Redeschiderea școlii – cum ar putea arăta (I)

Nu numai la noi decidenții încă nu au o imagine clară a modului în care se va desfășura activitatea școlilor în viitorul an școlar, ci mai peste tot în lume. Și nu este de mirare, deoarece nici oamenii de știință din domeniul medicinei și biologiei nu ne pot furniza răspunsuri clare privind posibilitatea de a scăpa de amenințarea acestui virus buclucaș.

De aceea, mulți încearcă să contureze de pe acum variantele în care se va putea continua învățarea în școli, pentru ca atât decidenții cât și profesorii să fie mai bine pregătiți pentru anul viitor și totodată să poată fi reduse decalajele și inegalitatea de oportunități de învățare pentru toți copiii, indiferent de mediul de locuire, situația materială sau socială (ex. imigranți)

Dintre articolele parcurse, ne-am oprit la cel scris de Jennifer Gonzales, deoarece cuprinde mai multe variante de combinații posibile.

1-Redeschiderea-scolii-2

Nu am nevoie să vă dau prea multe date de context aici: Așa cum știți cu toții, școlile au fost închise ca răspuns la pandemia cu COVID-19 pandemic și, în aceeași măsură în care orașele sunt pe cale să-și redeschidă afacerile, școlile au început sau sunt pe cale să facă același lucru, sau cel puțin se gândesc la asta.

Știm cu toții că, până când cineva nu va produce în curând un vaccin, școlile nu pot să funcționeze la fel ca și înainte. Trebuie să luăm în considerare șansa unei re-infecții, un al doilea sau chiar al treilea val de epidemie care ar putea duce la noi închideri și, într-un orizont și mai îndepărtat, la posibilitatea dezolantă ca noi virusuri (deja depistate în stratul de permafrost care este în curs de a se topi, în multe zone, n.n.) să ne lovească, la fel cum a făcut-o și acesta.

Îmi închipui că în acest moment, educatorii de pretutindeni încearcă să decidă care este cel mai bun parcurs de acțiune, sau cel puțin se întreabă ce vor decide liderii din districtul sau din țara lor. Deoarece am conexiuni și acces la mulți educatori, de pretutindeni, cred că cel mai bun mod de a ajuta în acest proces este să vă întreb pe toți ce faceți, apoi să organizez aceste idei pentru ca ele să ajungă la cât mai mulți oameni. a că, acum o săptămână am lansa o cerere de idei. Am obținut câteva din aceste răspunsuri, altele din cercetarea proprie și încă mai multe din munca pe care Larry Ferlazzo* a făcut-o deja pe această temă.

* https://larryferlazzo.edublogs.org/2020/05/07/its-going-to-be-a-new-classroom-world-in-the-fall-here-is-what-i-think-it-might-look-like/În toamnă vom avea un alt model de clasă și iată cum cred că ar putea arăta

1-Redeschiderea-scolii-5

Citind toate aceste propuneri a fost copleșitor pentru mine, în mod special când am examinat documentația bogată care detalia diferitele protocoale de distanțare și dezinfecție care ar trebui luate în considerație. Am acordat fiecăreia aproximativ 30 de secunde, iar apoi mi-a venit să o rup la fugă. După un timp, cuvintele pur și simplu s-au îngrămădit unele peste altele. Cred că și ție probabil ți s-a întâmplat asta, într-o oarecare măsură. Bănuiesc că am vrut doar să îți confirm un lucru: Da, este copleșitor!

Așa că, în spiritul unei contribuții de valoare, în loc să adaug ceva la supraîncărcare, aici voi face trei lucruri.

Prima parte va fi practică. Voi trece rapid prin șapte idei diferite pe care oamenii le iau în considerare pentru redeschiderea școlilor. Am fost destul de încântată de o idee anume, deoarece este ceva diferit și care ar putea chiar să meargă.

A doua parte va fi de asemenea practică, dar mai aleatorie. În această secțiune voi împărtăși câteva gânduri și idei pe care le-am văzut ”plutind” în jur, care sunt conectate cu redeschiderea școlii dar nu sunt neapărat legate de un plan specific.

Cea de a treia parte va fi mai mult bazată pe discuțiile oamenilor. Nu știu sigur cât va fi de utilă, dar vreau să discut puțin despre ce aș face eu dacă aș fi un profesor la clasă care se pregătește pentru viitorul an școlar. Speranța mea este să ofer ceva care te va ajuta să treci prin situația asta.

În regulă, deci. Să inspirăm adânc.

1-Redeschiderea-scolii-1

Partea 1: Idei pentru redeschidere

Înainte de a începe cu toate aceste opțiuni, trebuie să fac cunoscut următoarele: Toate aceste idei, în comparație cu viața pre-pandemie sunt complet proaste. Ele sunt deprimante și represive și, în multe școli nici măcar realiste. Într-un articol publicat săptămâna trecută**, Paul Murphy, care este profesor la clasa a 3-a a lansat ideea că deschiderea școlilor (fizic) sub constrângerile propuse nuci măcar nu merită luată în considerare:

De ce ar trebuie să presupunem că plasarea tinerilor într-un mediu cu colegi mascați și cărora nu li se permite să se apropie unii de alții va avea ca rezultat o îmbunătățire a stării mentale? Iar dacă adulții vor lua în serios toate restricțiile la care va trebui să-i supună, bănuiala mea că pedepsele pentru că-și îmbrățișează prietenii, admonestările pentru încălcarea ”bulelor personale” de 1,5 metri, supravegherea vigilentă a spălării pe mâini și a spațiilor în linie, luarea zilnică a temperaturii care trimite un semnal permanent că trebuie să te temi de oricine și repetările posibile ale închiderii școlilor atunci când cineva va lua inevitabil virusul, nu vor produce o atmosferă care să conducă la o îmbunătățire a sănătății mentale.”

** http://teacherhabits.com/there-is-no-good-reason-to-return-to-school/Nu există nici un motiv bun pentru a ne reîntoarce la școala (fizică)

În mare măsură sunt de acord cu el. Dar cred de asemenea că are sens să încerci ceva, să încerci un soi de aranjament care aduce mai mult profesorii în aceeași încăpere cu mai mulți elevi, cel puțin o parte din săptămână, deoarece dintre toate lecțiile pe care le-am învățat din această pandemie, una este cu certitudine aceea că video-conferințele nu sunt același lucru cu învățarea față-în-față.

Acestea fiind spuse, iată câteva idei care apr că ar putea funcționa, cumva. Nu este o listă exhaustivă: am văzut unele idei care ar putea funcționa doar în școli care au un număr redus de elevi – unde toți elevii se întorc la școală, dar toată lumea stă la distanță. Doar că asta nu este o idee realistă pentru majoritatea școlilor. De asemenea nu o să intru în toate amănuntele despre spălarea mâinilor, dezinfectare, protocoalele de testare nici nu mă voi referi la problemele privind transportul elevilor; mă voi concentra doar pe modul în care școlile ar putea aranja componenta de instruire. De asemenea, unele școli examinează modele hibride care combină unele din aceste soluții sau stabilesc un plan cum să comute între ele în funcție de cum arată la un moment dat ratele de infectare în statul/ regiunea lor.

1-Redeschiderea-scolii-4

Soluția 1: Alternarea zilelor pline cu jumătăți de zi

Școlile ar desfășura orare tip A/B, unde unii elevi ar veni în zilele A, iar alții în zilele B. Cei care nu vin la școală în ziua respectivă participă la instruire online în acea zi, de acasă. O altă variantă este să facă jumătăți de zi, așa cum au fost grădinițele în multe locuri, unde jumătate din efectivul de elevi merge la școală dimineața, iar cealaltă jumătate după-amiaza.

Soluția 2: Cohortele

Elevii sunt puși în grupuri mici care stau împreună toată ziua, prin urmare se amestecă cu alții cât mai puțin posibil. Pentru a schimba orele sau materiile, profesorii sunt aceia care se mișcă prin clădire.

Soluția 3: Reîntoarcerea selectivă a diferitelor clase, elevi sau profesori

În acest aranjament, un număr limitat de elevi și profesori s-ar întoarce în persoană la școală, în timp ce ceilalți are continua să facă școala la distanță.

  • Unele școli iau în considerare instruirea în persoană a copiilor de grădiniță și clasele a I-a (pentru a-i menține în program pe cei mici cu abilitățile timpurii de citire și matematică), pe elevii vulnerabili care au nevoie de mai mult ajutor, pe cei care nu au acces la tehnologie și pe cei care vor absolvi un ciclu, pentru a-i menține în ritmul potrivit pentru absolvire.

  • Această ideea ar putea fi aplicată de asemenea anumitor profesori și membri ai stafului — cei peste 55 de ani sau cu riscuri de sănătate asociate vor continua să predea de acasă, în timp ce profesori suplinitori vor ține orele în direct în clase.

Soluția 4: Un curs, pe rând

Ideea asta m-a dat peste cap: Elevii stau în aceeași clasă, cu același profesor, urmărind o singură materie timp de câteva săptămâni, apoi trec la altă materie pentru câteva săptămâni. Deci, în loc să schimbe orele la fiecare oră, ei le schimbă odată la două săptămâni sau cam așa. Această idee a fost împărtășită de un profesor de științe, Sam Long, pe Twitter, și eu cred că are un potențial real.

Unii oameni au respins ideea deoarece urăsc ideea ca elevii să stea atât de mult la o singură materie, dar dacă profesorul predă integrativ, furnizând instruirea într-un mod angajant, dându-le pauze bune și fără să le ceară să stea nemișcați mult timp, ar putea funcționa.

Singurul lucru care ar sta în calea realizării acestei idei ar fi ideea cerințelor de distanțare – nu ai putea umple sălile de clasă la întreaga capacitate. Dar poate această soluție, combinată cu un orar tip A/B sau cu jumătăți de zi, ar putea merita încercată.

1-Redeschiderea-scolii-6

Soluția 5: Școala cu o singură încăpere

În acest aranjament, elevii ar sta în aceeași clasă toată ziua, studiind materii multiple, cu același profesor. Asta ar putea funcționa în unele școli elementare, unde profesorii sunt deja obișnuiți să predea mai multe materii și schimbă doar între câteva dar, din nou, protocoalele de distanțare socială vor trebui păstrate, deci oricum școala nu ar putea opera la întreaga capacitate. Pentru a face asta să funcționeze la alte clase (și chiar la cele elementare), profesorii s-ar putea să fie nevoiți să schimbe instruirea spre PBL – învățarea bazată pe proiecte, unde elevii sunt angajați în proiecte pe termen lung care incorporează învățarea din ariile unor materii multiple. Elevii vor putea interacționa totuși cu profesorii de la materiile respective, care se află în alte săli – probabil prin intermediul telefonului, conferințelor video, sau doar stând pe coridor la distanță? – dar acei profesori vor avea nevoie de mai mult timp de planificare pentru avea timp pentru acest tip de conferințe (consultații).

În acest tip de scenariu, instruirea ar putea fi livrată prin intermediul unor mini-lecții video. Acum câțiva ani am realizat un interviu cu profesori de la the Apollo School, unde elevii petrec un bloc de trei ore în fiecare zi într- clasă combinată de limba engleză (română la noi, n.n.), istorie și arte. Fiecare profesor oferă zilnic mini-lecții pe teme relevante, iar elevii participă în mod voluntar la acestea, pe baza propriilor nevoi și proiecte.

Dacă școlile ar opta pentru varianta ”școala cu o singură încăpere”, s-ar putea face ceva similar, unde un grup de profesori ”împărtășește” cunoașterea cu un grup mai mare de elevi, dar fiecare profesor stă de fapt doar cu o parte a grupului în clasa lor iar ceilalți elevi pot ”participa” la mini-lecțiile transmise video de profesorii din celelalte clase. Dacă toți elevii din acest tip de aranjament vor lucra pe proiecte inter-curriculare, asta ar putea fi până la urmă o îmbunătățire față de instruirea tradițională pe care au avut-o înainte.

Soluția 6: Planuri de învățare individuale

La început, m-am gândit că această soluție nu e realistă: Ideea de a crea planuri de învățare separate pentru fiecare elev, depinzând de situația individuală, nevoile de învățare, tehnologia și resursele valabile mi s-a părut o sarcină aproape imposibilă. Dar am început să regândesc asta, deoarece ar putea fi realizată, probabil, cu cinci-șase variante de planuri de bază.

Prin urmare, de exemplu ai putea avea elevi care sunt în planul 1, cu instruire integrală acasă, fără tehnologie. Acești elevi ar avea nevoie de un sistem de livrare de fișe de lucru pe hârtie și să stabilească întâlniri săptămânale față-în-față cu familia și un profesor desemnat. Alți elevi ar putea fi în planul 2, care este tot instruire acasă, dar bazată pe tehnologie. Planul 3 ar putea fi cel în care elevii vin la școală în anumite zile. Pentru fiecare materie și nivel de clasă, lucrurile ar fi nevoie să fie mai mult individualizate, dar realizez că în timp ce fiecare elev are nevoie diferite, există un grup de elevi cu nevoie similare, așa că aceste planuri individuale ar putea fi ceva ce poate fi realizat.

Încă ar fi mult de lucru, dar probabil că nu atât de mult cum mi s-a părut inițial.

Soluția 7: Să păstrăm învățarea la distanță

Printre toate discuțiile despre cum să redeschidem școlile, cred că păstrarea lucrurilor așa cum stau acum – cu 100% învățare la distanță – este încă o opțiune. Multe școli au făcut deja o rundă de încercare și existe lecții care pot fi aplicate în rundele următoare. Evident, trebuie să-i ai pe toți elevii conectați sau cel puțin să găsești modalități de lucru care funcționează pentru a rămâne în contact cu cei care nu au internet – dar dacă asta e posibil, poate fi cea mai realistă abordare, cel puțin pentru începutul anului școlar. Din nou, ca și toate celelalte opțiuni, nu este grozavă, dar cel puțin este ceva acum cunoscut, spre deosebire de celelalte variante care ar putea avea ca rezultat că toată lumea se înghesuie oricum să reia învățarea la distanță.

1-Redeschiderea-scolii-3

Partea a 2-a: Alte considerații

Acestea sunt unele din celelalte idei care au fost menționate în conversațiile despre redeschiderea școlilor și care merită să fie luate în considerație, indiferent de planul pe care vei dori să-l adopți:

  • Remediere vs. accelerare: Atunci când vom planifica instruirea pentru anul viitor, vom fi tentați să ne concentrăm pe remediere, să mergem înapoi la punctul în care am rămas cu elevii înaintea carantinei și să predăm de la acel punct înainte, mai curând decât să începem noul an acolo unde ai începe în mod normal. Asta pare un lucru logic, dar ceva ce am citit zilele trecute m-a făcut să regândesc acest lucru – un articol despre lecțiile învățate în New Orleans după trecerea uraganului Katrina.*** Potrivit acestu raport, școlile care s-au concentrat în principal pe recuperare abilităților în loc să predea conținutul normal pentru acea clasă, au descoperit că elevii au fost mai puțin angajați în învățare și au obținut note mai mici la teste, în timp ce școlile care au obținut cele mai bune rezultate au fost cele care au avut o abordare ”în spirală”, unde a fost predat conținutul normal programat, iar lipsurile elevilor au fost umplute în mod programat, pe măsura nevoilor. Nu știu prea multe despre particularitățile acestei abordări, dar Organizația a publicat un Ghid de accelerare a învățării (#1) care te poate ajuta să afli mai multe. Cred că merită examinat.

    *** https://www.crpe.org/thelens/what-post-katrina-new-orleans-can-teach-schools-about-addressing-covid-learning-losses

    #1 TNTP_Learning_Acceleration_Guide

  • Să obții input din partea tuturor actorilor: Școlile vor avea cea mai bună șansă să găsească o soluție care funcționează (la nivelul acelei școli!, n.n.) dacă includ reprezentanții tuturor actorilor din comunitatea locală. Asta înseamnă că încă din faza exploratorie să-i întrebați pe profesori, pe elevi și pe părinți să vină cu păreri și, pe măsură ce vă apropiați de alegerea opțiunii, să-i întrebați din nou. Faceți asta într-o manieră care să le dea timp de gândire asupra ideilor propuse și spațiu pentru a-și împărtăși gândurile cu sinceritate. Și asigurați-vă că reprezentanții vin din diferite medii – în termeni de nivel socio-economic, etnie, rasă, limbaj etc.

  • Să faci din echitate și predarea care răspunde diferitelor culturi parte a planului: Orice plan de redeschidere și re-începere a școlii trebuie să ia în considerare modul în care vor fi împlinite nevoile tuturor elevilor. S-a scris o mulțime despre modurile în care pandemia a scos la lumină inechitățile existente, cum ar fi acest articol scris de Dena Simmons (#2), iar lucrul la planul de redeschidere este o oportunitate pentru a te adresa acestor probleme cu o mai mare grijă decât înainte. Această colecție oferă unele resurse foarte bune despre educația online care răspunde nevoilor unor diverse culturi/ situații.

    #2 http://www.ascd.org/publications/educational_leadership/summer20/vol77/num10/Why_COVID-19_Is_Our_Equity_Check.aspx

    #3 https://crehub.org/remote-learning

  • Luping/ bucla: Școlile elementare ar putea să ia în considerare ca profesorii să construiască în continuare pe relațiile deja existente. Asta înseamnă ca profesorii să rămână cu aceiași elevi timp de două sau mai multe clase, în loc ca elevii să treacă la un alt profesor în fiecare clasă (e valabil la americani, n.n.)

  • Valabilitatea profesorilor suplinitori: Profesorii suplinitori au fost luați în considerare, ca actori cheie, în unele dintre scenariile propuse mai sus, dar în multe districte este posibil ca aceștia să aibă peste 55 de ani și pot prezenta un risc mai mare de infecție.

  • Servicii de îngrijire a copiilor profesorilor: Mulți, foarte mulți profesori sunt și părinți, așa că, dacă copii lor proprii nu se pot întoarce la școală full-time, asta pune o problemă semnificativă pe umerii profesorilor.

Sursa articolului: https://www.cultofpedagogy.com/reopening-school-what-it-might-look-like/

Fotografii preluate din https://www.businessinsider.nl/ și https://fullframe.edweek.org/

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.