În ultimele săptămâni s-a discutat mult despre noile și dezamăgitoarele legi ale educației propuse de minister. Una din temele dezbătute a fost și aceea a notelor de la orele considerate în general ne-esențiale – sportul, muzica, artele plastice.

Noi credem că atunci când ne referim la acestea ar trebui, la fel ca și în situația altor materii, să ne gândim în primul rând la scopul și beneficiile acestor materii, la contribuția lor la dezvoltarea generală a copiilor și tinerilor și mai puțin la ideea că este nevoie de un sistem de note ca să măsoare… ce anume? Memorarea unor cunoștințe teoretice? Prezența, participarea, nivelul de motricitate cu care vine copilul de acasă?

Avem noi o imagine clară a contribuției acestor materii la dezvoltarea fizică-motrice, cognitivă, de inițiativă, de creativitate, inteligență emoțională, socială șamd.? Știm cu adevărat ce ar trebui să ”măsurăm” și cum? Aceste întrebări vi le pune în primul rând o persoană foarte conștientă de rolul pe care l-au avut studiul unor instrumente muzicale (violoncel, pian), activitatea de ani de zile în ansambluri muzicale de cor și orchestră și activitățile de sport și explorare a naturii, la dezvoltarea ei pe toate planurile. Și care a văzut aceste efecte și la copiii sau adolescenții cu care a lucrat.

Ca educatori, până nu vom avea răspunsul la aceste întrebări – pentru toți copiii, cred că ar trebui să vedem cum putem beneficia mai bine de aportul mișcării și artelor la procesul de învățare și dezvoltare complexă al copiilor.

Din acest motiv, pentru astăzi vă propunem un articol din Edutopia, scris de Laura Lee, editor și scriitoare, care povestește despre transformarea unei școli cu ajutorul integrării artelor.

Structurarea unei școli în jurul artelor îi poate ajuta pe copii să exceleze în învățare și să-și dezvolte competențele sociale și emoționale.

În urmă cu mai bine de un deceniu, rezultatele slabe la teste și numărul scăzut de noi elevi înscriși au pus Școala Washington Elementary din Alameda, California – situată într-o zonă cu un nivel ridicat de sărăcie, în pericol de a fi închisă. Dar un grup de părinți și profesori dedicați au convins districtul să mențină școala deschisă, cu promisiunea de a “construi o școală centrată în jurul artei”, scrie Katrina Schwartz, care a vizitat școala pentru a scrie povestea ei din KQED’s Mindshift* – “Cum poate ajuta Arta să centreze experiența de învățare a unui elev”

* https://www.kqed.org/mindshift/54370/how-art-can-help-center-a-students-learning-experience – How Art Can Help Center a Student’s Learning Experience

Această școală, cunoscută acum sub numele de Maya Lin Elementary, a suferit de pe urma tendințelor apărute după adoptarea Actului ”No child left behind” (nici un copil lăsat în urmă), care a împins multe sisteme școlare din SUA să neglijeze orele de dezvoltare, enrichment (arte, sport etc.) și să pună un accent mai mare pe materiile la care se dau testele, cum ar fi matematica și artele limbajului (ELA). Cu toate acestea, școli precum Maya Lin “încep să realizeze nebunia acestor practici”, relatează Schwartz, și oferă din ce în ce mai mult artă, nu ca un curs separat, ci ca o modalitate de a preda conținut academic – o abordare care arată, conform cercetărilor, că poate stimula învățarea și bunăstarea elevilor. Accentul nou-descoperit al școlii pe artă** a salvat școala și a produs rezultate notabile.

** https://m.youtube.com/watch?time_continue=7&v=esUawrdkxEo&feature=emb_title – Arta ca text: Legând literația cu artele (vezi traducerea mai jos)

“Artele oferă un punct de acces pentru toată lumea”, a declarat pentru Schwartz Caitlin Gordon – un profesor de clasa a treia de la Școala Maya Lin.

“Cred că le permite copiilor să învețe despre modul în care procesul de creație a ceva este la fel de important, dacă nu chiar mai important, decât produsul. Cred că ajută într-adevăr să creăm mai mult din acea persoană echilibrată, cu gândire critică, pe care ne-o dorim pentru viitorul nostru.”

Profesori precum Gordon lucrează mână în mână cu instructorii de arte pentru a concepe lecții care integrează arta în fiecare element al zilei de școală, inclusiv în materii precum matematica și limba engleză (principală). Pentru un proiect privind schimbările climatice, de exemplu, profesorii au folosit aspecte ale procesului artistic pentru a preda conținutul științei, al studiilor sociale precum și elemente de învățare emoțională (ELA), ajutând în același timp elevii să-și dezvolte abilități sociale și emoționale precum creativitatea, comunicarea și reziliența.

Katrina Schwartz a vorbit cu un elev, John, care a creat un model pictat pentru a arăta efectul de seră. Deși a experimentat unele “eșecuri” din punct de vedere artistic, el a devenit mai rezistent prin persistența și iterarea (reluările) în procesul său creativ, spune Schwartz.

De asemenea, elevii de la Școala Maya Lin răspund în mod regulat la creațiile colegilor lor printr-o tehnică numită “scara feedback-ului” în care “partenerii își prezintă munca pe rând, obținând feedback pozitiv și negativ de la un partener și gândindu-se apoi la modul în care intenționează să încorporeze feedback-ul”. Dialogul lor este încadrat în jurul celor opt obiceiuri de studio ale minții*** (publicate în 2003 în cadrul Project 0, Harvard), principii precum “imaginație” și “observație” care pot ghida procesul artistic. Elevii sunt încurajați să folosească aceste metode, nu numai în crearea de opere de artă, ci și în interacțiunile lor cu profesorii lor și unii cu alții.

***

Pentru Schwartz, abordarea de la Școala Maya Lin nu numai că face “învățarea distractivă, multidisciplinară, conectată și creativă”, ci și “oferă elevilor o modalitate de a gândi diferit despre lume, de a face conexiuni și de a contempla care este locul lor în ea…. obiceiuri pe care le vor folosi indiferent de ceea ce vor face.”

Sursa: https://www.edutopia.org/article/transforming-school-through-arts-integration?

Iată și un video realizat de o profesoară din România despre legătura dintre arta literară și dezvoltarea valorilor culturale și morale.

– https://m.youtube.com/watch?v=rvvJTRGcrqY&fbclid=IwAR2QXJnKyqBfELF8LunjRkPdnlQSjO7QzOnaOYSlnyz1j2CmTJPHOgC3N6Q – Formarea unor valori culturale și morale prin intermediul literaturii

Și, mai jos traducerea dialogului din filmul video Arta ca text, în care este arătată experiența unei alte școli – Concourse Village Elementary School.

Arta ca text

Courtney Watson: Un text poate fi uneori foarte intimidant, mai ales pentru un cititor care se luptă, un proaspăt cursant de limbă engleză. Arta este un limbaj universal. Fiecare copil poate citi o piesă de artă. Sunt capabili să aibă o opinie. Ei sunt capabili să găsească dovezi în această lucrare, deoarece acestea se pot citi vizual. Este un loc în care fiecare copil poate avea succes.

Elev: Acum, are sens.

Courtney Watson: LaConcourse Village Elementary School, ne bazăm pe alfabetizare. Noi credem că fiecare educator trebuie să predea lectură. Așa că înveți să citești în muzică. Înveți să citești în educația fizică. Înveți să citești în artă. Ai de gând să creezi cu elevii o operă de artă pe baza căreia vrei ca elevii să poarte o discuție cu dumneavoastră — Când citești o carte, ai cuvinte care comunică ideea. Opera de arta se bazează pe același concept, cu excepția faptului ca imaginile sunt cele care comunica această idee.

Ivelisse: Noi citim picturi, dar nu folosim gura. Citim cu ochii. .

Courtney Watson: Deci, la clasa a doua învățăm despre trei tipuri diferite de comunități, cele rurale, urbane, și comunitățile suburbane. Fiecare grup primește o lucrare artistică ”master” pe care o privește gândindu-se la o întrebare. Primul nostru grup se gândește la pictura The Block , a pictorului Romare Bearden. Ce-ar putea fi..?

– https://www.metmuseum.org/art/collection/search/481891

Gândiți-vă că există diferite strategii de examinare a unui text, cum ar fi realizarea de conexiuni, vizualizarea, predicția bazată pe deducție, iar acestea sunt aceleași strategii pe care le puteți utiliza pentru a citi o piesă de artă.

Ivelisse: Imaginea la care am fost rugat să mă uit arată ca o comunitate suburbană, ca o singură casă. Și întrebarea era care era starea de spirit, dacă e fericită, dacă e o imagine tristă. Asta merge cu culori diferite.

Courtney Watson: Care este starea de spirit a acestei lucrări de artă, Ivelisse?

Ivelisse: S-ar simți ca o stare calmă, deoarece pentru mine dovada au fost culorile în ton deschis.

Courtney Watson: Utilizarea de către artist a culorilor deschise creează o stare de spirit fericită. Gândindu-ne la o întrebare de predicție, cum ar fi să fii în această lucrare și de ce? Furnizați dovezi din lucrarea de artă ca sprijin.

Sebastian: Ne-a spus să ne uităm cu atenție și apoi să ne gândim cum ar fi să fim în acea imagine. Am observat că e sunt mulțime de oameni care ascultă muzică. Te-ai simți cam atras pe acea stradă.

Courtney Watson: Ce înțelegi prin asta?

Sebastian: S-ar simți grozav să fii pe o stradă cu multă muzică și multă lume.

Courtney Watson: Când te întorci la pupitrul tău astăzi, îți vei revizui munca gândindu-te la aceste idei. Deci, după sesiunea de lucru principală, ei pot aplica aceste idei de literație la munca lor. Care este starea de spirit a muncii mele? Ce încerc să comunic? Care este tema mea?

Sebastian: Așa că ne-am continuat picturile. Eu desenam orașul.

Courtney Watson: Cerul se vede pe tot lungul străzii.

Sebastian: ah..

Courtney Watson: Adu-ți aminte – linia orizontului.

Sebastian: Mi-aș putea pune singur întrebarea: cum știu că este o comunitate urbană? Așa că am pus un magazin de delicatese lângă o mulțime de clădiri.

Courtney Watson: Trebuie să expunem lucrările și să furnizăm feedback-ul.

În același fel în care criticăm o operă de artă, ne vom critica unii altora lucrările.

Aud o mulțime de Ooh-uri și Ah-uri.

Sebastian: Am făcut o plimbare prin galeria de lucrări. Te uiți la lucrările colegilor. Aș putea să întreb care este starea din această pictură? Ce încerci să-mi spui?

Courtney Watson: Aș vrea să aud câteva dintre feedback-urile pe care le-ați primit.

Elev: Mie îmi place cum a pictat ea.

Courtney Watson: De ce ai ales să pictezi panoul cu soarele cu sclipici?

Elevul: Asta ar arăta electricitatea.

Courtney Watson: Asta este o decizie artistică grozavă.

Deci, pentru că încorporăm literația în arte, elevii găsesc aceste conexiuni trans-curriculare. O mulțime de transferuri de vocabular despre starea de spirit, tonul, atmosfera, predicție, deducție. Arta este un fel de punct de intrare pentru ei. Le permite să fie cu adevărat creativi și să fie gânditori critici.

– Acest videoclip face parte din seria școlilor noastre care funcționează integrând artele în predare și prezintă practici cheie de la Școala Elementară Concourse Village.