Pentru a vă stabili obiectivele Noului an, puteți utiliza metoda SLIME

Un călduros LA MULȚI ANI! din partea echipei CREER pentru voi, cititorii noștri. În primul rând vă urăm tuturor să aveți un an în care să vă bucurați de sănătate, de succes în tot ceea ce vă propuneți sau faceți și de cât mai multe bucurii, mari și mici – cel puțin la fel de multe câte artificii au luminat cerul în noaptea dintre ani. Noi sperăm să ne bucurăm cu toții și de o viață normală, fără restricții din cauza pandemiei. Și să vedem acea schimbare în mai bine pe care ne-o dorim cu toții – în societatea și în educația din România.

LA MULȚI ANI! 2022

În ce ne privește pe noi, ca organizație și ca persoane, de peste 15 ani, obișnuim ca la începutul fiecărui an să ne stabilim niște obiective concrete, pentru că, nu-i așa, dacă nu știi cu claritate ce vrei să se întâmple e greu de crezut că vei obține ce-ți dorești.În anii trecuți ne făceam planurile cu ajutorul metodei Cel mai bun an, pe care am transmis-o și unui mare număr de adulți și tineri cu care am lucrat.

2017 poate fi pentru tine… Cel mai bun an!

În acest an, John Spencer ne prezintă și o altă metodă – SLIME. Dar, să-i dăm cuvântul:

Lista cu obiectivele anului 2022

Stau chiar acum la biroul meu cu o rețea care se întinde pe toată tabla mea albă. Îmi planific cele cinci cursuri care încep în următoarele săptămâni. Dar chiar dacă nu aș concepe noi cursuri, aș visa la noi idei. Pentru mine, noul an este întotdeauna o șansă pentru un nou început. Este o oportunitate să reflectez la experiențele din trecut și să mă gândesc la noi moduri în care pot experimenta și îmi pot asuma riscuri creative. Ca profesor de gimnaziu, obișnuiam să mă gândesc la acest punct din mijlocul anului ca la o șansă de a reflecta și de a visa la noi idei. În unii ani, simțeam asta mai mult ca pe o resetare care aduce idei mari. Altă dată, era o șansă pentru mici revizuiri. Dar de fiecare dată mi-aș pune întrebarea, ”Ce risc creativ îmi pot asuma ca educator?” și ”Care sunt riscurile creative pe care le-ar putea accepta elevii mei?”

Pe când eram în facultate, am început să-mi stabilesc rezoluțiile pentru noul an. Eu mi-aș transforma aceste rezoluții în obiective. De obicei, aș începe ceva cu totul nou și deseori mi-aș realiza obiectivul pe la jumătatea anului. Din nefericire, nu mi-am dezvoltat întotdeauna și obiceiurile de care este nevoie pentru o schimbare pe termen lung. De aceea am început să mă concentrez pe adăugarea unor obiective orientate spre proces. Aceasta este o idee pe care o voi explora mai târziu în acest articol.

Cu toate acestea, În anii trecuți tindeam să mă concentrez doar pe începerea a ceva nou. În unele cazuri, mi-aș crea noi obiceiuri dar, în timp dau peste provocări noi. Și poți renunța la noile obiceiurile bune atunci când în viață apar momente perturbatoare. Deși mi-am dezvoltat obiceiul de a face exerciții de cinci ori pe săptămână, lucrurile s-au schimbat atunci când am devenit profesor și m-am simțit copleșit de cerințele locului de muncă. În alte ocazii am încercat să-mi creez un nou obicei, sau am început un proiect nou, dar am eșuat. În aceste momente am simțit că am eșuat în a-mi realiza obiectivele pe care mi le stabilisem pentru noul an. De exemplu, am încercat meditația și mindfulness, dar asta m-a făcut să devin mai anxios și aceste exerciții nu m-au ajutat prea mult. În alt an, m-am forțat să scriu primul draft al unei cărți numită Keeper of the Creatures (Custodele creaturilor) care nu a funcționat niciodată ca și concept. Încă din ianuarie știam că e o poveste defectuoasă, dar m-am forțat să o continui până în iunie.

Ceea ce realizez acum este că noul an este o șansă să te gândești la o mare varietate de obiective. Da, ar putea însemna și să începi ceva nou dar ar putea însemna și să tratezi ceva nou ca pe un experiment și să definești succesul ca fiind disponibilitatea de a-ți asuma riscuri creative. Ar putea de asemenea să însemne să alegi să menții o practică sau un obicei curent. Dar ar putea de asemenea să implice să renunți la perfecționism, de exemplu sau să renunți la ceva care te supraîncarcă.

Mă gîndesc la atâtea obiective.. Cum să aleg ca să fiu sigură că le voi îndeplini?

Metoda SLIME

Eu am creat acest acronim – SLIME, ca pe un mod de a mă gândi la obiectivele mele pentru fiecare an. Puteam să-i spun și MILES (unități de măsurare a distanței, n.n.) și să sune ceva cam așa, ”Câte MILES voi parcurge?, dar hai să fim realiști, cuvântul slime (mâzgă) mi s-a părut amuzant și lipicios și eu vreau ca obiectivele mele să fie tot așa, amuzante și lipicioase. Și iată cum funcționează:

  • Start (începe): Ce practică, obicei sau proiect vreau să încep în acest an?
  • Let Go (renunță): La ce practică, obicei sau proiect curent am nevoie să renunț/ abandonez în acest an?
  • Improve (îmbunătățește): Ce practică, obicei sau proiect curent vreau să duc la un nivel mai înalt?
  • Maintain (menține): Ce practică, obicei sau proiect curent vreau să continui în acest an?
  • Experiment (experimentează): Ce practică, obicei sau proiect vreau să încerc în acest an?

Cu metoda SLIME, eu mă concentrez pe un singur obiectiv în fiecare dintre aceste arii.

Start – Începe

Acesta este un obiectiv dedicat unui proiect, unui obicei sau unei practici pe care vreau să o/să-l încep în timpul acestui an care urmează. Tu ai putea să vrei să începi să alergi sau să-ți creezi obiceiul de a scrie. Ai putea avea un proiect legat de casă sau să planifici să înveți o nouă limbă sau un program de grafică digitală. Orice ar fi, această decizie de începere ar trebui să fie legată de ceva ce nu ai mai făcut sau de ceva ce ai făcut acum mulți ani și vrei să te re-apuci. Ca profesor, dacă e ceva legat de profesia ta, asta poate fi o nouă strategie pe care vrei să începi să o utilizezi cu elevii tăi. Sau ar putea fi un proiect de cercetare* pe care vrei să-l faci împreună cu colegii tăi. Dar ar putea fi vorba și de ceva personal, cum ar fi modelarea unui proiect Ora de Geniu pentru tine**. Ți-ai putea stabili ca obiectiv să citești un anumit număr de cărți în acest an***. Indiferent ce este, ideea este să începi ceva nou.

* https://spencerauthor.com/how-action-research-sparks-innovation-and-boosts-creativity-in-the-classroom/Modul în care acțiunile de cercetare aprind inovația și creativitatea în clase

** https://spencerauthor.com/teachers-genius-hour/Și profesorii au nevoie de Ora de geniu

*** https://spencerauthor.com/read50books/Cum să citești 50 de cărți pe an (chiar și atunci când ești ocupat)

Una din cele mai bune strategii pe care am învățat-o este să începi în mic și să construiești mai departe. Asta se leagă și de gamificare (o idee pe care o voi explora mai târziu în acest articol), unde la început ai o barieră joasă și mici obiective ușoare, care conduc progresiv către obiective mai provocatoare. Acum trei ani, atunci când am vrut să încep să exersez, un prieten care era antrenor mi-a spus, ”Începe cu cinci minute pe zi”. Eu am râs și i-am spus, ”Hai, fii mai realist”. Atunci el mi-a răspuns, “Okay, trei minute.” Ideea este că la început succesul ar trebui să însemne ca doar să fii prezent. Pe urmă aș trece la zece minute de exerciții, cincisprezece, douăzeci și cinci, apoi patruzeci și cinci. Când am făcut cu elevii un proiect NaNoWriMo (#1), i-am pus să-și planifice cărțile în octombrie și atunci am început cu 200 de cuvinte de scris pe zi (în proiecte mai mici) apoi ei au trecut la 300, 500, 750, 1.000 și, până la urmă la 1.300 de cuvinte. Apoi am început în Noiembrie cu 1.300 de cuvinte pe zi și am trecut progresiv la 2.300 pentru a ne îndeplini obiectivul la numărul de cuvinte.

#1 https://nanowrimo.org/

Să ne și distrăm puțin – ”Voi renunța să-i mănânc pe politicienii de vii atunci când ignoră sărăcia și îi blamează pe profesori că duc la eșecul școlii”

Let Go – Renunță

Dacă la obiectivul Start este despre a începe ceva nou, la obiectivul Let Go este vorba despre a extrage sau abandona lucruri care te apasă sau te stresează. Deseori este despre a-ți elimina lucruri din agendă. Ai putea să alegi să ”te despărți de conceptul de ocupat” și să-ți spui că vei pune mai puține note sau că-ți vei stabili o oră de ”stingere” la care să-ți termini munca în fiecare zi. Eu am avut întotdeauna o regulă să nu mai citesc sau trimit mailuri după ora 17 și să încerc cât pot să nu notez lucrările elevilor în weekend. Nu a funcționat întotdeauna dar acestea au fost obiectivele pe care le-am urmărit înainte.

Câteodată a renunța implică obiceiuri dificile de care vrei să scapi. Eu mănânc din cauze emoționale și am lucrat în direcția alegerii unor magazine cu mâncare mai sănătoasă atunci când mă simt stresat, ca să nu plonjez într-o cutie întreagă de biscuiți Cheez-Its.

Cu toate acestea, un obiectiv Let Go nu este întotdeauna legat de un obicei prost. Câteodată renunțarea a implicat să fac o schimbare în cariera mea (cum ar fi să trec de la un conținut autonom la predarea foto-jurnalismului și a STEM). Pentru unii profesori, ar putea însemna să plece la o nouă școală și departe de o cultură toxică sau să schimbe echipa din cauza unei dinamici nesănătoase a relațiilor. Totuși, cu alte ocazii ar putea implica un obiectiv sau o dorință ascunsă care stă în calea muncii pe care vrei cu adevărat să o faci.

Deseori, aceste obiective ascunse vin din cauza așteptărilor sociale sau dintr-un sentiment de perfecționism. Într-un an mi-am stabilit următorul obiectiv de renunțare, “O să renunț la obiectivul de a avea cele mai mari note la teste din clasele de același nivel”. Nu-mi păsa de notele la teste. Nu credeam în validitatea testelor. Cu toate acestea mă lăsasem câștigat de minciuna că notele la teste sunt ”linia de sosire”. Nu era obiectivul meu dominant dar îmi crease dorința de a mă concentra pe datele de achiziție ale elevilor. Când am reflectat la asta, am descoperit că o componentă majoră era de asemenea dorința mea de a demonstra că PBL poate crește achizițiile elevilor; că acestea două nu trebuiau să fie forțe în opoziție. Îmi era frică că, dacă scorurile mele scad, va trebui să abandonez învățarea prin proiecte (PBL). Așa că renunțarea la acest obiectiv însemna o decizie conștientă de a-mi reaminti zilnic că notele sunt un produs secundar și nu un obiectiv și că nici măcar nu sunt un semn de succes.

Improve – Îmbunătățește

Unul din motivele pentru care îmi plac obiectivele Improve este acela că ele construiesc pe succesul anterior. Spre deosebire de obiectivele Start (unde te lupți cu inerția) sau un obiectiv Let Go (unde deseori trebuie să te dezveți de un obicei) aceste obiective încep dintr-un loc al momentului. Ca profesor te-ai putea întreba, ”Ce fac deja bine și cum aș putea duce asta la următorul nivel?” Aceasta este ideea de bază a mentalității Vintage innovation (#2), unde tu găsești acea suprapunere dintre cele mai bune practici tradiționale și cele moderne:

#2 https://spencerauthor.com/vintage/Puterea re-inovării

#2 https://m.youtube.com/watch?v=P2DZ9-hKxtg&feature=emb_title

În trecut am examinat evaluarea cursului și am spus, ”Asta a funcționat bine dar vreau să fac două sau trei modificări utilizând Teoria UX Design (#3) care să îmbunătățească organizarea cursului”. Altă dată am spus, ”Proiectele noastre de gândire conceptuală (#4) merg bine, dar vreau să îmbunătățesc ideea de audiență autentică. Avem nevoie să creăm o lansare mai bună (#5)”. La nivel personal, am avut odată un obiectiv să trec de la filme video cu schițe în alb-negru la cele cu schițe colorate. În acest an vreau să-mi îmbunătățesc ilustrațiile și vreau să-mi duc produsele (stickere și tricouri) la următorul nivel. În legătură cu acest obiectiv încă mă gândesc cum ar trebui să arate această îmbunătățire, dar asta este ideea în general.

#3 https://spencerauthor.com/ux/7 moduri în care Teoria UX Design a transformat abordarea mea pentru conceperea cursurilor

#4 https://spencerauthor.com/designthinking/Gândirea conceptuală

#5 https://spencerauthor.com/launch-work/Puterea unei lansări (de ce elevii trebuie să-și împărtășească munca)

”Când mă întorc din vacanța de iarnă nu voi începe numărătoarea inversă scriind pe tablă numărul zilelor pe care le avem până la vacanța de vară”

Maintain – Menține

Anul trecut am scris despre un tip diferit de rezoluții pentru noul an:

https://m.youtube.com/watch?v=jknTxjyw_8g&feature=emb_titleA different kind of New Year’s Resolution

Mentenanța este proactivă. Ne ajută să prevenim problemele înainte ca ele să apară. Concentrându-ne pe menținere, rămânem de asemenea și recunoscători. Ne amintește că o viață epică este deseori găsită în banal și obișnuit. Începem să interiorizăm ideea că suntem deja în regulă în starea prezentă fără să facem mai mult sau să fim mai mult. Cu toate acestea, tindem să vedem mentenanța ca pe ceva plictisitor. Avem în fața ochilor minții ceremoniile de tăiere a panglicii pentru poduri noi și banalele conuri pentru menținerea celor existente. Privim emisiuni care ne arată renovări îndrăznețe dar nimeni nu ne arată un spectacol despre curățarea jgheaburilor. Universitățile botează noile clădiri cu numele sponsorilor sau personalităților dar nimeni nu cere drepturi de numire pentru cei din echipa de întreținere. De aceea ne ajută să creăm un obiectiv de menținere. Alege un obicei curent, sau un sistem, sau o relație pe care e posibil să îl/o neglijezi în acest an. Apoi creează un obiectiv pentru a-l/ a o menține. Pentru a face ca asta să se întâmple, stabilește un loc în calendarul tău. Ar putea fi vorba de o întâlnire la o cafea cu prietenul tău cu care nu mai lucrezi sau ar putea fi vorba de obiceiul de a citi în fiecare zi sau să petreci timp cu cei dragi. Urmărește progresul pe parcursul anului. Ar putea fi vorba de o linie continuă sau de o evidență săptămânală. Creează repere și celebrează atunci când atingi etape cheie. Mentenanța nu este tot atât de amuzantă cum este să începi ceva nou. Dar este absolut vitală ca să trăiești o viață mai bună.

Experimentează

Obiectivul Experiment este similar cu obiectivul Start, dar cu o precizare: nu ai nici o idee dacă va funcționa. Gândește-te la el ca la un obiectiv Start pe care îl poți abandona dacă nu funcționează. Așa ai putea decide să începi exerciții de meditație ca experiment. Dacă nu funcționează pentru tine, te poți opri din a le face și le poți trata ca pe o ipoteză eșuată dar și ca pe un experiment de succes. Cu alte cuvinte, succesul nu este dacă experimentul a funcționat sau nu. Succesul este despre ideea dacă tu ți-ai asumat sau nu riscul de a încerca ceva nou. Anul trecut am încercat un obiectiv Experiment. Am vrut să ilustrez Marele Gatsby cu căței. Am schițat câțiva căței, am recitit cartea și apoi mi-am spus, ”Ah, uitasem cum se termină. Nu se poate să fac asta cu un câine.” Proiectul a fost un eșec, dar mi-a reușit obiectivul de a încerca să fac acel proiect.

Atunci când un proiect eșuează, pot reflecta asupra lui urmând pașii prezentați în filmul următor: https://m.youtube.com/watch?time_continue=2&v=18mhge8A158&feature=emb_titleCând proiectele eșuează (Un cadru de examinare a proiectelor eșuate)

În acest caz, a fost un proiect eșuat. Cu toate acestea, am experimentat de asemenea cu o povestire pe care am scris-o eu și probabil că asta se va transforma la un moment dat într-un obiectiv Improve.

Un nou an, un nou start.

Cum să utilizezi obiectivele de proces și de produs cu Metoda SLIME

Așa cum am menționat anterior, te ajută dacă concepi obiective care sunt orientate atât spre proces cât și spre produs/ rezultat. Următorul film explorează distincția dintre cele două:

https://m.youtube.com/watch?v=Gm04s3wWWnM&feature=emb_titleDiferența dintre obiectivele de produs și cele de proces

Iată o scurtă trecere în revistă a celor două tipuri de obiective:

  • Obiectivele pe produs se concentrează pe destinație, în timp ce obiectivele de proces se concentrează pe parcurs.
  • Obiectivele pe produs tind să fie pe termen scurt, dar obiectivele de proces tind să fie pe termen lung.
  • Obiectivele pe produs sunt orientate pe proiect în timp ce cele de proces sunt concepute să construiască obiceiuri.
  • Obiectivele pe produs sunt legate de termene clare în timp ce cele de proces sunt legate de rutine consecvente.
  • Obiectivele pe produs definesc succesul prin completarea unei munci grozave. Prin contrast, obiectivele de proces definesc succesul ca pe o creștere a abilităților sau competențelor persoanei.

Deci, cum va arăta asta? Dacă obiectivul tău implică alergarea, un obiectiv pe produs ar fi să termini un maraton, în timp ce un obiectiv de proces ar putea însemna să te angajezi să alergi 45 de minute zilnic. Dacă ești scriitor, un obiectiv pe produs ar putea fi acela de a publica o carte, în timp ce obiectivul de proces ar putea fi obiceiul de a scrie 500 de cuvinte pe zi. Nici una din aceste abordări nu este greșită. Dar ambele sunt importante pentru succes. Avem nevoie să terminăm proiecte și să ne construim obiceiuri durabile.Punctul optim este suprapunerea dintre obiectivele de produs și cele de proces. De exemplu, ai putea avea ca obiectiv să scrii un roman întreg (obiectiv de produs) dar îți stabilești un obiectiv propriu de a scrie zilnic 500 de cuvinte sau să petreci 40 de minute în fiecare zi scriind.

Întorcându-ne la conceptul SLIME, te poate ajuta să creezi un obiectiv care incorporează atât obiective de produs cât și de proces, împreună. De exemplu, dacă ai un obiectiv de mentenanță de a “continua să creezi pe blog/ site un articol pe săptămână, dedică o oră pe zi scrierii lui (ceea ce eu utilizez de asemenea pentru scrisul de ficțiune, lucrul la o carte etc.). Remarcă faptul că prima jumătate este obiectiv de produs, în timp ce a doua este obiectiv de proces.

Ce înseamnă asta într-o clasă?

Okay, deci ce legătură are asta cu predarea? Iată mai jos câteva gânduri bazate pe propria experiență și ce am observat văzându-i pe alți profesori care au adoptat ambele tipuri de stabilire de obiective:

  1. Încurajează-ți elevii să-și stabilească atât obiective de produs cât și de proces. Deseori, școlile se concentrează pe obiectivele academice (de ex. creșterea notelor pentru cititul fluent) dar există valoare în a-i ajuta pe elevi să-și stabilească obiective legate de obiceiuri. De exemplu, ai putea să-i pui pe elevi să-și stabilească niște obiective pentru câte minute vor să petreacă citind în fiecare zi.
  2. Să luăm câteva proiecte majore pe care vrei să te concentrezi și care cer obiective de produs. Dar limitează-te doar la câteva proiecte. Acest lucru îți va asigura mai mult spațiu pentru a te concentra pe obiective orientate spre proces.
  3. Alege câteva obiective de proces pe care le poți monitoriza în mod regulat.
  4. Începe cu obiective de proces mai mici și apoi crește-le gradual. În exercițiile fizice este ceva obișnuit să începi cu un mic obiectiv, de a alerga cinci minute pe zi și apoi, două luni mai târziu treci la 15 minute și apoi crești din nou mai târziu timpul de alergare.
  5. Când începi noi inițiative, gândește-te la rolul unor lucruri ca obiectivele de mentenanță și la cele de renunțare. De asemenea gândește-te la mici moduri de a construi pe succesele anterioare cu obiectivele de îmbunătățire. Asta îi ajută pe elevi să adopte gândirea iterativă.

Ajută de asemenea să transformi procesul de stabilire de obiective într-un joc.

Gamifică procesul

Jocurile video sunt adictive. Fie că joci un joc simplu pe telefon sau un joc mai complex cu o lume bogat construită pe o consolă de jocuri sau computer, există ceva inerent în jocurile video care ne atrage la ele. Iar acesta este conceptul. Designerii de jocuri au creat o experiență a jucătorului care face ca jucarea acestora să devină obișnuință. Și nu este vorba doar de designerii de jocuri. Aplicațiile de media socială utilizează notificările, ecusoanele și parametri pentru a ne face să petrecem mai mult timp pe platformele lor. Aplicațiile de sănătate utilizează aceste elemente de joc pentru a-i face pe oameni să fie fizic activi și pentru a mânca corect. Ce ar fi dacă am utiliza principiile designului de jocuri pentru a gamifica obiceiurile creative în viața reală?

https://m.youtube.com/watch?v=doyNZ3PgIfo&feature=emb_titleCum să-ți gamifici obiceiurile creative pentru a face ca lucrurile să se întipărească

Iată câteva idei. Fă ca lucrurile să fie ușoare la început. Jocurile funcționează deoarece bariera de intrare este joasă. Similar, în crearea de obiceiuri creative, vei dori să începi cu un obiectiv ușor. Așa că asta ar putea fi zece minute pe zi de învățat să cânți la un instrument sau să începi prin a scrie 100 de cuvinte pe zi. Poți începe de asemenea cu proiecte mai mici care-ți permit să atingi ”linia de sosire” mai rapid. Există un motiv puternic pentru această abordare. Făcând obiectivele ușor de atins și experimentând unele ”mari victorii”, noi căpătăm încredere și suntem apoi capabili să păstrăm un obicei de-a lungul timpului. Pe măsură ce îmbunătățești, poți crește progresiv provocarea. Aici tu creezi pentru tine ”niveluri” unde poți atinge alte repere și să crești nivelul provocării. Asta îți permite să păstrezi nivelul provocării cu doar puțin peste nivelul abilității deja câștigate.

Potrivit modelului Flow Channel (canal de curgere), dacă nivelul de abilitate este prea scăzut, vei experimenta deseori îngrijorare și anxietate. Dar atunci când provocarea este doar puțin peste nivelul de abilitate, este cel mai probabil să atingi starea de flow (flux, cursivitate). Pe măsură ce progresezi îți poți urmări progresul. Ai putea avea o bară de progres sau o serie de marcaje. Îți poți crea propriile ecusoane. O altă opțiune este să utilizezi trei borcane cu biluțe și să treci biluțele din borcanul ”încă nu m-am apucat” în cel de ”m-am apucat” și apoi în cel de ”am terminat”. Poți de asemenea să creezi o linie care se construiește cu fiecare zi în care ai participat la noul obicei. Dacă ai jucat vreodată Pokemon Go, ai văzut cum se ține socoteala fiecărei zile consecutive. Alergătorii vor face deseori un “run streak.” Poate fi la fel pentru scriere, pictură sau lectură.

Atunci când ții socoteala unei linii, tu construiești impulsul (momentum). Pe măsură ce reușești, ai putea crea chiar mici celebrări sau o răsplată pentru tine însuți în momentul în care atingi marcaje cheie. Poate că vei avea nevoie să creezi repere vizuale. Pe telefoanele smart avem alerte și notificări pentru jocuri. Dar și tu poți crea notificări cu ajutorul reperelor vizuale create în mediul fizic. De exemplu, dacă vrei să citești 50 de cărți într-un an, lasă cărți prin casă, pe măsuța de cafea, pe noptieră, lângă computer și poate în alte câteva locuri, doar asigură-te că acele locuri sunt curate. Poți de asemenea să-ți pui o carte în mașina ta sau în geantă/ rucsac. Ideea este să pui aceste repere peste tot. Ai putea să te folosești și de post-it-uri cu notițe care să-ți reamintească angajamentul pentru un obicei creativ.

În fine, poate că vei dori să te alături unei comunități. Jocul include deseori interacțiuni sociale. Ca și creator, ai putea să-ți creezi un grup de mastermmind cu tovarăși care vorbesc despre ceea ce creează. Asta îți poate da un sentiment al apartenenței și să te ajute să-ți asumi riscuri creative. La urma urmelor nu există o singură formulă pentru dezvoltarea obiceiurilor creative. Dar utilizarea elementele gamificării ajută la a face ca aceste obiceiuri să dureze. Deci, care sunt obiectivele tale de produs sau de proces din acest an? Ce obiective ai vrea să urmărești cu elevii tăi? Simte-te liber/ă să le împărtășești în comentariile la acest articol (din CREER).

Sursa articolului original: https://spencerauthor.com/slimemethod/

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.