Fiți atenți la percepția preferințelor sau clicilor.
• Elevii vor dori să asculte sau să vorbească despre muzică sau alte mijloace media care nu sunt adecvate școlii. Pentru adulți, devine mai greu să ții pasul cu versurile cântecelor populare sau cu cuvintele argotice – cel mai bine este să nu te implici în acele conversații. (Știu acest lucru din experiență pentru că am spus o dată în clasa mea că mi-a plăcut un nou cântec pop care prindea la public. Ei au răspuns: “Chiar știți despre ce este vorba în acel cântec?!” Nu, se pare că nu știam...)

Matt Panozzo, care are doctoratul în educație, este un profesor de engleză de clasa a șaptea din Houston. În rândul elevilor săi de gimnaziu el are reputația că este un profesor antrenant și entuziast. El are, de asemenea, un talent uimitor de a echilibra atitudinea prietenoasă și momentele distractive cu menținerea așteptărilor. L-am întrebat cum face asta cu atâta pricepere. El mi-a spus:

”Gimnaziul este momentul de echilibrul potrivit pentru mine. Elevii vor să se distreze, dar vor și să fie luați în serios. Este un timp de explorare pentru ei, și ceea ce am descoperit este căelevii au nevoie de o persoană care să-i încurajeze pe parcursul explorării, așa cum o fac majoretele cu sportivii. Nu am nevoie să fiu prietenul lor. Pentru căau colegi cu care să călătorească. Eu trebuie să fiu al doilea set de ochi, care să-i ajute să vadă imaginea de ansamblu: obstacole în față, obstacole pe care le-au depășit, dinamica relațiilor pe care poate nu le-ar fi luat în considerare. Cred că un perete de alpinism sau un curs de mers pe frânghii este un prim exemplu al dinamicii relației pe care o am în clasă. Elevul trebuie să urce sau să parcurgă traseul. Trebuie să mă asigur că sunt în siguranță și să-i încurajez să iasă din zona lor de confort.”

Dacă sunteți noi în predare, trebuie să știți că găsirea acestui echilibru necesită practică și experiență. Ai răbdare cu tine însuți. Chiar și profesorii veterani trebuie din când în când să țină în frâu granițele.

Profesia de educator atrage de obicei oameni care sunt prietenoși, primitori și implicați, având o atitudine deschisă care uneori poate fi percepută ca o “prietenie” de către unii elevi. Respectul și comunicarea fermă a așteptărilor vor încuraja o cultură de clasă antrenantă și distractivă, dar fără să se depășească nici o limită.

Sursa: https://www.edutopia.org/article/balancing-friendliness-firmness?