În această perioadă PBL Academy și A.J.Juliani oferă tuturor educatorilor interesați oportunitatea de a participa gratuit la primul curs despre ”Știința învățării – De la teorie la practică” (în limba engleză), la care vă puteți înscrie urmând acest link: https://theorypractice.mykajabi.com/offers/LpKLdTAi/checkout.

Dar, înainte de asta, Juliani, care este autorul cursului, vă oferă și posibilitatea de a ”trage cu ochiul” la câteva din conceptele din acest curs, explicate în articolul de mai jos.

Este o binecuvântare și un blestem.

De-a lungul ultimilor 10-20 de ani au existat numeroase cărți, articole și filme video centrate în jurul ideii de științe cognitive – sau știința despre cum învățăm.

Cu toate acestea, multe din aceste cărți și video s-au concentrat pe unul din stadiile procesului de învățare și nu au oferit o privire atotcuprinzătoare asupra procesului care decurge de la – a nu ști ceva, la a ști ceva și apoi de a fi capabil să utilizezi acea cunoaștere și înțelegere în lume.

Aceasta, pentru mine, este una din cele mai importante părți de informație pe care o pot avea ca profesor, sau lider. Ar trebui să fie fundația pentru practica noastră.

Dacă noi vrem să predăm la cel mai bun nivel al abilităților noastre, ar trebui să avem o înțelegere clară asupra modului în care învață elevii noștri și ce îi ajută să învețe cel mai bine.

Dar, tindem să atingem doar știința învățării în unul (sau poate două) cursuri în primii ani de facultate, înainte să pierdem apoi mult din acea informație până în momentul în care începem să lucrăm de fapt cu elevii. Tema este rar adusă în cursurile de dezvoltare profesională. Eu nu am văzut-o menționată aproape niciodată la numeroasele conferințe de educație la care am participat în toată lumea.

Și, când le-am pus întrebarea profesorilor și liderilor, majoritatea nu au o înțelegere clară asupra modului în care învățăm.

Ca să fiu cinstit, nici eu nu o aveam!

Nu era pentru că nu îmi păsa. Îmi păsa (și încă îmi pasă). Este pentru că îmi umpleam mintea cu alte tipuri de informație legate de predare și învățare, fără să încep cu primele principii ale De ce învățăm și Cum învățăm.

Așa că, atunci când am dat peste lucrările lui Peter Nilsson*, am fost uimit să văd știința învățării explicată atât de clar. Nilsson e profesor și lider de școală la Nilsson Deerfield Academy din Massachusetts, și a citit extensiv lucrările despre științele cognitive. Seria lui în 14 părți despre ”Știința cognitivă a educației” ** este o carte pe care orice educator (sau părinte) ar trebui să o citească, dacă se gândește serios să înțeleagă modul în care creierul nostru procesează toată informația pe care o primim în fiecare zi.

* http://www.senseandsensation.com/ – Sens și senzație

** http://www.senseandsensation.com/2013/03/how-people-learn-cognitive-model-for.html?view=classic – Un model cognitiv pentru educatori: Atenția, Codificarea, Depozitarea și Regăsirea (partea a 2-a din 14) / A Cognitive Model for Educators: Attention, Encoding, Storage, Retrieval (Part 2 of 14)

Aici este partea în care Peter Nilsson descrie cele patru stagii ale învățării, pe care o găsiți pe blogul lui, Sense and Sensation:

Deci, cum învață oamenii? Care este mecanica memoriei? Putem să distilăm informația din mii de articole și cărți în ceva maniabil, digestibil și aplicabil în clasele noastre?

Da. Pe scurt, procesul cognitiv are patru stagii de bază:

1. Atenția: filtrul prin care noi experimentăm lumea

2. Codificarea: cum procesăm ceea ce atenția noastră admite să intre în minte (mintea conștientă, n.n.)

3. Depozitarea. Ce se întâmplă odată ce informația intră în creier.

4. Regăsirea: reamintirea acelei informații sau acelui comportament.

Aproape orice facem sau știm, învățăm prin aceste stagii, deoarece învățarea noastră este memorie, iar o grămadă dintre aceste memorii/ amintiri este influențată de aceste patru procese: la ce anume acordăm atenție, cum codificăm informația, ce se întâmplă cu informația în memoria de stocare și când și cum o regăsim.

Cum învățăm

Haideți să începem cu Atenția. Întorcându-ne la articolul trecut – De ce învățăm***, totul începe cu atenția. În majoritatea timpului, acordăm atenție din două motive: Interesul sau Necesitatea.

*** http://ajjuliani.com/the-unlearning-cycle-why-we-learn-and-how-its-changing/ – Ciclul dezvățării: De ce învățăm și cum se schimbă asta.

Creierul nostru este inundat cu informație venită de la o lume multi-senzorială care aruncă spre noi sunete, imagini, sentimente și orice altceva, într-o succesiune rapidă. Cu toată această informație care ajunge la noi, tindem să acordăm atenție acelor lucruri despre care suntem curioși și interesați, sau informației care are o directă corelație cu starea noastră de bine, fizică, emoțională și psihologică.

Apoi vine Codificarea. Simțurile noastre sunt lovite cu atât de multă informație încât atunci când în fine procesează acea informație începem prin a o categorisi fie ca pe o nouă experiență sau o experiență conectată cu cunoașterea noastră anterioară.

După ce am avut succes în a acorda atenție și a face câteva conexiuni (sau să creăm o nouă informație), ajungem la stadiul de Depozitare. Aici noi depozităm noua informație sau pe cea conectată în memoria noastră pe termen scurt, în memoria de lucru sau în cea pe termen lung. Unde și cum este depozitată este asociat cu cât de puternică este/ a fost experiența și cât de des readucem acea experiență în viața zilnică.

Regăsirea este stagiul final. Aceasta se petrece atunci când extragem informația din memorie pentru a ne ajuta să învățăm ceva nou sau să ne adaptăm la o situație, sau să conectăm punctele unei experiențe. Regăsirea ne permite de asemenea să ”re-codificăm” din nou, ceea ce face să se reia din nou tot procesul de învățare. Este ca o mică versiune a ciclului dezvățare / reînvățare pe care l-am discutat în articolul precedent.

Te poți gândi la cum funcționează acest ciclu al învățării în toate tipurile de contexte și experiențe. De la aplicații ale lumii reale cum este cea a conducerii unei mașini, la situațiile din clasă cum ar fi înțelegerea fotosintezei, cu cât regăsim mai multă informație și o conectăm cu noi experiențe, cu atât mai puternică devine înțelegerea din jurul acelei teme sau idei.

Tocmai de aceea majoritatea celor care citesc acest articol au un înțelegere mai bună a conducerii unei mașini decât al modului în care funcționează fotosinteza. Deși fotosinteza se petrece în fiecare zi în jurul nostru, ea nu are impact (cognitiv, n.n.) asupra noastră (deși are un impact fizic!) sau, cu alte cuvinte, ea nu ne atrage atenția. Condusul unei mașini, pe de altă parte, este conectat cu viața ta zilnică de adult, pentru muncă, plăcere sau din alte feluri de motive.

Elevii noștri, la fel ca noi toți, tind să acorde prioritate învățării lucrurilor care au impact asupra lor. Este în natura noastră să acordăm atenție (și să demarăm astfel procesul de învățare) informației care este conectată intereselor și nevoilor noastre.

Rolul nostru în proces

Am petrecut cinci ani într-o formație, pe lângă muzicieni care puteau să cânte la mai multe instrumente și niciodată nu am învățat să cânt la chitară, sau la tobe sau la pian. Am petrecut nenumărate ore scriind versurile pentru cântece, dar am fost prea speriat ca să petrec cu adevărat timp ca să învăț un instrument. Vreți să știți de ce? Am avut experiențe proaste. Fie că a fost vorba despre trompetă în clasa a cincea sau despre pian la mine acasă, m-am categorisit pe mine ca pe o persoană care n-ar putea niciodată să învețe un instrument.

Nu am urmat întregul proces de învățare, așa cum este descris în această diagramă a Ciclului de învățare a lui Kolb.***

*** https://eric.ed.gov/?id=EJ357319 – Utilizând Ciclul de învățare al lui Kolb pentru a îmbunătăți învățarea elevilor.

Notă: Ciclul de învățare al lui Kolb este important, deoarece el ne arată ce se întâmplă în afara creierului atunci când învățăm. Desigur, în interior învățăm prin atenție, codificare, depozitare și regăsire. Dar, cum ajungem acolo? Ce experiențe propulsează acel proces?

Aș cânta la chitară (experiență concretă), aș avea puțin sau deloc succes (observație reflexivă), apoi aș trage concluzia că eu când prost la chitară și că nu voi deveni niciodată mai bun (conceptualizare abstractă). Deci, experimentarea activă nu s-a întâmplat niciodată cu adevărat deoarece eu deja m-am raportat pe mine la un anumit nivel de abilitate…

Îți sună familiar asta? Sau asta sună similar cu oricare elev din clasa ta? Sau ca oricare din copiii tăi?

De aceea învățarea de unul singur, în izolare este deseori atât de dificilă. Avem prea puțin sau deloc feedback pe care să ne bazăm, cu excepția modului în care noi percepem procesul. Acesta este motivul pentru care profesorii, antrenorii, mentorii și ghizii sunt atât de vitali pentru învățare (#1).

#1 http://ajjuliani.com/influence/ – Influența reală pe care o avem asupra elevilor

Haideți să ne uităm din nou la diagramă, dar de data aceasta să adăugăm un mentor disponibil și dornic să te ajute și ghideze de-a lungul drumului:

Învățarea se schimbă alături de un profesor/ antrenor/ mentor/ ghid. Profesorii inspiră, provoacă și ajută împingând învățăceii spre experimentarea activă, chiar atunci când noi, ca învățăcei nu suntem siguri pe abilitățile percepute de noi.

Văd asta tot timpul cu proprii mei copii. Fie că ei învață să meargă pe bicicletă, vorbesc pentru prima dată sau înțeleg conceptele de bază din matematică, feedback-ul este decisiv pentru procesul lor de învățare.

Rolul nostru deci este să fim acel ghid în călătorie. Noi suntem o parte a călătoriei de învățare, înțelegând știința despre cum învață oamenii și aplicând acea teorie în practica noastră zilnică, ca profesor, antrenor, mentor și lider.

Știința învățării ne poate arăta moduri practice pentru a fi ghizi mai buni și de a furniza experiențe de învățare de nivel mai înalt.

De-a lungul ultimului an am fost ocupat dezvoltând, creând și punând laolaltă un nou curs în care este vorba cu totul despre cum învățăm. Iată aici toate detaliile:

De la teorie la practică: Știința învățării

– https://theorypractice.mykajabi.com/offers/LpKLdTAi/checkout

În curs, noi împărtășim 10 moduri de a stimula învățarea și performanța, susținute de rezultatele cercetărilor.

Vei primi acces la:

• 10 Module (fiecare concentrat pe o arie cheie a cercetării despre învățare) – Vei lucra de-a lungul cursului modul cu modul, concentrându-te asupra cercetării și practicii.

• Repere și elemente de acțiune – fiecare modul de învățare are pentru tine acțiuni specifice pe care să le încerci.

• Comunitate online – Alătură-te Grupului de Facebook privat pentru a avea acces 24/7 la comunitatea noastră.

• Resurse de descărcat și modele – Noi împărtășim multe modele/ fișe și resurse de descărcat pe care tu poți să le ajustezi și modifici singur.

Cu siguranță cursul NU este supraîncărcat. Fiecare video are 11 minute sau mai puțin, cu moduri specifice în care cercetarea poate avea impact asupra practicii tale ca profesor, antrenor sau lider.

Cursul are două obiective:

• Obiectiv #1: Să înțelegem cercetarea – Mai întâi, avem nevoie să vedem ce funcționează.

• Obiectiv #2: Să o punem în practică – Apoi, avem nevoie să înțelegem cum să aplicăm practica la situația noastră.

Tocmai am lansat cursul pentru prim dată. Și, pentru un timp limitat, el va fi gratuit.

Da, corect, GRATUIT.

Cursul Science of Learning este parte a noii PBL Academy.

Vă vom spune mai multe despre această academie în săptămânile următoare, dar acum vedeți acest curs – Theory to Practice: The Science of Learning. 

Sursa: http://ajjuliani.com/understanding-the-science-of-learning-and-our-role-in-the-process/