Întrerupem pentru moment seria articolelor despre principiile fundamentale în dezvoltarea copilului, propuse de cercetătorii de la Harvard, pentru a vă pune la dispoziție traducerea unui articol propus de prof. Cornelia Melcu și mai mulți membri ai grupului Inspirație pentru școală. El se leagă și de primul principiu fundamental – calitatea relațiilor interumane, care facilitează copiilor și adulților dezvoltarea de abilități, a rezilienței și contribuie la calitatea vieții și la realizările profesionale ale fiecărui membru al unui colectiv. Așa cum se poate vedea din titlu, articolul tratează o temă din păcate actuală – hărțuirea dintre colegii profesori, care se răsfrânge nu numai asupra celui/ celor hărțuiți ci și asupra întregului colectiv și, din păcate și asupra copiilor (nu uitați, ei imită tot ceea ce văd la adulții din jurul lor, și au un spirit de observație teribil!!). Cornelia a găsit articolul în acest site – https://adviseredu.com/2019/08/17/when-teachers-bully-other-teachers/?, dar noi am mers la sursa inițială, așa cum o facem de multe ori, în căutarea altor articole interesante și a unor resurse gratuite pentru profesorii din România. Inițial, articolul a fost publicat de autoarea lui, Patricia Sacawa în platforma ”Discuții la tablă”, creată pentru profesorii de limba engleză (limbă maternă în țările vorbitoare de engleză) – http://blackboardtalk.com/free-education/, unde, într-adevăr am găsit și multe alte resurse pe care vă invităm să le explorați când aveți timp.

Mai devreme sau mai târziu, fiecare profesor – cu câteva excepții binecuvântate – va avea de a face cu hărțuirea, și nu cea a unui elev de a șaptea care fură chips–uri din cutia de mâncare a copiilor. Ci cu un adult hărțuitor, experimentat și educat, îmbrăcat în haine frumoase. Un coleg profesor.

Acest articol are ca scop să informeze profesorii despre motivele hărțuirii în mediul profesoral și să ofere soluții pentru orice profesor care se confruntă cu hărțuirea.

Există povești despre profesori hărțuiți de alți profesori sau administratori (director, inspector, n.n). Se leagă aceste povești de vreuna din experiențele voastre din școli?

Maria, ”preferata – animăluțul directorului”

Maria, profesoară de științe la clasele a XII-a, a intrat în profesia de predare după zece ani de muncă ca asistentă medicală. Intenționând să împărtășească pasiunea ei pentru științe cu elevii ei – visul ei de o viață – Maria și-a planificat munca aranjând difuzoare pentru elevii ei, activități de știință aplicată (hands-on) și simulări interesante. Inovațiile Mariei au atras curând interesul directorului ei, care a lăudat-o pe Maria la următoarea întâlnire a departamentului (catedrei) de științe. Între timp, ceilalți profesori au făcut remarci despre Maria și statutul ei de preferată a directorului Desigur, ei au bârfit în timpul prânzului, cum că Maria a fost angajată pentru că arată bine și că împărtășește cu directorul mai mult decât idei. De-a lungul timpului, bârfa s-a înrăutățit și atunci când Maria se ducea în cancelarie pentru pauza de prânz, ea era ignorată. Când profesorii au primit o informație importantă despre fișele de raportare, ei nu i s-a spus nimic. Ședința de sfârșit de an a departamentului de științe a venit și a trecut, iar Maria nu a fost niciodată invitată. Înlăcrimată și distrusă încet-încet de continua excludere și lipsă de respect, Maria a părăsit învățământul.

Jason, ”singuraticul cu inima frântă”

Jason, un nou profesor de matematică de liceu, a trebuit să se mute la distanță de câteva provincii pentru a-și începe cariera. Cu o față proaspătă și arătos, el a atras atenția multor femei singure dintre membrele personalului. Cu toate acestea, Jason a fost rezervat. Fără chef de a participa la clicile și politica de liceeni a glumelor și bârfelor de fete la care asista în cancelarie, Jason și-a făcut prieteni printre alți câțiva profesori care se bucurau de compania lui. Curând au apărut zvonuri că Jason era un singuratic și că avea inima frântă după despărțirea de logodnica lui. Când a fost întrebat direct despre acestă presupusă despărțire de o logodnică inexistentă, Jason a replicat cu nonșalanță că ”E bucuros de aceste zvonuri, pentru că îl fac să pară mai interesant”. În secret, cu toate acestea, Jason era dezgustat și lipsit de încredere. Pe măsură ce zvonurile au devenit chiar mai ridicole, el și-a făcut planurile de plecare. În acea vară, Jason a înmânat directorului cererea lui de demisie. Lucrează acum ca preot pentru tineri.

Allison, ”cea înțepată”

Nouă într-o școală cunoscută pentru atmosfera colegială, Allison era dornică să-și facă prieteni printre colegii ie. Cu toate acestea, destul de curând, ea a realizat că această presupusă atmosferă colegială era sinonimă cu băutura și bârfa în afara orelor de serviciu. Când s-a alăturat după școală unei astfel de activități sociale cu colegii ei dar a băut doar un simplu Shirley Temple, colegii ei au criticat-o că e ”înțepată” și au îmboldit-o să mai bea. Simțindu-se inconfortabil și amețită, Allison a băut o bere. La școală, lipsa ei de entuziasm de la băuta din seara trecută se pare că a avut consecințe. Colegii ei profesori se invitau unii pe alții la evenimente în prezența ei, asigurându-se că ea remarcă că nu a fost invitată. La ședințele departamentului, ei și-au schimbat cadouri Secret Santa (moșul secret) în timp ce Allison se uita stânjenită la ei. Ca să adauge insulte la răniri, acești profesori ”aterizau” din timp în timp în clasa ei pentru a ”împrumuta materiale”, în timp ce o spionau în secret și împărtășeau orice detaliu despre scăpări prin mesaje text – de obicei exagerând – trimise directorului. Pe măsură ce anul se apropia de sfârșit și Allison spera să obțină un contract permanent, i s-a spus că directorul o va lăsa să plece. ”Nu ai făcut nici un efort ca să te integrezi în cultura școlii”, i-a spus acesta, ”trebuie să fii mai prietenoasă”.

Cât de obișnuită este hărțuirea printre profesori?

Poveștile despre Maria, Jason, și Allison pun în lumină un aspect important dar rareori discutat al profesiunii de profesor: hărțuirea profesorilor de către profesori.

Marțea trecută, pentru a afla mai multe despre acest subiect ”tabu”, am participat la un eveniment găzduit de sindicatul meu, the Alberta Teachers’ Association, și intitulat ”Hărțuirea la locul de muncă: Ți se poate întâmpla și ție!” (Workplace Harassment and Bullying: It Can Happen to You!). În timpul acestui eveniment am aflat multe lucruri despre hărțuirea în învățământ de la o lucrătoare socială, Linda Crockett, fostă țintă a hărțuirii și fondatoare a Centrului de cercetare a hărțuirii, de resurse și recuperare Alberta* (Alberta Bullying Research, Resources, and Recover Centre)

* http://abrc.ca/ // http://abrc.ca/our-founder/

Iată aici câteva fapte despre hărțuirea printre profesori:

1. Asistentele medicale, lucrătorii sociali și profesorii sunt probabil cei mai înclinați să hărțuiască/ să fie hărțuiți la muncă.

2. Între 24-46% dintre profesori admit că au fost serios hărțuiți o dată.

3. 89% dintre profesori admit că au văzut personal hărțuit în școlile lor.

4. Hărțuirea ”de jos în sus” de la nivelul managementului este cea mai comună (67-75% din cazuri).

Deși am fost șocată să aud că meseria de profesor este în topul primelor trei la hărțuire, nu am fost surprinsă. Deși eu nu am fost ținta unei hărțuiri susținute, sunt conștientă de bârfa, clicile și politicile care stăpânesc cancelariile personalului. De-a lungul timpului, am întâlnit de asemenea mult prea mulți foști sau actuali profesori dezgustați de cultura bârfei din școlile lor. În timp ce majoritatea profesorilor sunt oameni nobili și inteligenți, suntem un corp profesional mare și am putea întâlni în carierele noastre unii hărțuitori.

Ce este hărțuirea?

Hărțuirea este un model / o formă de abuz care se petrece pe o perioadă de timp susținută, de obicei timp ce cel puțin 3-6 luni. Este caracterizată de dorința de a răni, degrada, umili sau izola ținta, și poate îmbrăca diferite forme. Un hărțuitor folosește în general mai multe tactici – de la excludere, poreclire, asalt fizic, umilire, distrugerea reputației – pentru a produce rău psihologic și fizic persoanei țintă.

Cum știu dacă sunt / am fost hărțuit?

Linda Crockett acoperă câteva categorii de hărțuire la care să vă gândiți:

Hărțuirea psihologică: înțepături subtile în ce privește caracterul tău; excluziune dureroasă; datul ochilor peste cap; nu ți se adresează cu ”tu”; te ignoră; caută să-ți controleze munca la amănunt; reacții pasiv-agresive. Iată aici un articol interesant despre comportamentul pasiv-agresiv la locul tău de muncă**.

** https://idealistcareers.org/passive-aggressive-behavior-office-spot-stop/ – Comportamentul pasiv-agresiv în birou: Cum să-l depistezi, cum să-l oprești.

Hărțuirea verbală: minciuni, zvonuri, acuzații false, împărtășirea unor informații confidențiale.

Hărțuirea fizică: împingeri, îmbrânceli, pus piedică, etc.

Hărțuirea online (cyberbullying): defăimare online, cum ar fi bârfa pe Facebook sau alte rețele sociale sau site-uri ca ratemyteacher.com (dă o notă profesorului tău)

Dacă poți spune că ai fost victima a cel puțin 1-2 din aceste tactici de-a lungul unei perioade de timp din partea unei persoane din cadrul personalului sau colegilor, atunci probabil că ai fost hărțuit/ă. Dacă eviți un alt profesor sau simți anxietate în prezența lui, acesta este de asemenea un alt semn că ai fost hărțuit/ă. Este posibil de asemenea să fii hărțuit de un grup de oameni; acest tip de hărțuire se numește mobbing*** – hărțuire morală.

*** https://en.wikipedia.org/wiki/Mobbing

De ce hărțuiește hărțuitorul?

Will Bowden, un vorbitor motivațional și un autor recunoscut a spus odată ”rănește oamenii care rănesc oameni”, iar Linda Crockett a confirmat că, deseori este așa. Unii hărțuitori se află sub o presiune incredibilă la muncă, sunt epuizați, extrem de nesiguri față de abilitățile lor, le lipsește pregătirea necesară pentru munca pe care trebuie să o facă, nu fac față unor afecțiuni mentale sau dependențe, au fost înainte ținte ale hărțuirii sau, în general, sunt frustrați de viață. Pentru aceste tipuri de hărțuitori, să hărțuiască un profesor strălucit sau un profesor care nu se poate apăra singur este o formă de distracție.

Cu toate acestea, sunt și hărțuitori care nu sunt motivați de durere, ci de putere. Acești hărțuitori ar putea avea intenția narcisistă de a se cățăra în vârf. Ei ar putea fi de asemenea atât de obișnuiți să-i hărțuiască pe alții, încât sunt ”dezangajați moral” – comportamentul lor de hărțuitori a devenit o normalitate pentru ei, încât ei nu văd nimic rău în ceea ce fac. Iată aici un articol interesant despre narcisiști la locul de muncă. (#1)

#1 https://www.psychologytoday.com/intl/blog/here-there-and-everywhere/201701/7-ways-cope-narcissists-work – 7 Moduri în care să te descurci cu narcisiștii la locul de muncă

”Rănesc oameni care rănesc oameni. Noi nu-i judecăm separându-ne față de astfel de oameni. Dar ar trebui să facem asta cu compasiune. Compasiunea este definită ca o conștientizare, dornică de a înțelege suferința altuia, cuplată cu dorința de a-l vedea scutit de ea. Oamenii îi rănesc pe alții ca rezultat al propriilor conflicte sau dureri. Evită un răspuns reactiv care vine din credința că sunt răi; ei suferă și merită compasiune; Ia aminte că compasiunea este un proces intern, o înțelegere a drumului dureros și tulburat pe care pășește altul. Nu este încercarea de a schimba sau de a corecta acea persoană” – Will Bowen, Blackboardtalk.com

Ce poate face un profesor hărțuit față de hărțuire?

Există o mulțime de lucruri pe care un profesor le poate face atunci când este hărțuit de alți profesori sau de administrație. Iată sugestiile Lindei Crockett:

1. Documentează fiecare incident de hărțuire. Atunci când detectezi oricare din semnele de hărțuire înșirate mai sus, ia-ți agenda și un creion și scrie data, locul, cine a fost prezent, ce s-a spus și/sau făcut și cum te-ai simțit. Crockett sugerează să scrii destule detalii pentru ca, un an mai târziu să poți ”recrea incidentul în mintea ta”. Nu ține un astfel de jurnal în clasa ta, deoarece birourile unora dintre profesori au fost scotocite de hărțuitori. Optează pentru un jurnal pe care să-l ții acasă, sau gândește-te să-ți utilizezi mail-ul personal pentru a-ți trimite singur/ă mesaje cu incidentele de hărțuire la care ai fost supus/ă. Cea mai grozavă armă împotriva hărțuirii la locul de muncă, spune Crockett, este ”înregistrarea scrisă” sau ”urma de hârtie”.

2. Contactează-ți sindicatul pentru a obține informații despre hărțuirea la locul de muncă și politica privind hărțuirea. Majoritatea sindicatelor profesorilor au o politică de acest gen și vor fi gata să trimită pe cineva să te susțină, când se ajunge la asta. Chiar dacă nu intenționezi să mergi la sindicat, merită să știi ce poți să faci în cel mai rău caz.

3. Între timp, nu transpira. Hărțuitorii găsesc plăcere în a-i face pe alții să se simtă mici. Nu le da această satisfacție! Vino la școală cu o figură impasibilă, stoic sau chiar voios, dacă poți asta. Dacă ai un prieten între colegi, petrece timpul cu el sau ea. Spuneți glume și stai drept.

4. Când ești pregătit, confruntă-l direct pe hărțuitorul tău. Dacă te simți destul de în siguranță, vorbește cu persoana care te-a ofensat între patru ochi sau cu o altă persoană (de încredere) de față. Descrie-i în detaliu comportamentul și cere-i să se oprească imediat .Arată-i clar că vei face o plângere formală sau informală dacă nu-și schimbă comportamentul. Majoritatea hărțuitorilor vor da înapoi în acest punct. În general, hărțuitorii nu se așteaptă la confruntare.

5. Documentează discuția ta cu hărțuitorul. După discuția ta verbală cu hărțuitorul, trimite-i un mail care să detalieze ce ați discutat. Vei avea nevoie de o dovadă a acestei discuții, dacă hărțuirea va continua. Crockett recomandă să închei acest mail cu propoziția, ”dacă lucrurile nu se vor schimba, voi începe acțiunea formală sau informală.”

6. Dacă comportamentul hărțuitorului nu se schimbă, respectă ceea ce ai spus și fă o plângere formală sau informală. Să ai pregătită toată documentația și mail-urile atunci când te adresezi administrației școlii și apoi fă un raport împreună cu directorul de resurse umane, cu ajutorul sindicatului, în care să documentezi totul. Păstrează copii (n.n.).

7. Să ai un confident. În timpul perioadelor dificile, găsește pe cineva din afara locului de muncă în care ai încredere să discuți despre sentimentele tale, fie un prieten apropiat, soț/ soție, consilier sau un coach profesional. Este important să nu te izolezi singur în aceste perioade dificile. Pe cât posibil, deconectează-te de lucru acasă și bucură-te de viața ta.

8. Rămâi puternic și sănătos. Pune-ți ca prioritate să ai grijă de sănătatea ta fizică și psihologică. Mănâncă sănătos, ia suplimente nutritive, fă exerciții fizice și fă-ți timp pentru rugăciune sau meditație. Pentru a-ți crește starea de bine psihologică, ia în considerarea să te vezi cu un terapeut. Întreabă pe cel de la HR (resurse umane) dacă poți beneficia de terapie pe asigurarea medicală.

Iată un alt articol excelent scris de Prof. Dr. Monica Frank: Cum să reziști mai bine la hărțuirea de la locul de muncă –

https://www.excelatlife.com/articles/bullying_at_work.htm – How You Can Be More Resistant to Workplace Bullying

Ce putem face noi profesorii în legătură cu hărțuirea în profesia noastră?

Hărțuirea la locul de muncă nu este o ”temă fierbinte” cum sunt hărțuire sexuală su discriminarea rasială. Cu toate acestea, în timp și cu o suficientă împărtășire a poveștilor despre acest fenomen, hărțuirea va deveni la fel de importantă pentru sfera / percepția publică. Pentru a opri hărțuirea în profesia noastră, profesori curajoși, victime sau nu ale hărțuirii, trebuie să vorbească despre ceea ce văd. Trebuie să spunem, ”Am fost hărțuit și asta este ceea ce am făcut în legătură cu asta”, sau, ”Știu pe cineva care a fost hărțuit, iar eu nu l-am apărat”. ȘI trebui să ne susținem sindicatele pentru ca ele să-i susțină pe profesorii hărțuiți.

Și, în timp ce așteptăm ca hățuirea să devină o temă fierbinte și un tabu în toate școlile, trebuie să ne asigurăm că nu devenim noi înșine hărțuitori. Psihanalistul și profesorul de psihologie Jordan Peterson a observat cu înțelepciune că majoritatea oamenilor, când citesc Jurnalul lui Anne Frank, se văd pe sine de partea oamenilor buni, familiile care i-au protejat pe evrei. Dar statistic vorbind, este mai probabil să fii un ”german care vânează evrei” decât un german care-și riscă viața ca să-i protejeze. Mult prea adesea, spune Peterson, negăm aspectele întunecate ale psihicului nostru și adoptăm mantia de sfânt. Aruncăm pietrele blamului către ceilalți – ceilalți cu care nu semănăm niciodată – și astfel eșuăm în a ne vedea și a lupta cu demonii noștri.

Provocarea pentru noi, profesorii, este să fim conștienți de propriile tendințe întunecate de a căpăta putere asupra celorlalți, de a dori răul oamenilor, sau de a răni cu intenție. Hărțuirea începe în modurile cele mai ”nevinovate” – până devine hărțuire de-a dreptul, neatenți la propria condiție, arătând cu degetul și blamând.

Haideți să nu fim hărțuitori. Haideți să fim profesori în cel mai adevărat sens al cuvântului.

Vă rugăm să vă împărtășiți gândurile și experiențele mai jos pentru a-i ajuta pe ceilalți să facă față hărțuirii.

Pentru succesul vostru ca profesori și pentru echilibrul vostru dintre muncă și viață,

Patricia Sacawa

Sursa: http://blackboardtalk.com/2018/02/04/when-teachers-bully-other-teachers-bullying-in-the-teaching-profession/