Cum să identifici Dislexia și ce să faci mai departe

Iată din nou o temă interesantă și o problemă stringentă abordată de Jennifer Gonzales în Cult of Pedagogy – aceea a copiilor cu CES (cerințe educative speciale) integrați în clasele normale. Așa cum sigur ați observat, numărul copiilor cu CES pare să fi crescut, ca și numărul copiilor care au dificultăți de învățare, dar care nu sunt încă evaluați pentru a se putea vedea cauza acestor dificultăți și pentru a-i ajuta. O altă problemă pe care o abordează Jennifer este și cea a pregătirii insuficiente a profesorilor în abordarea strategiilor și metodelor potrivite pentru acești copii cu CES aduși în clase, alături de ceilalți copii.

Oare cine socotește cu seriozitate câți copii cu potențial sunt pierduți ”pe drum” în sistem?? Ce vor deveni acești copii, ajunși tineri absolvenți și confruntați cu o piață a muncii mult diferită față de acum 5, 10, 20 sau 30 de ani?

dyslexia-1068x601

Când am fost un profesor de clasă ”obișnuit”, cunoștințele mele despre dizabilitățile de învățare specifice au fost, în cel mai bun caz, limitate. Programul meu de pregătire pentru profesori cuprindea un singur curs în domeniul educației speciale; era foarte general, foarte pe larg și eu abia îmi aminteam ce învățasem în acel curs. Asta înseamnă că eu am fost foarte prost echipată ca să-mi susțin elevii cu nevoi speciale din clasa mea – pe aceia care veneau cu diagnostice formal stabilite și pe cei ne-diagnosticați. Vreau să spun că, literal, nu știam nimic. Nu aveam strategii speciale. Nu aveam metode alternative de instruire. Planul meu era să fac ce-mi spunea planul IEP (plan personalizat de instruire pentru copii cu CES), ceea ce implica în general să le dai însărcinări mai scurte, să le dai timp mai mult sau, ocazional, să citești ceva cu voce tare pentru ei. Nu înțelegeam cu adevărat de ce aceste lucruri îi ajută, și le-am făcut, dar cu un succes limitat.

Așa că asta este marea problemă. Dacă experiența mea se potrivește cu cea a altor profesori, și un Raport din 2019 al Centrului Național pentru Dizabilități de Învățare* spune că așa este, atunci un întreg lot de elevi petrece o mulțime de timp în clase alături de profesori care au doar o vagă idee despre cum pot să-i susțină. Da, desigur că fiecare școală are profesori de educație specială, dar dacă elevii cu nevoi speciale petrec din ce în ce mai mult timp în clasele obișnuite, nu le putem cere profesorilor de educație specială să fie singurii care fac această muncă. Este timpul ca și restul dintre noi să intrăm în jocul/rolul nostru.

* https://www.scribd.com/document/411837242/Forward-Together-NCLD-Report#from_embed 2019 report from the National Center for Learning Disabilities

Și un bun început este cu dislexia.

Dislexia-6

Asociația Internațională pentru Dislexie** (The International Dyslexia Association) estimează că un procent între 15 și 20% din întreaga populație are unele simptome de dislexie. Acesta este un număr mult mai mare decât am bănuit vreodată și înseamnă că oricine care a predat vreodată, indiferent de cât de mult sau puțin timp, probabil că a predat câtorva elevi care au dislexie, fie că știau sau nu.

** https://dyslexiaida.org/dyslexia-basics/

Pentru a afla mai multe despre dislexie, am vorbit cu Lisa Brooks, care este profesor de educație specială și în prezent este Director Principal al Centrelor de învățare ale Commonwealth-ului de la Professional Training Institute*** din Massachusetts, o organizație nonprofit ale căror programe sunt destinate să ajute profesorii și specialiștii să împlinească nevoile elevilor care au nevoie de abordări sistematice și multi-senzoriale de învățare. În interviul nostru, Lisa a risipit câteva din miturile comune despre dislexie, a împărtășit câteva trăsături pe care profesorii le pot urmări și care ar putea indica prezența dislexiei la elevii noștri și a vorbit despre unele lucruri pe care profesorii le pot face, în interiorul și afara claselor pentru a-i susține pe acești elevi și pentru a-i ajuta să aibă mai mult succes la școală.

*** https://www.commlearntraining.com/

Dislexia-4

Miturile despre Dislexie

Dyslexia nu este des întâlnită

Deși unii dintre educatori, printre care mă număr și eu, nu se gândesc la dislexie ca fiind o diferență de învățare foarte frecventă, ”de fapt apare la cel puțin 15% din populație”, spune Brooks. Având asta în minte, ea spune, Dacă ai 20 de elevi în clasă, probabil trei dintre ei au markeri/ semne de dislexie.”

Subestimarea prevalenței dislexiei poate avea ca rezultat că elevii care suferă de această dizabilitate de învățare nu au parte de nici un fel de intervenție timpurie, care ar putea produce o mare diferență. Profesorii ar putea clasifica dificultățile de citire și scriere ca fiind probleme de atenție sau le-ar putea pune pe seama faptului că elevul nu este gata din punct de vedere al dezvoltării pentru anumite însărcinări, așa că diagnosticul corect lipsește sau este întârziat.

Dyslexia este citirea sau scrierea inversată

Majoritatea copiilor, când sunt foarte mici scriu literele invers, iar asta este considerat ceva potrivit pentru vârsta de 4, 5 și chiar 6 ani”. spune Brooks,Dar dislexia nu este despre scrierea literelor invers. În realitate este o dificultate în componenta fonologică a limbajului, iar asta înseamnă că copiii au dificultăți cu sunetele din cuvinte. Nu vrem să spunem doar, Oh, copilul meu de 5 ani în scrie pe m invers, ca w. Asta înseamnă că are dislexie? E mai mult decât atât în dislexie.”

Dislexia-5

Trăsături care ar putea indica Dislexia

Dacă un profesor care nu este de educație specială ar ști markerii/ semnele care ar putea indica dislexia la un copil, i-am putea trimite mai repede la testare. Aceasta, la rândul ei, le poate aduce intervențiile pentru dislexie de care au nevoie și, cu cât mai devreme, cu atât mai bine: Un studiu recent*** a arătat că intervențiile din clasa a întâia sau a doua au avut de două ori mai mare impact decât intervențiile furnizate abia în clasa a treia.

*** https://improvingliteracy.org/ask-an-expert/why-early-intervention-so-important-kids-dyslexiaDe ce este importantă intervenția timpurie pentru copiii cu dislexie?

Iată unele lucruri după care să vă uitați:

Provocările la citire și scriere nu se potrivesc cu alte calități/ puteri ale elevului

Dacă te surprind dificultățile unui elev la citire și scriere, deoarece el pare puternic în alte arii ale învățării, este un semn potențial că acel copil are dislexie.

Așa că, dacă te uiți la un copil care vorbește bine și este bun la alte lucruri, ca matematica”, spune Brooks , “iar apoi acel elev are dificultăți în a-și aminti literele din propriul nume, să spunem, Wow! asta e ceva neașteptat. Acest copil vorbește în paragrafe, are un vocabular foarte bogat, îl interesează cărțile, apoi nu-și poate aminti o literă sau sunetul unei litere. Eu cred că ăsta e primul indiciu.”

Dislexia-3

Elevul se chinuie cu sunetele limbajului

Deși mulți dintre noi tind să asocieze dislexia cu un simplu amestec de litere, Brooks spune că ”dificultatea cu fonemele sau sunetele limbajului este semnul real al faptului că un copil este în situație de risc:”

Această dificultate cu procesarea sunetelor se poate manifesta într-o mulțime de feluri diferite. Iată câteva pe care le-ați putea vedea în clase și care reprezintă probleme cu următoarele tipuri de sarcini:

  • Identificarea primului sunet dintr-un cuvânt

  • Combinarea sunetelor în cuvinte sau segmentarea cuvintelor în sunete

  • Pronunțarea cuvintelor cu mai multe silabe, cum ar fi ”specific”

  • Ritmarea

  • Sarcini de memorare primare, cum ar fi reamintirea cântecelor sau ale zilelor săptămânii

  • Repetarea corectă a cuvintelor după ce le-ai spus tu

  • Ne-reprezentarea tuturor sunetelor dintr-un cuvânt atunci când îl silabisește

Aceste ultim element, ne-reprezentarea tuturor sunetelor dintr-un cuvânt, merită o privire mai atentă: Gândește-te la modul în care doi elevi diferiți greșesc la silabisirea cuvântului butterfly (fluture). Unul ar putea scrie budrfly, ceea ce este incorect dar are totuși toate sunetele reprezentate. Celălalt, care scrie burfly, sare de fapt sunetul ”t”. Acest tip de omisiune ar putea fi un indiciu de dislexie și ar trebui să-l facă pe profesor să observe acest elev pentru alte semne și, posibil, să-l recomande pentru a fi testat.

Pentru a afla mai multe despre semnele posibile ale dislexiei, vedeți această listă de la Centrul Yale pentru Dislexie și Creativitate (#1).

#1
https://dyslexia.yale.edu/dyslexia/signs-of-dyslexia/

Dislexia-7

Strategii în clasă pentru a susține elevii cu Dislexie

Instruire directă în fonetică

În ce privește citirea,spune Brooks, am putea spune că avem nevoie de o abordare bazată pe coduri, ceea ce înseamnă cu adevărat o instruire în fonetică. Unii oameni nu sunt de acord cu asta, dar ceea ce vedem în realitate într-o mulțime de clase de educație generale (asta este) acel sistem cu 3 semne (the 3-cueing system – #2) nu este ceea ce au nevoie cei cu dislexie. Strategiile cum sunt, uită-te la imagine, vezi ce sună corect, ghicește, vezi ce înțelegi, toate acestea nu sunt strategii care ajută un elev cu dislexie. Așa că ceea ce avem cu adevărat nevoie este ca ei să învețe codul.”

#2 https://thecriticalreader.com/the-three-cueing-system-and-its-misuses/ Sistemul cu 3 semne și utilizările lui greșite

Supra-învățarea

Elevii cu dislexie au nevoie de mult mai multă practică pentru a avea succes în învățarea anumitor abilități, față de elevii care au nevoie doar să de câteva expuneri.

Una din provocările din educația generală este că totul se mișcă atât de ‘cât ai zice pește’,” spune Brooks.Profesorii vor spune, “I-am predat combinațiile consonante”. Ei bine, au făcut asta doar o săptămână. Elevii cu dislexie au nevoie de practică, de exercițiu și încă de practică.

Eu spun întotdeauna, este la fel ca muzica sau practicarea fotbalului. Ai nevoie să faci trepte, ai nevoie să faci exerciții. Profesorii spune, ei bine asta e atât de plicticos. Iar eu spun, da, dar de asta au nevoie elevii. Ei vor ști vocalele scurte vineri, iar când vin luni la școală se poartă de parcă nu i-ai fi învățat nimic; asta deoarece ei nu au exersat în timpul week-end-ului. Așa că noi trebuie să ne amintim că ei nu încearcă să fie dificili, doar au nevoie de foarte multă practică.

Dislexia-2

Predarea multi-senzorială

Elevii cu dislexie pot învăța mai repede dacă instruirea este furnizată utilizând mai mult decât un simț, simultan.

Așa că, de exemplu”, spune Brooks, “atunci când elevul scrie sau completează o dictare, îl punem să repete cuvântul, să îl despartă în sunete, iar ei pot utiliza obiecte care să reprezinte sunetele din cuvânt, numele literelor, apoi ei scriu literele în timp ce spun cu voce tare litera. Astfel ei vor folosi simțul motor-kinestezic, pe cel auditiv și vizual în același timp. Cred că în clase noi trebuie să ne asigurăm că elevii nu doar ascultă tot timpul, deoarece nu vom obține rezultate bune din asta. Dar să exersezi atingând, știi, îi punem să urmărească literele, câteodată ei scriu literele mari pe tablă utilizând mușchii mari și denumind literele în timp ce le scriu. Acestea sunt mai mult strategii pentru elevii mici, dar realmente această strategie multi-senzorială îi va ajuta să rețină.”

Pentru elevii mai mari, care pot fi singuri mai conștienți de beneficiile utilizării acestor strategii, Brooks recomandă abordări mai discrete, cum ar fi să bată cu degetele silabele unui cuvânt.

Sunete, muzică și jocuri ritmice

Orice joc sau cântece (#3) care includ ritm, repetiție și potrivirea silabelor pe ritmuri îi poate da unui elev cu dislexie ocazia să practice suplimentar aceste abilități.

#3 https://www.teachearlyyears.com/learning-and-development/view/singing-sounds

Puteți găsi mai multe strategii în acest articol (#4) din dyslexic.com.

#4 https://www.dyslexic.com/blog/helping-your-student-with-dyslexia-learn-5-strategies-to-rely-on/

Teacher With Male Pupil Reading At Desk In Classroom

Puteți afla mai multe

International Dyslexia Association
dyslexiaida.org
O mulțime de resurse legate de dislexie pentru profesori, părinți și alți profesioniști. T

Descifrarea Dyslexiei
decodingdyslexia.net
O mișcare condusă de părinți al cărui scop este să ridice nivelul de conștientizare, să ajute familiile să-și susțină copiii și să-i informeze pe creatorii de politici despre cele mai bune practici în identificare, remediere și suport pentru elevii cu dislexie.

Sursa: https://www.cultofpedagogy.com/spot-dyslexia/

PS – Iată și un documentar pe această temă.

https://www.youtube.com/watch?time_continue=30&v=GPhV9SyVmwAleft from write – What is Dyslexia ? ( Full 45 minute version )

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.