Modelele de activități prezentate în articolele precedente precis vor stârni în copii bucuria de a învăța. Am mai vorbit despre bucuria și încântarea pe care ne-am dori să o resimtă în fiecare zi copiii, venind la școală și învățând*. Și, înainte ca ceva sau cineva să le distrugă bucuria învățării, ei pot face asta. De ce și unde se pierde această bucurie? Iată o întrebare la care ar trebui să reflectăm cu toții. Pentru că doar de noi depinde ca ei să-și păstreze bucuria de a învăța pe tot parcursul anilor de școală.

https://creeracord.com/2019/09/06/sa-mentii-incantarea-primei-zile/

Ce putem face? Iată câteva gânduri de la George Couros despre aceste subiect:

Am găsit că acest citat din cartea lui Susan Fowler*, ”De ce motivarea oamenilor nu funcționează.. și ce funcționează” este fascinant în contextul educației, învățării și școlii:

”Te-a încântat vreodată să privești bebelușii când încearcă să meargă? Ei cad – chiar foarte mult. N-o să te întrebi niciodată de ce cad. Este evident că învață. Dar de ce se ridică din nou? Când se ridică singuri și încearcă din nou, de ce zâmbești și chicotești în loc să plângi? Răspunsul este pentru că ei găsesc bucurie în a învăța, a crește și a câștiga măiestria.” – Susan Fowler

* https://www.amazon.com/Motivating-People-Doesnt-Work-What/dp/1626569452 – Why Motivating People Doesn’t Work . . and What Does: The New Science of Leading, Energizing, and Engaging

”Bucuria de a învăța este indispensabilă în orice studiu, așa cum este respirația pentru alergare” – Simone Weill

Așa că iată câteva gânduri despre acest citat la care am reflectat.

1. În ce părți a propriei mele vieți mele am găsit ”bucurie” în strădania de a învăța?

2. Unde am detestat ”strădania” de a învăța?

3. Care este diferența dintre cele două experiențe, mai presus de mine?

Gândindu-mă la răspunsul la cea de a treia întrebare, am găsit acolo câteva elemente care contează.

Unul este acela că am găsit un oarecare succes în creșterea mea. De aici vine ideea de ”flux” (flow) de care vorbește Mihaly Csikszentmihaly**:

Fluxul (flow) este o stare psihologică optimă pe care oamenii o experimentează atunci când sunt angajați într-o activitate care este adecvat de provocatoare pentru nivelul de abilități al cuiva, rezultând deseori atât într-o scufundare cât și o atenție concentrată asupra însărcinării. Din aceasta pot rezulta o învățare aprofundată cât și un înalt nivel de satisfacție personală și a muncii.

** https://www.learning-theories.com/flow-csikszentmihalyi.html – Flow

Când sunt provocat, dar am și succes, este mai probabil să rămân consecvent.

Al doilea aspect este finalitatea – dacă procesul de învățare este conectat cu ceva mai important, mai mare decât mine și dacă văd o conexiune personală cu interesele mele.

Iar ultimul aspect la care mă gândesc privește suportul pe care îl primesc atunci când învăț ceva nou sau mă străduiesc. Există cineva acolo sau un loc spre care să mă îndrept atunci când mă străduiesc? Când mă gândesc la contextul educației și la cel de leadership, știu că sunt mulți mentori în viața mea spre care să mă îndrept atunci când am întrebări, sau atunci când încerc ceva nou. În afara educației, de multe ori știu că mă pot conecta la resurse online care să mă ajute la o parte din învățarea mea. De exemplu, atunci când joc jocuri video și mă străduiesc să depășesc o anumită parte, deseori verific pe YouTube sau forum-uri pentru a găsi un ajutor care să mă ajute să trec de anumite niveluri din joc. Este crucial să avem acces atât la oameni cât și la resurse care să ne susțină creșterea.

Așa că, în concluzie, atunci când găsesc bucurie în învățare, știu că am obținut în trecut un succes (flow), simt că am un scop / o finalitate a învățării și știu că am susținerile de care am nevoie pentru a mă ajuta să cresc. Dacă noi, educatorii ne concentrăm pe aceste trei condiții de învățare în școli, ce bucurie am aduce în clasele noastre, nu numai pentru elevii noștri ci și pentru adulți?

Sursa: https://georgecouros.ca/blog/archives/9269