După ceva toane (oare avem de acum mai multe ”babe”?), anotimpul primăverii și-a intrat deplin în drepturi și ne gândim că ar fi timpul ca elevii voștri să mai iasă cu ochii din ecrane și să privească cu mai mare atenție schimbările extraordinare și fenomenele care se petrec acum peste tot în jur.
Tema primăverii se poate aborda la orice materie, de la literatură la științe.
Fie că cerul este senin sau plouă, aveți ocazia să vorbiți cu ei despre anotimpuri, fenomene naturale, ciclurile apei, ale vieții plantelor, arborilor, vieții animale, despre flori și polenizatori și așa mai departe. Le puteți exersa mințile, spiritul de observație și puteți organiza multe experimente interesante și nu foarte complicate.
Am primit și noi multe sugestii prin intermediul site-urilor la care ne-am abonat și am descoperit și alte site-uri care oferă resurse gratuite, pe care vi le sugerăm în articolele din această serie, alături de câteva exemple de lecții sau experimente.
De ce are cerul culoarea albastră?
V-ați întrebat vreodată de ce vedem cerul albastru ziua, când știm că dincolo de stratul de aer din jurul planetei Pământ spațiul cosmic este ca o mare de întuneric presărată cu luminițele stelelor-sori? Și de ce culoarea cerului se schimbă la răsăritul și la asfințitul soarelui? Sau de ce culoarea cerului diferă în funcție de anotimp sau de locul în care te afli – la câmpie sau la munte, în zonele mai reci sau mai calde, în cele continentale sau în cele din apropierea mărilor?
Oare cerul se vede albastru din cauză că lumina este compusă din mai multe culori (ROGVAIV – roșu, galben, portocaliu, albastru, verde, indigo și violet) și culoarea albastră este cea mai puternic reflectată de aer, de gazele și particulele din atmosferă?
”Cerul nu este albastru. Nu există niciun pigment albastru în aer, este doar o iluzie optică. Moleculele de aer absorb lumina albastră şi o emit înapoi la fel de repede. De aceea, lumina albastră este împrăştiată pe tot cerul şi ajunge în ochii noştri din toate direcţiile, motiv pentru care cerul ne pare albastru. Celelalte culori nu sunt la fel de dispersate de atmosfera Pământului, iar din această cauză ele vin la noi într-o lumină mai puţin directă”, spune profesoara de fizică Mioara Sângeorzan.
Pentru cei mici, puteți extrage câteva informații esențiale dintr-un articol sintetic, cum este acesta*.
Pe cei mai măricei îi puteți pune să citească articolul și să extragă singuri ideile principale.
* https://www.geogra.ro/wpg/de-ce-este-cerul-rosu-la-apus/
Iar elevii de liceu pot aborda un articol cu mai multe informații științifice, cum este acesta**
** https://www.encyclopedie-environnement.org/en/air-en/colours-sky/
Cu elevii din clasele primare sau de gimnaziu puteți face și câteva experimente, cum ar fi cel de mai jos, care poate fi făcut acasă de orice copil:
EXPERIMENTUL CERUL ALBASTRU
MATERIALE:
- lanternă
- o sticlă de plastic de 2 litri, alb-transparent
- apă
- lapte
PROCESUL
Umpleți sticla de apă de 2 litri pe trei sferturi cu apă și puneți lângă ea lanterna aprinsă, astfel încât lumina să treacă prin apa din sticlă.
Adăugați în apă o lingură de lapte.
Puneți dopul la sticlă și scuturați bine ca laptele să se amestece cu apa.
Ce observați? Continuați să adăugați lapte în apă și să amestecați până când vedeți că o lumină albastră este dispersată în raza lanternei de acest amestec.
După ce ați văzut lumina albastră, continuați să adăugați lapte în apă până când vedeți că lumina lanternei devine mai mult roșie sau portocalie.
EXPLICAȚIE
Ca și în atmosferă, amestecul de apă și lapte dispersează mai mult undele de lumină albastră din spectrul luminii. La răsărit și apus razele de soare trec printr-o pătură mai groasă de aer, care este încărcată cu mai multe particule de praf și alte gaze provenite din poluare (”mai mult lapte”), de aceea în atmosferă sunt dispersate mai mult undele de lumină roșii și portocalii. Și, de aceea răsăritul și apusul de soare sunt atât de frumos colorate!
Sursa: http://www.weatherwizkids.com/experiments-bluesky.htm
Iată și câteva experimente simple, de făcut acasă, sugerate de Patti, de la Madly Learning:
Va urma 🙂