Una din cititoarele noastre ne-a atras atenția asupra sintagmei ”Nu ezita să fii amuzant”, pe care autorul articolului trecut a folosit-o, vorbind despre realizarea filmelorde instruire pentru învățarea online sau formula flipped learning. Și cititoarea noastră are dreptate, strădaniile exagerate pentru captarea atenției elevilor și înfrumusețarea materialelor sau amuzamentul de dragul amuzamentului pot fi contra-productive pentru învățare, așa cum veți afla și din articolul de mai jos, publicat recent de Kripa Sundar (Narayan Kripa Sundararajan) în Edutopia.

Kripa Sundar este cercetătoare, consultant și, totodată un părinte care se străduiește să promoveze dragostea de a învăța. Ea și-a ancorat cercetările și practica în Științele învățării, pentru a informa și pentru a dezvolta practici de învățare angajante, eficiente. Kripa Sundar a lansat și un hub cu resurse adresate adulților, pentru a-i ajuta să susțină învățarea propriilor copii – Learning Incognito*, precum și o carte pentru copii, intitulată How do I learn? (Cum învăț eu?), pentru a-i ajuta pe copii să exploreze modul în care învață în fiecare zi.

* https://www.learningincognito.com/

Cercetările arată că, atunci când strădaniile profesorului de a capta interesului elevilor nu sunt relevante pentru subiectul predat, ele pot dăuna învățării.

Atunci când Mr. James îți începe astăzi lecția despre vulcani, el împărtășește unul din motivele favorite de uimire: „Se știe că cel mai zgomotos sunet pe care l-a făcut un vulcan care erupe a fost cel produs de vulcanul Krakatau, din sud-estul Asiei. Atunci când Krakatau a erupt, în anul 1883, martorii la erupție au estimat că sunetul produs a fost echivalent cu cel al exploziei unui număr de 15,000 de bombe nucleare**! Asta înseamnă cam 200 megatone de energie! Cam cum îți imaginezi tu că ar suna erupția unui vulcan?” Imaginația tuturor celor 28 de elevi de clasa a patra a fost aprinsă de această afirmație și întrebare și mulți dintre ei au început să-și împărtășească ideile. Pentru un observator, clasa ar fi părut plină de energie și elevii pe deplin angajați. Grozav, nu? La urma urmei, elevii nu pot învăța o informație nouă fără să fie atenți, iar copiii sunt atenți atunci când sunt interesați de ceva, nu-i așa?

** Observație: la o analiză logică, se poate observa că afirmațiile profesorului sunt inventate – la vremea erupției lui Krakatau, bomba atomică nu fusese inventată și nici experimentată, pentru ca martorii, care erau oricum oameni obișnuiți și nu cercetători în fizica nucleară, să fi putut face o comparație între sunetul produs de explozia unor bombe nucleare și zgomotul erupției!

Desigur! Dar, ca și majoritatea lucrurilor legate de predare, lucrurile nu sunt atât de simple. Cercetătorii au descoperit că, dacă informația interesantă este irelevantă pentru obiectivele de învățare ale lecției, probabil că va afecta negativ învățarea elevilor legată de acel obiectiv. De exemplu, dacă te uiți cu mai mare atenție, vei vedea că lecția de geologie pe care trebuie să o predea Mr. James nu este despre rezultatele erupțiilor – ci despre cauzele care produc erupția vulcanilor. După ora Dlui James, probabil că elevii își vor reaminti mai degrabă sunetul devastator al erupției decât conceptele de bază ale geologiei.

Cercetătorii denumesc aceste bucățele de informație care sunt interesante, atrag atenția dar sunt irelevante detalii seducătoare. Ele se pot prezenta sub formă de cuvinte (rostite, texte), ilustrații, fotografii, povestiri, filme sau sunete. O analiză făcută pe aproximativ 70 de rezultate ale învățării a descoperit că, în medie, elevii care au fost expuși la astfel de detalii seducătoare au avut rezultate mai slabe decât cei care au învățat în absența acestor detalii. Deși juriul încă nu s-a pronunțat asupra motivului pentru care aceste detalii seducătoare tind să ducă la o descreștere a învățării, iată care sunt cele patru motive probabile:

• Învățăceii sunt distrași de ”clopoțel” și ”fluierături” și omit să absoarbă conținutul esențial.
• Atenția învățăceilor este îndepărtată de la esențial de aceste detalii seducătoare care le reamintesc de o cunoaștere anterioară ne-relevantă.
• Învățăceii sunt zăpăciți de detaliile irelevante, ceea ce le reduce abilitatea de a înțelege conținutul esențial.
• Atenția învățăceilor este răspândită superficial peste un număr covârșitor de detalii, ceea ce le limitează capacitatea de a procesa conceptele importante.

Atunci când educatorii concep un material pentru învățarea online, este timpul când trebuie să se gândească cu grijă la fiecare aspect al conținutului pe care dorește să îl predea și asupra conceptului lecției: Ce obiective își propun? Ce scop are fiecare detaliu sau material suplimentar? Ar putea acestea să afecteze, diminueze învățarea ideilor centrale ale lecției? Ca cercetător care a studiat aceste detalii seducătoare, v-aș recomanda cu tărie să le excludeți din materialele de învățare. Ca educator, știu că râsul poate sparge sau atenua tensiunea din clasă sau poate contribui la construirea relațiilor cu elevii, mai ales acum, când toată lumea are nevoie măcar de un zâmbet. De aceea, eu am extras trei sfaturi care să vă ajute să creați materiale de instruire de înaltă calitate, bazate pe analiza asupra a peste 50 de studii de cercetare**.

** https://link.springer.com/epdf/10.1007/s10648-020-09522-4?

Sfatul 1: Păstrează totul distinct

În cercetările mele, am descoperit că detaliile seducătoare care sunt intercalate între calupuri de informație – cum ar fi o povestioară sau prezentarea unui GIF – nu afectează atât de mult învățarea ca introducerea în informația relevantă a unor imagini sau texte care conțin informații irelevante. Asta sună contra-intuitiv, nu-i așa? O imagine GIF îmi va capta cu siguranță atenția, mai mult decât o imagine, dar îmi și semnalează că acea informație (GIF) este intenționat pusă să amuze și nu are nici o legătură cu conținutul.

Învățăceilor le poate fi dificil să discearnă diferența dintre informația relevantă și cea irelevantă, așa că dacă eviți să le amesteci, ajută. Din perspectiva ta, ar putea fi caraghios să te gândești că un detaliu ar putea fi confundat cu ceva important, dar cunoașterea anterioară a elevilor poate altera acea percepție (iar elevii cu cea mai slabă cunoaștere anterioară sunt cei mai puțin capabili să spună ce este important și ce nu). În plus, răpește totuși din timpul și atenția acordate informației importante. În schimb, te poți întreba: ”Cum pot face ca acest conținut să fie amuzant? Cum se leagă el cu viața elevilor mei?”

Sfatul 2: Urmează întotdeauna mantra ”Mai puțin înseamnă mai mult”

Creierele noastre procesează informația atât prin canalele de memorie vizuală cât și auditivă. Prezentând informația în ambele formate, putem maximiza capacitatea învățăceilor de a primi și procesa noua informație. Atunci când conținutul este relevant, e grozav! Atunci când nu este? De două ori ghinion! Prun urmare, redu informația care face materialul să pară drăguț dar nu adaugă valoare conținutului (ex. fotografiile frumoase luate din baze de date). În schimb, concentrează-te pe elementele de design care fac prezentarea utilă și plăcută estetic. Să ai titluri clare, să utilizezi încadrări și blocuri vizuale pentru a sublinia ideile cheie, și să-ți organizezi prezentările tip slide pentru a-i ajuta pe elevi să facă conexiunea între acestea și alte subiecte sau teme din cadrul cursului. Să fie drăguț, dar cu scop.

Sfatul 3: Termină cu claritate

Deși detaliile seducătoare sunt dăunătoare atunci când sunt plasate la începutul sau la mijlocul prezentării informației, ele sunt în mod special dăunătoare când sunt introduse la sfârșit. La începutul unei lecții (sau al unui film video sau text), detaliile seducătoare ar putea abate atenția învățăceilor, dar efectele ar fi temporare. În schimb, atunci când sunt plasate la sfârșitul lecției, detaliile seducătoare ar putea distruge înțelegerea lor asupra temei.

Atunci când îmi pregătesc prezentările, evit să introduc detalii seducătoare la sfârșit. În loc de așa ceva, revizuiesc ideile cheie sau continui cu utilizarea unor strategii rapide și puternice de fixare, cum ar fi exerciții de reamintire (#1) sau elaborare (#2).

#1 https://www.retrievalpractice.org/strategies

#2 https://www.kripasundar.com/nuggets/three-ways-to-power-learning-with-elaboration

Sursa articolului: https://www.edutopia.org/article/student-engagement-trap-and-how-avoid-it?