Strategii pentru a construi Motivația intrinsecă

În cartea pe care am început să v-o prezentăm în cele două articole precedente, Cum învățăm – autorul spune că, pentru a avea rezultate bune în procesul învățării, nu ai nevoie în principal decât de elevi angajați. De aceea, vă propunem astăzi un articol scris de David Palank în Edutopia, pe tema auto-motivării elevilor. Iată mai jos traducerea acestui articol.

Vulpea s-a întins cât mai sus pentru a ajunge la struguri, dar fructele care arătau atât de delicios au rămas totuși în afara razei fălcilor ei clănțănitoare. După câteva încercări vulpea s-a lăsat păgubașă și și-a spus în sinea ei, ‘Strugurii ăștia sunt acri, și chiar dacă aș avea câțiva tot nu Iiaș mânca’. Vulpea și-a schimbat atitudinea după firea ei”. – Fabule, Aesop.

Aceasta este o concepție generală greșită, conform căreia credințele noastre sunt cauza acțiunilor noastre. Deseori este chiar invers.

La fel ca și vulpea, oamenii își vor spune sieși o poveste care să le justifice acțiunile. Asta ajută la protejarea propriului ego în timpul unui eșec sau indică de ce ei au întreprins anumite acțiuni. Profesorii trebuie să pună elevii în situații în care ei se pot convinge singuri că ei sunt motivați intrinsec să se comporte într-un anumit fel sau să întreprindă anumite acțiuni.

7-auto-motivare-1

Pedeapsă, Răsplată și Angajament

Problema cu politicile de management al clasei, în majoritatea instituțiilor, este că operează cu modelul ”morcovi și bețe” (răsplată – pedeapsă). Morcovii includ PBIS (Intervenția și Suportul Comportamentelor Pozitive) și alte moduri de răsplată în clasă. Bețele includ pedepse cum este detenția, suspendarea sau extragerea (interdicția) de la alte activități. Profesorii și liderii educaționali cred că aceste măsuri îi vor ajută să-i țină pe elevi sub control. Cu toate acestea, auto-persuasiunea* (auto-convingerea) produce beneficii mai puternice și durabile decât produc tehnicile directe de persuasiune. Cheia este să-i lăsăm pe elevi să se convingă singuri.

* http://psycnet.apa.org/psycinfo/2007-17436-001

7-auto-motivare-2

Obiectivul auto-persuasiunii este să creezi disonanța cognitivă** în mintea celui care trebuie convins. Disonanța cognitivă este caracterizată prin deținerea unor gânduri opuse. (Exemplu: ”Eu sunt o persoană bună, dar tocmai am spus o minciună”) Aceasta produce disconfort, iar oamenii pun presiune asupra propriei persoane pentru a reduce sau elimina disonanța, spunându-și o poveste. (Exemplu: Profesorul m-a pus să spun o minciună).

** https://www.simplypsychology.org/cognitive-dissonance.html

A schoolboy writing lines on a blackboard

Pedeapsa

În 1965, Jonathan Freedman a desfășurat un studiu*** în care a prezentat preșcolarilor o ”Jucărie interzisă” atractivă, dorită. Unui grup i s-a spus să nu o atingă sau vor fi pedepsiți sever, celuilalt grup li s-a spus să nu o atingă deoarece este greșit. El a părăsit camera, iar preșcolarii au stat departe de jucărie. Cei amenințați cu pedeapsa severă o voiau totuși, dar cei care au fost mai puțin amenințați au fost mai puțin interesați.

*** http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/0022103165900429

Child punishmentCâteva săptămâni mai târziu Freedman a scos din clasă copiii unul câte unul și i-a pus să facă un test de desenat. În timp ce le examina desenele, el le-a permis să se joace cu jucăria pe care o doriseră. Din cei din grupul amenințat mai sever (cu pedeapsa), 77% s-au jucat cu Jucăria interzisă, în timp ce doar 33% din cei din grupul amenințat moderat s-au cu ea. Acest din urmă grup a trebuit să își justifice lor înșile de ce nu vor să se joace cu Jucăria interzisă deoarece motivația externă (gradul de pedeapsă) nu era destul de puternic în sine. Prin urmare, ei s-au convins pe ei înșiși că jucăria nu era așa de atractivă.

Studii recente #1 au arătat că, utilizând frica în teste cu miză mare de fapt scade performanța la acel test.

#1 https://www.apa.org/pubs/journals/releases/spq-0000048.pdfThe Scare Tactic: Do Fear Appeals Predict Motivation and Exam Scores? – (PDF)

Recompensele

Programe cum sunt Classroom Economy (#2) pot părea să funcționeze deoarece răsplățile extrinseci oferă o motivație pe termen scurt. Cercetătorii de la Standort, Mark Lepper și Davin Greene (#3) au descoperit că acelor cărora li s-a oferit o răsplată ”tind să lucreze mai repede”, cu toate acestea se arată mai puțin interesați să lucreze mai târziu. Motivația extrinsecă a fost arătat de meta-analize (#4) după meta-analize că produce doar efecte pe termen scurt (în cel mai bun caz).

#2 http://myclassroomeconomy.org/overview.html

#3 http://psycnet.apa.org/journals/psp/31/3/479/

#4http://www.rug.nl/gmw/psychology/research/onderzoek_summerschool/firststep/content/papers/4.4.pdf

7-auto-motivare-3

Angajamentul

Scopul aici este să îi faci pe oameni să se angajeze la ceva, Dar trebuie să fie prin propria decizie. Conform celor Șase principii ale influenței, de Robert Cialdini (#5) ”O dată ce ai făcut o alegere sau ai luat o poziție, vei întâmpina presiuni personale și interpersonale de a te comporta în conformitate cu acel angajament”.

#5 https://www.influenceatwork.com/wp-content/uploads/2012/02/E_Brand_principles.pdf

Pedeapsa și răsplata pot avea locul lor în anumite circumstanțe, dar nu trebuie niciodată să ne bazăm pe aceste metode pentru a convinge clasa să îndeplinească cererile. În schimb, clasa trebuie să-și modeleze managementul pe auto-persuasiune (convingere).

7-auto-motivare-6

7 Exemple de Auto-Persuasiune

1. Două rânduri

Dan Pink, în spectacolul lui Crowd Control (Controlul mulțimii), i-a făcut pe oameni să se oprească din a cufunda de două ori chipsurile lor în sosul de guacamole, stabilind două seturi de boluri – pentru cei care cufundă de două ori și cei care cufundă o dată.

Înaintea începerii orei, formează două rânduri numite ”Gata să învețe” și ”Cei care se vor purta necorespunzător”. Apoi pune-i pe elevi să aleagă rândul în care vor sta.

7-auto-motivare-9

2. Întrebări cu gradații

În cartea Instant Influence (#6), Profesorul de la Yale Dr. Michael Pantalon a descris un mod contra-intuitiv prin care oamenii se conving singuri.

Întâi întreabă-i pe elevi, ”Pe o scară de la unu la zece, cât de pregătit ești să……….?

Apoi întreabă, ”De ce ai ales un număr mic?”

De exemplu: ”Pe o scară de la unu la zece, cât este de probabil că îți vei face diseară tema pentru acasă?” Întrebarea următoare pe care le-o pui este cheia prin care ei se conving singuri să-și completeze sarcina.

#6 http://www.actionablebooks.com/en-ca/summaries/instant-influence/

7-auto-motivare-7

3. Fișa cu obiective

O formă simplă, completată la începutul fiecărei ore, îi pune pe elevi să se angajeze la învățare; și pune-i să își revizuiască angajamentul la sfârșitul orei.

4. Reguli create de elevi.

7-auto-motivare-8Pune-i pe elevi să stabilească regulile clasei. Violarea acestor reguli creează Disonanța cognitivă.

5. Obiective publice

Dacă elevii își declară în mod public obiectivele (#7), ei devin responsabili nu doar față de ei înșiși ci și față de ceilalți, de asemenea. Nimeni nu vrea să se gândească la el că este un ipocrit. De aceea, ne convingem singuri că angajamenmtul nostru trebuie onorat sau noi vom resimți rușinea.

#7 https://richardwiseman.wordpress.com/2013/01/01/how-to-keep-your-new-years-resolution-2/

6. Reamintește întrebând

Dacă le spui elevilor ce ar trebui să facă, ar putea produce o reacție psihologică (#8), o reacție aversă cauzată de o reală sau percepută reducere a autonomiei sau libertății. Cu toate acestea, dacă îi întrebi ce vor face, intervine libertatea de alegere (#9) care este una din cele mai convingătoare tactici descoperită vreodată.

#8 http://www.sicotests.com/psyarticle.asp?id=65Psychological reactance theory

#9 http://www.spring.org.uk/2013/02/the-one-really-easy-persuasion-technique-everyone-should-know.php

7-auto-motivare-11

7. Carduri de angajament

Aceste este unul din motivele pentru care echipa de fotbal a Liceului De La Salle (#10) deține recordul celei mai lungi serii de victorii. Ei au făcut cu toții carduri de angajament în fiecare săptămână, care erau verificate de un partener.

#10 https://www.fastcompany.com/47467/soul-sports-machine

În concluzie, auto-persuasiunea cere răbdare și ceva gândire critică. Dar, când vine luna Mai și clasa de alături este încă nemotivată prin tehnica de răsplată – pedeapsă, clasa ta proprie îți va cere mai multe.

Sursa: https://www.edutopia.org/blog/classroom-self-persuasion-david-palank

David Palank este director la San Miguel School din Washington, DC, o școală cu 95% din elevi provenind din păturile sărace, dar ai cărei absolvenți au fost cu toții acceptați cu burse la cursurile de pregătire pentru facultate. David este un promotor al învățării emoționale și crede că o concentrare pe dezvoltarea abilităților non-cognitive trebuie să fei abiectivul principal al educației în secolul XXI. Una din cele mai bune practici aplicată în clasele acestei școli se numește MIGUEL.Care înseamnă:

Mindset (mentalitate)

Integrity

Grit (curaj, hotărâre)

Understanding (înțelegere)

Ethical (etic)

Leader

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s