La sfârșit de an, unii elevi pot avea rezultate mai slabe decât se așteaptă părinții lor, care poate îi îndeamnă și-și doresc să-i vadă studenți străluciți la o universitate care să le asigure un viitor de succes. Ce vor face părinții? Majoritatea dintre ei vor apela la ajutorul unor mentori și meditatori care să le ajute copilul să-și îmbunătățească rezultatele, la materiile importante pentru acea facultate și la orice materie care ”scârțâie” și afectează media generală a copilului lor. Unul din aceste momente – spre neplăcerea tânărului în cauză – este și vacanța de vară, un timp tocmai bun pentru recuperarea handicapurilor la învățare din anul care tocmai s-a încheiat sau chiar al acelor care s-au acumulat în ultimii 2-3 ani de școală.

Evident că părinții vor face toate eforturile pentru ca cel în cauză să accepte această limitare a timpului liber de care spera să se bucure în vacanță, mai ales că va trebui să refuze invitațiile prietenilor la ștrand, filme, excursii sau alte distracții și va trebui să le și explice de ce nu merge cu ei.

Ce credeți că vor face colegii lui? Îi vor spune, ”Bravo ție?” Hm… nu prea cred…

Rezultatul atitudinii colegilor și prietenilor ar putea fi faptul că acel copil refuză ajutorul oferit, așa cum demonstrează și studiul despre care vorbește Youki Terada, cercetător și autor de standarde, într-un articol recent din Edutopia, în care este vorba despre altă formă de pregătire – cursurile suplimentare oferite de școală înaintea examenelor finale.

Oare elevii vor respinge ajutorul pentru îmbunătățirea rezultatelor lor academice pe baza sentimentelor colegilor lor? Un studiu sugerează că da.

O nouă cercetare a descoperit că presiunea colegilor poate avea un impact advers asupra unor importante decizii educaționale.

Potrivit unui studiu al Biroului Național de Cercetări Economice*, când înscrierile la participarea de cursurile de pregătire pentru testele SAT de la trei licee au fost publice – ceea ce înseamnă că colegii puteau vedea cine participă – 53% dintre elevii din clase și-au exprimat interesul. Dar rata de participare s-a ridicat la 80% când înscrierile au fost făcute în spații private care fereau elevii de ochii curioși ai colegilor.

* http://www.nber.org/papers/w23020 – Prea ”cool” ca să fii deștept sau prea deștept să fii ”cool”? Să înțelegem presiunea colegilor în educație.

Elevii participanți la studiu au spus că se așteptau ca notele lor la teste să crească cel puțin cu 100 de puncte dacă participă la programul de pregătire – un salt de la 50% la 65%** – dar ei au fost dispuși să sacrifice această îmbunătățire critică pentru a-și salva imaginea în ochii colegilor.

** https://collegereadiness.collegeboard.org/pdf/understanding-sat-scores-2016.pdf – UNDERSTANDING SCORES 2016

“Elevii de liceu sunt dispuși să uite oportunitățile de investiții în propria educație datorită preocupării despre felul în care vor fi percepuți de colegii lor”, este concluzia studiului.

Ceea ce este interesant, elevi cu vederi foarte diferite asupra rezultatelor academice au răspuns similar la presiunea colegilor / prietenilor. Economiștii Leonardo Bursztyn, Georgy Egorov, și Robert Jensen au examinat două tipuri de grupuri de elevi: unul din ele al celor care prețuiau rezultatele academice (elevii care credeau că este ”cool” să fii deștept) și unul care punea accentul pe prietenie (aceia care cred că este ”deștept să fii cool”). Ambele grupuri de elevi au evitat să se înscrie public pentru cursurile de pregătire a testării SAT.
Copiii care au simțit că este cool să fii deștept, cei care în mod clasic au rezultate foarte bune, nu au vrut să se știe că au nevoie de ajutor. Copiii ”deștepți pentru că sunt cool”, pe de altă parte, au asociat declarația publică de interes cu un declin al popularității lor.

Ideea de bază: Nu subestimați efectul presiunii colegilor din școala voastră – este suficient de puternic pentru a face elevii să refuze oportunități academice care le pot schimba viața!

Sursa: https://www.edutopia.org/article/how-peer-pressure-undermines-success-youki-terada